NORME METODOLOGICE din 5 noiembrie 2020

Notă Aprobate prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 945 din 5 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.070 din 12 noiembrie 2020.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

Accesul străinilor care au dobândit protecție internațională în România la drepturile sociale și participarea acestora la programul de integrare se desfășoară potrivit dispozițiilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare ordonanță, respectiv ale prezentelor norme metodologice.

Articolul 2

(1) Prin accesul în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români, în sensul art. 4-9 din ordonanță, se înțelege faptul că străinii care au dobândit protecție internațională în România beneficiază de drepturile sociale, cu îndeplinirea condițiilor legale aplicabile cetățenilor români și pe baza documentelor de identitate eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, a altor documente eliberate de autoritățile din țările de origine, iar în lipsa acestora, pe baza documentelor echivalente eliberate de autoritățile române competente.

(2) Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și alte instituții cu competențe în domeniu stabilesc, în condițiile legii, lista documentelor necesare în vederea accesului străinilor care au dobândit protecție internațională în România la drepturile sociale, ținând cont de specificul situației acestora.

Capitolul II — Accesul la drepturile sociale ↑ Contents

Secțiunea 1 — Accesul la un loc de muncă și la o locuință

Articolul 3

Pentru a avea acces la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, străinii care au dobândit protecție internațională în România trebuie să se înregistreze în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, în raza cărora își au domiciliul sau reședința, după caz, ca persoane în căutarea unui loc de muncă sau ca șomeri, în condițiile legii.

Articolul 4

Prin adaptarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare, în sensul art. 5 din ordonanță, se înțelege:

a) utilizarea, în colaborare cu structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a serviciilor interpreților și experților în activitățile ce vizează creșterea șanselor de ocupare a străinilor care participă la programul de integrare, inclusiv în traducerea unor materiale didactice necesare formării profesionale;

b) organizarea de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București a unor programe de formare profesională destinate străinilor care au dobândit protecție internațională în România;

c) implicarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București în facilitarea relației dintre străinii care participă la programul de integrare și potențialii angajatori.

Articolul 5

Locuințele sociale sunt repartizate străinilor care au dobândit protecție internațională în România de către autoritățile administrației publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetățenilor români, ținând cont de specificul situației străinilor care au dobândit protecție internațională în România, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 2 alin. (1).

Secțiunea a 2-a — Accesul la sistemul de învățământ. Accesul la activitățile specifice de acomodare culturală, consiliere și învățare a limbii române

Articolul 6

(1) Cursurile intensive și gratuite de învățare a limbii române destinate străinilor adulți și minori care au dobândit protecție internațională în România se organizează de inspectoratele școlare județene și al municipiului București, în baza metodologiilor aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, pe categorii de vârstă, nivel de educație și/sau nivel de competențe lingvistice.

(2) Cursurile intensive și gratuite de învățare a limbii române pentru minori se organizează pe grupe de cursanți la care pot participa simultan atât beneficiari ai protecției internaționale în România, cât și străini care au dobândit un drept de ședere în România și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, grupele fiind constituite pe categorii de vârstă și/sau competențe lingvistice.

(3) Cursurile intensive și gratuite de limba română se desfășoară pe parcursul anului școlar, 3 zile pe săptămână, câte două ore.

(4) Activitățile didactice cu caracter teoretic, practic și recreativ, prevăzute la art. 10 alin. (2) din ordonanță, se realizează în cadrul unităților școlare la care sunt arondați minorii sau la alte unități de învățământ, în funcție de solicitarea reprezentantului legal.

(5) Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări evaluează anual modul de desfășurare a cursurilor de învățare a limbii române prevăzute la art. 10 alin. (1) și art. 14 alin. (1) din ordonanță și formulează propuneri de îmbunătățire a calității acestora.

Articolul 7

(1) Cererile de participare la cursurile prevăzute la art. 6 se pot depune de către persoanele interesate pe tot parcursul anului calendaristic la inspectoratele școlare județene și al municipiului București, la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări sau la sediile formațiunilor sale teritoriale.

(2) Inspectoratele școlare județene și al municipiului București asigură înscrierea solicitanților la cursuri și le comunică acestora, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, unitatea de învățământ unde vor avea loc aceste cursuri.

Articolul 8

(1) În localitățile unde Inspectoratul General pentru Imigrări sau structurile sale teritoriale nu dețin spații pentru desfășurarea cursurilor pregătitoare de învățare a limbii române, intensive și gratuite pentru străinii adulți, acestea pot fi puse la dispoziție de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor.

(2) Dotarea spațiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv rechizitele necesare desfășurării cursurilor, se asigură de către Inspectoratul General pentru Imigrări sau organizația neguvernamentală care a pus la dispoziție aceste spații.

(3) Manualele necesare desfășurării cursurilor prevăzute la art. 6 se asigură gratuit de Ministerul Educației și Cercetării prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Articolul 9

(1) Fiecare străin care a dobândit protecție internațională în România, inclus în programul de integrare, poate beneficia săptămânal de 3 sesiuni de acomodare culturală de câte două ore fiecare, desfășurate în conformitate cu planul individual de integrare pentru primele 3 luni din program.

(2) În funcție de nevoile individuale ale beneficiarului, sesiunile de acomodare culturală pot continua printr-o sesiune săptămânală de acomodare culturală de câte două ore, până la finalizarea programului de integrare.

Articolul 10

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări poate încheia convenții de parteneriat și contracte de acordare a serviciilor incluse în programul de integrare cu alte instituții publice, operatori economici sau cu organizații neguvernamentale, în condițiile legii.

(2) Pentru acordarea sumelor prevăzute la art. 18 alin. (1)-(3) și art. 21 alin. (1) pe dispozitive bancare de tip card nominal, Inspectoratul General pentru Imigrări poate încheia, la nivel național sau local, contracte de achiziții publice și/sau acorduri-cadru, după caz, cu furnizorul de servicii, cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziție publică.

(3) Cheltuielile ocazionate de emiterea și administrarea dispozitivelor prevăzute la alin. (2) sunt suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.

Capitolul III — Protocolul de participare în programul de integrare, cazarea și ajutorul financiar ↑ Contents

Secțiunea 1 — Cererea de includere în programul de integrare, evaluarea nevoilor individuale și încheierea protocolului de participare în programul de integrare

Articolul 11

(1) Cererea de includere în programul de integrare se depune personal de către străin, în condițiile art. 16 din ordonanță.

(2) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani, cererea prevăzută la alin. (1) se depune de către reprezentantul legal.

(3) Cererea de includere în programul de integrare, precum și protocolul prevăzute la art. 15 din ordonanță se aprobă de către directorul centrului regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă și înregistrată cererea.

(4) Decizia privind includerea străinilor în programul de integrare se ia în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, dacă solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 16 din ordonanță.

(5) În cazul în care centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări aprobă cererea prevăzută la art. 60^1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările și completările ulterioare, programul de integrare se suspendă automat pe o perioadă de maximum 3 luni.

Articolul 12

(1) Interviul pentru evaluarea nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistență sau a activităților necesare pentru integrarea socială are loc în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de includere în programul de integrare.

(2) Protocolul prevăzut la art. 15 din ordonanță se încheie în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data interviului.

(3) Dacă persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză să semneze protocolul în termenul prevăzut la alin. (2), se consideră ca aceasta renunță la program.

(4) Evaluarea nevoilor individuale se realizează în strânsă legătură cu evaluarea nevoilor familiei solicitantului.

(5) În vederea emiterii deciziei prevăzute la art. 18 alin. (1) din ordonanță, la stabilirea comunității locale în care urmează a se desfășura activitățile din programul de integrare se ține seama de capacitatea centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări de a gestiona implementarea programelor de integrare, de nevoile individuale identificate și de capacitatea autorităților administrației publice locale de a prelua și asista beneficiari ai protecției internaționale, determinată potrivit art. 30 alin. (2) din ordonanță.

(6) În situația în care persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză respectarea deciziei Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la comunitatea locală în care urmează să își desfășoare programul de integrare, se consideră că aceasta renunță la program.

Articolul 13

(1) În aplicarea art. 20 alin. (2) din ordonanță, la analizarea cererii de prelungire a perioadei de implementare a programului de integrare, Inspectoratul General pentru Imigrări procedează la o reevaluare a nevoilor solicitantului cu privire la consiliere, acomodare culturală, învățare a limbii române sau a altor nevoi individuale ale beneficiarului.

(2) La luarea deciziei privind prelungirea aplicării planului individual se ține seama și de activitatea desfășurată de străin în cadrul programului de integrare, de frecvența participării, de eforturile depuse de acesta, inclusiv în vederea găsirii unui loc de muncă, și de modul de comportare atât în timpul cursurilor și al activităților vizând facilitarea integrării, cât și în societate în general.

(3) Prelungirea cu cel mult 6 luni a perioadei de implementare a programului de integrare, prevăzută la art. 20 alin. (2) din ordonanță, se realizează în situația în care ofițerul de integrare constată că din motive obiective nu au fost îndeplinite activitățile stabilite în planul individual de integrare.

Secțiunea a 2-a — Dreptul de cazare

Articolul 14

(1) Străinul care a dobândit protecție internațională în România, înscris în programul de integrare și care nu dispune de mijloace de întreținere poate depune și o cerere de cazare în centrele administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

(2) Soluționarea cererilor de cazare înaintate în condițiile art. 21 din ordonanță se realizează pe baza unei evaluări a situației individuale/familiale întreprinse de personalul desemnat de Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3) La evaluarea situației individuale/familiale prevăzută la alin. (2) se ține cont în principal de următoarele:

a) mijloacele de întreținere din momentul obținerii protecției internaționale în România și din perioada desfășurării procedurii de azil;

b) alte informații privind situația financiară a solicitantului și a familiei sale.

(4) Termenul prevăzut la art. 21 alin. (2) din ordonanță curge din momentul finalizării evaluării prevăzute la alin. (2).

Articolul 15

(1) Până la finalizarea evaluării prevăzute la art. 14 alin. (2), pe baza unei declarații pe propria răspundere privind mijloacele de întreținere, străinii care au dobândit protecție internațională în România și care solicită cazare pe perioada desfășurării programului de integrare pot fi cazați din momentul includerii în programul de integrare, în limita locurilor disponibile. În acest scop, între Inspectoratul General pentru Imigrări și solicitant se încheie un contract de închiriere în care se stabilesc drepturile și obligațiile părților, în condițiile legii.

(2) Dacă, drept urmare a evaluării prevăzute la art. 14 alin. (2), se dovedește că străinii care au dobândit protecție internațională în România și au solicitat cazare pe perioada desfășurării programului de integrare dețin suficiente mijloace de întreținere sau beneficiarul nu a respectat regulamentul de ordine interioară al centrului, pe perioada procedurii de azil sau ulterior obținerii protecției internaționale în România, Inspectoratul General pentru Imigrări reziliază contractul de închiriere prevăzut la alin. (1).

(3) Cazarea în centrele din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări a beneficiarilor protecției internaționale în România, adulți, se face pe baza plății unei chirii.

(4) Pe perioada acordării ajutorului material în cuantum egal celui acordat solicitanților de protecție internațională, cazarea în centrele din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări a beneficiarilor protecției internaționale în România se face fără plata chiriei prevăzute la alin. (3).

Articolul 16

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziție spațiile prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanță, pe baza plății de către beneficiarii protecției internaționale în România, adulți, a unei chirii, în condițiile art. 21 alin. (5) din același act normativ.

Articolul 17

(1) Pentru a beneficia de închirierea spațiilor prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanță, străinii care au dobândit protecție internațională în România trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

a) să fie înscriși în programul de integrare;

b) să participe activ la activitățile din planul individual de integrare;

c) să respecte decizia Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la comunitatea locală în care urmează să se desfășoare activitățile de integrare.

(2) Închirierea spațiilor prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanță se realizează prin încheierea unui contract, în condițiile legii, după efectuarea unei evaluări a situației individuale/familiale de către personalul Inspectoratului General pentru Imigrări.

(3) Contractul de închiriere prevăzut la alin. (2) se încheie în condițiile art. 21 alin. (2) din ordonanță.

(4) La examinarea cererii de prelungire a contractului de închiriere se ține seama de nevoile solicitantului de participare la activitățile specifice incluse în programul de integrare, precum și de nevoile de cazare ale acestuia sau ale altor persoane care au depus cereri de cazare în spațiul respectiv.

(5) Pentru locuințele prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanță, următoarele cheltuieli se suportă de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat:

a) sumele necesare în vederea acoperirii cotei-părți din cheltuielile de reparații și întreținere stabilite de asociația de proprietari a imobilului;

b) sumele necesare asigurării locuinței împotriva daunelor de orice fel, precum și a celor produse terților;

c) sumele necesare pentru cheltuielile cu spațiile respective pe perioada când acestea sunt nelocuite;

d) sumele necesare igienizării spațiilor ori de câte ori locuința se predă unui nou locatar, dar nu mai mult de două ori pe an;

e) sumele necesare constituirii fondului de rulment.

(6) Bunurile și utilitățile care se pun la dispoziție pentru locuințele prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanță se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Secțiunea a 3-a — Acordarea subvențiilor pentru chiria locuinței

Articolul 18

(1) Pentru beneficiarii protecției internaționale în România aflați în situația prevăzută la art. 21 alin. (6) din ordonanță, Inspectoratul General pentru Imigrări poate acorda, la cerere, sub forma unei sume forfetare, asistență materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 734 lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, în valoare de 131 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară și de 167 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă.

(2) În cazul familiilor cu 2 membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuințe și acoperirea cheltuielilor de întreținere scade cu 30%. Suma acordată se stabilește în baza aplicării următoarei formule de calcul, diferențiată în funcție de sezon:

unde:

∫ vară reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 2 membri, pe perioada sezonului de vară;

Vt. vară = 2 x 734 + 2 x 131 = 1.730 lei și reprezintă suma dintre asistența materială pentru închiriere și asistența materială pentru întreținere pe perioada sezonului de vară, pentru 2 membri;

∫ iarnă reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu doi membri, pe perioada sezonului de iarnă;

Vt. iarnă = 2 x 734 + 2 x 167 = 1.802 lei și reprezintă suma dintre asistența materială pentru închiriere și asistența materială pentru întreținere pe perioada sezonului de iarnă, pentru 2 membri.

(3) În cazul familiilor compuse din 3 sau mai mulți membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuințe scade cu 40%. Suma acordată se stabilește în baza aplicării următoarei formule de calcul, diferențiată în funcție de sezon:

unde:

∫ vară reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 3 sau mai mulți membri, pe perioada sezonului de vară;

Vt. vară = n* x 734 + n* x 131 și reprezintă suma dintre asistența materială pentru închiriere și asistența materială pentru întreținere pe perioada sezonului de vară, pentru 3 sau mai mulți membri;

∫ iarnă reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 3 sau mai muți membri, pe perioada sezonului de iarnă;

Vt. iarnă = n* x 734 + n* x 167 și reprezintă suma dintre asistența materială pentru închiriere și asistența materială pentru întreținere pe perioada sezonului de iarnă, pentru 3 sau mai mulți membri;

n* reprezintă numărul membrilor de familie și este cel puțin egal cu 3.

(4) Suma alocată pentru întreținere potrivit alin. (1)-(3) se acordă în a doua lună de la data încheierii contractului de închiriere, pe baza unei cereri însoțite de documente justificative.

(5) Dispozițiile art. 21 alin. (6) lit. a) din ordonanță se aplică în situația în care gradul de ocupare a spațiilor prevăzute la art. 21 alin. (1) și (4) din ordonanță depășește 70%. În cazul scăderii gradului de ocupare sub 70%, persoanele care au beneficiat cel puțin o lună de suma alocată pentru închirierea unei locuințe potrivit alin. (1)-(3) continuă să primească această sumă până la finalizarea programului de integrare.

(6) Dispozițiile alin. (1)-(3) nu se aplică străinilor cărora le-a fost aprobată prelungirea programului de integrare în condițiile art. 20 alin. (2) din ordonanță.

(7) Suma alocată pentru închirierea unei locuințe potrivit alin. (1)-(3) se acordă în prima lună, pe baza unei cereri însoțite de documente justificative.

(8) În cursul execuției bugetului de stat, la o creștere a ratei inflației de cel puțin 5% față de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor prevăzute la alin. (1)-(3), acestea se majorează cu rata inflației.

Articolul 19

(1) Pentru a beneficia de prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanță, străinul adresează Inspectoratului General pentru Imigrări o cerere în acest sens.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este însoțită de copia contractului de închiriere, precum și de o adeverință din partea organului competent al administrației publice locale din care să reiasă că solicitantul nu a refuzat nejustificat o locuință socială.

(3) Decizia asupra cererii prevăzute la art. 18 alin. (7) se ia de către Inspectoratul General pentru Imigrări pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), cuantumul subvenției acordate fiind de până la 50% din valoarea asistenței materiale pentru închirierea unei locuințe, conform art. 18 alin. (1).

(4) Pentru a beneficia de subvenția prevăzută la art. 29 alin. (3) din ordonanță, străinii care au dobândit protecție internațională în România trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă finalizat programul de integrare sau să le fie aprobată prelungirea acestuia; și

b) să aibă suficiente mijloace financiare pentru a putea achita chiria stabilită de lege pentru locuințele aflate în proprietatea sau în administrarea statului, precum și pentru întreținerea acestora.

Secțiunea a 4-a — Ajutorul financiar

Articolul 20

Ajutorul nerambursabil prevăzut de art. 18 alin. (2) lit. e) din ordonanță se acordă potrivit procedurii prevăzute de art. 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 21

(1) Ajutorul material prevăzut la art. 22 alin. (3) din ordonanță se acordă străinilor care participă în programul de integrare, care nu au mijloace de întreținere, și nu mai târziu de data la care agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială achită contravaloarea ajutorului material nerambursabil.

(2) Ajutorul material prevăzut la alin. (1) se acordă în primele luni de la data obținerii protecției internaționale în România, fără a depăși perioada prevăzută la art. 22 alin. (3) din ordonanță.

Capitolul IV — Rolul instituțiilor statului și al autorităților administrației publice locale și cooperarea interinstituțională în domeniul integrării străinilor care au dobândit protecție internațională în România ↑ Contents

Articolul 22

(1) În îndeplinirea rolului de coordonator al activității celorlalte instituții ale statului, autorități ale administrației publice locale și organizații neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor, Inspectoratul General pentru Imigrări:

a) asigură comunicarea între toate aceste instituții, cu precădere în ceea ce privește străinii care participă la programul de integrare;

b) centralizează informațiile și datele statistice transmise trimestrial sau ori de câte ori este nevoie de către toate instituțiile implicate în integrarea străinilor care au dobândit protecție internațională în România.

(2) Prin monitorizarea cazurilor individuale de către Inspectoratul General pentru Imigrări se înțelege urmărirea și sprijinirea procesului de integrare în societatea românească a străinilor care au dobândit protecție internațională în România, la nivel individual și familial, atât în timpul derulării programului de integrare, cat și după stabilirea acestora în comunitatea locală respectivă.

(3) Inspectoratul General pentru Imigrări elaborează și prezintă conducerii Ministerului Afacerilor Interne spre informare un raport anual cu privire la situația străinilor care au dobândit protecție internațională în România, a străinilor care au dobândit un drept de ședere în România, a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene.

(4) Raportul prevăzut la alin. (3) conține analiza datelor transmise de echipele locale de sprijin și de instituțiile cu atribuții în domeniul integrării străinilor, rezultatele studiilor contractate de Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit art. 41 alin. (1) din ordonanță, precum și propuneri de îmbunătățire a politicilor în domeniul integrării străinilor.

Articolul 23

(1) În aplicarea art. 14^1 alin. (2) și (3) din ordonanță, în funcție de numărul străinilor și de nevoile de integrare ale acestora identificate la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită emiterea ordinului prefectului pentru constituirea echipelor locale de sprijin.

(2) Echipa locală de sprijin are următoarele responsabilități:

a) analizează problemele semnalate autorităților administrației publice locale de către străini în ceea ce privește accesarea la nivel local a drepturilor prevăzute de lege și identifică soluții pentru remedierea acestora;

b) identifică servicii de asistență individualizate și personalizate, precum și instituțiile responsabile cu furnizarea acestora;

c) colectează date statistice referitoare la accesul la drepturile sociale ale străinilor;

d) comunică Inspectoratului General pentru Imigrări rezultatul analizei prevăzute la lit. a) și datele prevăzute la lit. c);

e) participă la programe de pregătire organizate de Inspectoratul General pentru Imigrări sau de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor;

f) elaborează și transmite Inspectoratului General pentru Imigrări raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (4) din ordonanță;

g) analizează aspectele legate de punerea la dispoziție a spațiilor necesare derulării activităților de integrare la nivel local, în cadrul centrelor regionale de integrare constituite la nivel local de către organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor, în limita fondurilor disponibile sau prin finanțare din alte fonduri.

(3) Echipele locale de sprijin se întrunesc trimestrial și ori de câte ori este nevoie.

(4) Coordonarea echipelor locale de sprijin, constituite potrivit art. 14^1 alin. (2) din ordonanță, este asigurată de prefect sau de subprefect.

(5) În vederea constituirii echipelor locale de sprijin, instituțiile publice și autoritățile administrației publice locale desemnează câte un reprezentant permanent și un supleant. Datele de contact ale persoanelor desemnate se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări.

(6) Raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (4) din ordonanță are următorul conținut:

a) date statistice privind persoanele asistate, defalcate pe domeniile de activitate specifice fiecărui actor local implicat;

b) analiza comparativă a datelor statistice din perioada de referință față de perioada anterioară;

c) exemple de bune practici identificate în cadrul asistenței acordate străinilor;

d) dificultățile întâmpinate în procesul de integrare a străinilor și propuneri de remediere a acestora;

e) propuneri de îmbunătățire a practicilor și politicilor în domeniile relevante.

Articolul 24

Elaborarea planului individual de mediere prevăzut la art. 25 din ordonanță se realizează inclusiv cu participarea unei persoane desemnate de Inspectoratul General pentru Imigrări și de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor.

Articolul 25

(1) Agențiile pentru ocuparea forței de muncă din subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, aflate în zona de competență a centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, informează lunar beneficiarii programului de integrare cu privire la ofertele de locuri de muncă disponibile.

(2) Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează în locațiile birourilor locale de informare și consiliere și/sau ale centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor.

Articolul 26

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziția autorităților administrației publice locale spre care au fost orientați străinii informații cu privire la aceste persoane, profilul educațional și profesional, precum și drepturile și obligațiile lor în România, în vederea facilitării accesului pe piața forței de muncă și pentru oferirea de sprijin în procesul de integrare în comunitatea locală.

Articolul 27

Consiliile locale informează, la cerere, Inspectoratul General pentru Imigrări despre posibilitatea obținerii unei locuințe sociale de către străinii care au dobândit protecție internațională în România, precum și condițiile aplicabile.

Articolul 28

(1) În îndeplinirea obligației prevăzute la art. 30 din ordonanță, autoritățile administrației publice locale desemnează un funcționar public care monitorizează integrarea străinului în comunitatea respectivă și facilitează accesul acestuia la drepturile sociale.

(2) Funcționarul public prevăzut la alin. (1) colaborează cu Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea întocmirii planului de asistență pentru străinii care au dobândit protecție internațională în România care își stabilesc reședința în comunitatea respectivă.

Articolul 29

Prin încetarea asistenței oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea integrării, în sensul art. 27 alin. (2) din ordonanță, se înțelege încetarea furnizării serviciilor prevăzute în planul individual, inclusiv a cazării în spațiile prevăzute la art. 21 din ordonanță și a subvenționării chiriei prevăzute la art. 29 alin. (3) din ordonanță.

Capitolul V — Asistența persoanelor vulnerabile ↑ Contents

Secțiunea 1 — Evaluarea, cazarea și includerea în programul de integrare

Articolul 30

Inspectoratul General pentru Imigrări informează instituțiile cu atribuții în domeniu cu privire la persoanele care se încadrează în categoria persoanelor vulnerabile în sensul art. 33 alin. (3) din ordonanță, pe care acestea urmează să le preia în asistență.

Articolul 31

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări împreună cu autoritățile responsabile evaluează situația persoanelor vulnerabile și stabilește dacă acestea necesită asistență specializată. La evaluare participă și un asistent social din cadrul autorităților responsabile sau al organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în domeniul integrării străinilor.

(2) În situația în care se impune acordarea sprijinului de specialitate, autoritățile responsabile în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări și organizațiile neguvernamentale cu atribuții în domeniul integrării străinilor întocmesc un plan individual de integrare adaptat la nevoile specifice ale persoanei în cauză.

(3) Asistența specializată prevăzută la alin. (1) este asigurată în cadrul centrelor special amenajate pentru astfel de cazuri.

(4) Persoanele vulnerabile care necesită asistență specializată din partea autorităților responsabile sunt preluate de către acestea imediat după încheierea evaluării prevăzute la alin. (1).

Articolul 32

(1) Până în momentul clarificării situației prin evaluarea prevăzută la art. 31 alin. (1), persoanele vulnerabile beneficiază de cazare în centrele administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în limita locurilor disponibile.

(2) În sensul art. 34 alin. (2) din ordonanță, pot beneficia de cazare în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări persoanele vulnerabile care nu au afectată autonomia funcțională sau sunt însoțite de cel puțin un membru adult al familiei care le poate asigura îngrijirea necesară.

Articolul 33

Persoanele vulnerabile prevăzute la art. 33 alin. (3) din ordonanță sunt incluse în programul de integrare și beneficiază de serviciile instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței unor astfel de cazuri.

Articolul 34

(1) Persoanele vulnerabile pot fi cazate gratuit în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, în condițiile prevăzute de art. 34 alin. (2) din ordonanță.

(2) Situațiile persoanelor vulnerabile aflate în programul de integrare se evaluează de către Inspectoratul General pentru

Imigrări la fiecare 6 luni, în scopul determinării necesității de prelungire a asistenței oferite.

Secțiunea a 2-a — Asistența minorilor neînsoțiți

Articolul 35

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări informează direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului despre existența minorilor neînsoțiți care beneficiază de protecție internațională în România.

(2) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului întreprind măsurile necesare includerii minorilor neînsoțiți beneficiari ai protecției internaționale în România în sistemul de protecție a copilului, în termen de 15 zile de la data înștiințării primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Articolul 36

Prin adaptarea serviciilor direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului la nevoile minorilor neînsoțiți, beneficiari ai protecției internaționale în România, se înțelege:

a) pregătirea specială a personalului din centrele de plasament;

b) utilizarea, în colaborare cu structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a serviciilor interpreților și experților în activitățile desfășurate în centrele de plasament.

Articolul 37

Minorii neînsoțiți beneficiari ai protecției internaționale în România participă, în paralel cu activitățile desfășurate în centrele de plasament, la programul de integrare, potrivit planului individual elaborat în condițiile art. 35 alin. (4) din ordonanță.

Articolul 38

(1) La elaborarea planului individual de integrare al minorilor neînsoțiți, din partea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului participă reprezentanții legali desemnați.

(2) După semnarea planului individual, reprezentanții legali susțin minorii în derularea activităților prevăzute și în îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Capitolul VI — Activități necesare pentru facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit drept de ședere în România și pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene ↑ Contents

Articolul 39

(1) Cursurile de învățare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță se organizează de inspectoratele școlare județene și al municipiului București în colaborare cu centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări și se adresează străinilor care nu cunosc limba română.

(2) Cererile de participare la cursurile prevăzute la alin. (1), însoțite de copia documentului de identitate valabil, se depun de persoanele interesate la inspectoratele școlare județene și al municipiului București sau la sediile centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, situație în care sunt transmise în termen de 5 zile inspectoratelor școlare în a căror rază domiciliază beneficiarii.

(3) Cursurile de învățare a limbii române se organizează pe grupe de cursanți la care pot participa simultan atât adulți beneficiari ai protecției internaționale în România, cât și străini care au dobândit un drept de ședere în România și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, grupele fiind constituite pe categorii de vârstă, nivel de educație și/sau nivel de competență lingvistică.

(4) Perioadele de înscriere, modalitatea de derulare a cursurilor de învățare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță și evaluarea cunoștințelor se realizează în condiții similare celor aplicabile beneficiarilor protecției internaționale în România.

(5) Perioadele de înscriere, durata cursurilor, modalitățile de evaluare și certificare a competențelor lingvistice, selecția, pregătirea suplimentară, modalitatea de plată a orelor efectuate de profesori pentru susținerea cursurilor, costurile aferente participării la cursuri, precum și modalitatea de realizare a manualelor se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 35^2 alin. (2) din ordonanță.

(6) Manualele necesare desfășurării cursurilor de învățare a limbii, prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță, se achiziționează, contra cost, de către participanți, la începerea cursului, de la inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

(7) Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări evaluează anual modul de desfășurare a cursurilor de învățare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță și formulează propuneri de îmbunătățire a calității acestora.

(8) Rezultatele evaluării prevăzute la alin. (7) sunt incluse în raportul anual prevăzut la art. 22 alin. (3).

(9) Dotarea spațiilor prevăzute la art. 35^2 alin. (3) din ordonanță se realizează în condițiile art. 8 alin. (2).

Articolul 40

(1) Cererile de participare la sesiunile de acomodare culturală se depun de persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță la sediile centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2) În situația prevăzută la art. 35^1 alin. (3) din ordonanță, în termen de 7 zile de la data depunerii cererii, personalul Inspectoratului General pentru Imigrări informează instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale implicate în desfășurarea activităților de acomodare culturală și comunică solicitantului datele de contact ale instituției sau organizației neguvernamentale care organizează sesiunile de acomodare culturală.

(3) Fiecare persoană participantă la sesiunile de acomodare culturală poate beneficia săptămânal de până la 3 sesiuni a câte două ore fiecare.

Articolul 41

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări în colaborare cu organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul integrării străinilor informează persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanță cu privire la dreptul de a participa, contra cost, la cursuri de învățare a limbii române, precum și gratuit la sesiuni de acomodare culturală și consiliere.

(2) Inspectoratul General pentru Imigrări poate apela la serviciile unor interpreți și experți pentru buna desfășurare a sesiunilor de acomodare culturală, informare și consiliere, în condițiile art. 38 din ordonanță.

-----