Notă Aprobat prin ORDINUL nr. M.13 din 20 februarie 2013 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1281 din 23 decembrie 2020.
(1) P.M.-1, Regulamentul structurilor de poliție militară reprezintă un ansamblu de reguli care definesc rolul, locul, structura, responsabilitățile, competențele, misiunile și modul de planificare a operațiilor pentru structurile de poliție militară, necesare acestora în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
(2) Prevederile prezentului regulament se aplică pe timp de pace, situații de urgență, stare de mobilizare sau stare de război.
Structurile de poliție militară sunt structuri de sprijin de luptă destinate să asigure respectarea și menținerea ordinii interioare și a disciplinei militare, sprijinul manevrei și mobilității, controlul și îndrumarea circulației autovehiculelor și coloanelor militare, protecția personalului armatei, paza și apărarea obiectivelor militare sau de interes militar, precum și a bunurilor aflate în patrimoniul armatei, colectarea, paza temporară și escortarea prizonierilor de război și a suspecților, îndrumarea și evacuarea persoanelor dislocate, pe timpul desfășurării acțiunilor militare.
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, pe timp de pace, situații de urgență și pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, structurile de poliție militară colaborează, potrivit legii, actelor normative specifice și dispozițiilor șefilor ierarhici, cu structurile Ministerului Apărării Naționale, cu structurile specializate ale ministerelor și instituțiilor din cadrul sistemului de apărare națională, ordine publică și siguranță națională/SANOPSN, precum și cu instituțiile administrației publice centrale și locale, în baza protocoalelor și a planurilor comune de intervenție/acțiune.
(1) Potrivit atribuțiilor și competențelor, structurile de poliție militară din Ministerul Apărării Naționale sunt structuri de conducere și structuri specializate.
(2) Structurile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) Serviciul poliție militară - la nivelul Statului Major al Apărării;
b) Secția/Biroul/Compartimentul poliție militară - la nivelul categoriilor de forțe ale armatei, comandamente de armă și mari unități;
c) Biroul poliție militară - în structura Direcției servicii administrative și deservire.
(3) Structurile specializate prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) Batalionul poliție militară - în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre;
b) Batalionul poliție militară pază - în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre;
c) Compania/plutonul/grupa de poliție militară - în organica marilor unități și unităților militare.
(4) Serviciul poliție militară este structura de conducere care, potrivit atribuțiilor aprobate, asigură consilierea șefului Statului Major al Apărării pe linia doctrinei, politicilor, planurilor și procedurilor specifice privind întregul spectru al misiunilor specifice armei, menține legătura pe linie de specialitate cu structurile componente ale sistemului de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și cu autoritățile publice locale și coordonează activitatea structurilor de poliție militară din Armata României.
(5) Înființarea, organizarea și funcționarea unităților, subunităților și structurilor de poliție militară se fundamentează pe respectarea următoarelor cerințe:
a) proiectare teritorială și delimitare strictă a zonelor de responsabilitate, stabilite prin autoritatea conferită de comandantul/șeful marii unități sau unității militare căreia i se subordonează;
b) unitate de comandă/acțiune în îndeplinirea misiunilor specifice, în zonele de responsabilitate, stabilite de comandantul/șeful ierarhic al unității militare care are în subordine unitatea/structura de poliție militară;
c) mobilitate, operativitate și înzestrare specifice, conform misiunilor pentru care se proiectează, pe timp de pace, în situații de urgență și pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.
Comandantul/Șeful structurii de poliție militară este consilierul comandantului/șefului structurii militare pentru politicile în domeniu, tacticile, tehnicile și procedurile specifice.
(1) În baza delegației permanente de control eliberate de eșaloanele în drept și în sprijinul acțiunilor militare, personalul care încadrează structurile de poliție militară este autorizat să execute activități de control în toate structurile militare, în condițiile legii, în raioanele acțiunilor militare, tabere de instrucție, locurile de cartiruire și pe drumurile publice, conform zonei de responsabilitate, pe linia:
a) respectării disciplinei militare, a executării serviciului interior și în garnizoană;
b) cercetării împrejurărilor producerii accidentelor de circulație în care au fost implicate autovehicule ale armatei sau personal aparținând Ministerului Apărării Naționale;
c) monitorizării evenimentelor săvârșite de personalul armatei;
d) siguranței circulației și legalității folosirii autovehiculelor militare;
e) verificării documentelor de identitate militară ale personalului militar;
f) respectării portului regulamentar al uniformelor militare;
g) respectării dreptului privind deținerea și portul armelor și munițiilor;
h) accesului și măsurilor de securitate în teritoriul tehnic al depozitelor de armament și muniții.
(2) Militarii din structurile de poliție militară, potrivit autorității prin care sunt învestiți în exercitarea controlului și a competențelor stabilite prin atribuții, au dreptul să consulte/analizeze documente emise de structurile Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind securitatea informațiilor, și să primească informații verbale și scrise pentru îndeplinirea misiunii.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul accidentelor de circulație în care au fost implicate autovehicule ale armatei sau personal aparținând Ministerului Apărării Naționale, personalul abilitat din structurile de poliție militară poate solicita organelor competente informații privind stadiul desfășurării cercetărilor, cu respectarea legislației în vigoare.
(4) Delegația permanentă de control este semnată, după caz, de ministrul apărării naționale, șeful Statului Major al Apărării, șefii categoriilor de forțe ale armatei, șeful Direcției generale de informații a apărării și comandanții comandamentelor de armă.
(5) Modelul delegației permanente de control specificate la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 1.
(1) Personalul din structurile de poliție militară aflat în misiune are obligația să intervină în zona, obiectivul militar sau proprietatea desemnată pe teritoriul statului român, în condițiile legii, în următoarele situații:
a) pentru a preîntâmpina sau opri săvârșirea de către personalul Ministerului Apărării Naționale a faptelor prin care sunt puse în pericol siguranța personalului sau a patrimoniului Armatei României, ordinea interioară în unitate, precum și a altor fapte sancționate de lege ca infracțiuni, contravenții sau abateri disciplinare;
b) împotriva oricărei persoane care săvârșește fapte penale împotriva personalului Armatei României, în scopul prevenirii sau întreruperii comiterii acestora;
c) împotriva oricărei persoane care perturbă activitățile desfășurate de personalul Armatei României, când este periclitată capacitatea de luptă a trupelor, patrimoniul armatei sau siguranța personalului;
d) împotriva militarilor străini aflați pe teritoriul statului român sau în tranzit, care încalcă prevederile legale, în conformitate cu acordurile tehnice și acordurile privind statutul forțelor - SOFA, încheiate potrivit legii.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) militarii din structurile de poliție militară au dreptul să întrebuințeze, după avertismentele legale și cu respectarea legislației în vigoare:
a) forța minimă, cu respectarea principiilor legalității, proporționalității, gradualității, limitării utilizării și nonsurprinderii;
b) armamentul și mijloacele din dotare, după executarea somațiilor.
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, militarii din structurile de poliție militară se deplasează cu autovehicule militare din dotare, inscripționate și echipate conform modelului prezentat în anexa nr. 2, folosesc în trafic dispozitive de semnalizare acustică și optică, precum și semnalele stabilite prin legislația în vigoare, care sunt obligatorii pentru toți conducătorii de autovehicule aflate în trafic.
(2) Pe timpul misiunii de control al traficului auto, militarii din structurile de poliție militară sunt autorizați să verifice documentele conducătorilor auto și ale autovehiculelor militare, documentele de însoțire a încărcăturii transportate, starea de întreținere și funcționare a mijloacelor auto, iar când situația impune, să utilizeze mijloacele din dotare pentru stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului militar, concentrației de alcool în aerul respirat al conducătorilor auto și șefilor de autovehicule, deținerea sau consumul de substanțe psihotrope sau medicamente cu efecte similare acestora.
(1) Militarii din structurile de poliție militară participă, după caz, la cercetarea împrejurărilor producerii accidentelor de circulație săvârșite de personalul armatei și desfășoară activitățile prevăzute în procedura al cărei model este prezentat în anexa nr. 3.
(2) Instrumentul de bază utilizat pe timpul conducerii unei cercetări este agenda militarului din structura de poliție militară, al cărei model este prezentat în anexa nr. 4.
Pe timpul executării misiunilor de pază și escortă a prizonierilor de război, militarii din structurile de poliție militară procedează în conformitate cu prevederile convențiilor și ale tratatelor internaționale la care statul român a aderat, precum și ale dreptului internațional umanitar.
Comandanții/Șefii tuturor unităților militare sunt obligați să acorde sprijin militarilor din structurile de poliție militară în îndeplinirea misiunilor ordonate prin documentele specifice, la solicitarea acestora.
(1) Structurile de poliție militară asigură sprijinul activităților militare prin îndeplinirea următoarelor misiuni de bază:
a) sprijinul manevrei și mobilității;
b) asigurarea securității;
c) stabilirea și menținerea ordinii și disciplinei militare.
(2) În vederea îndeplinirii misiunii, comandantul/șeful structurii de poliție militară decide desfășurarea acțiunilor, pe baza ordinului de acțiune al eșalonului superior, forțelor și mijloacelor la dispoziție, caracteristicilor și modalităților specifice de acțiune.
Structurile de poliție militară acționează în zona liniilor de comunicații, pentru a-i asigura comandantului/șefului sprijinul mobilității, libertatea de mișcare și libertatea de manevră a forțelor în întreaga zonă de operații.
Sprijinul manevrei și mobilității se realizează prin:
a) planificarea mișcării;
b) controlul mișcării;
c) susținerea mișcării.
(1) Structurile de poliție militară sprijină acțiunea forțelor de planificare a mișcării prin pregătirea marșurilor tactice și a deplasărilor administrative ale elementelor forței, precum și pregătirea deplasării populației pe căile de comunicații.
(2) Activitățile menționate la alin. (1) se realizează prin:
a) recunoașterea și supravegherea rutelor, stabilirea priorităților de deplasare;
b) asigurarea securității și respectării regulilor de circulație pe rutele principale de aprovizionare și deplasare;
c) asigurarea legăturii între diferitele structuri de control al mișcării și celelalte structuri ce pot sprijini deplasarea, inclusiv cu autoritățile civile;
d) prevenirea neregulilor și accidentelor de circulație.
Controlul mișcării are ca scop asigurarea deplasării eficiente și în siguranță a coloanelor de autovehicule militare, echipamentelor și personalului pentru îndeplinirea misiunilor și se realizează prin următoarele activități:
a) supravegherea, îndrumarea și controlul circulației autovehiculelor și coloanelor militare, în perimetrele și zonele ordonate, urmărind respectarea de către conducătorii auto a legislației rutiere, regulamentelor, instrucțiunilor, dispozițiilor tehnice și ordinelor în vigoare privind circulația pe drumurile publice;
b) participarea, împreună cu organele parchetelor militare și ale poliției, în calitate de reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, la cercetarea accidentelor de circulație în care au fost implicate autovehiculele Ministerului Apărării Naționale;
c) monitorizarea accidentelor de circulație săvârșite cu autovehicule militare și proprietate personală de către personalul armatei;
d) verificarea și pregătirea instructorilor auto și conducătorilor de autovehicule din unitățile militare;
e) participarea la controlul și îndrumarea traficului și însoțirea coloanelor militare care transportă delegații române și străine, pe timpul aplicațiilor, exercițiilor de mobilizare, activităților de protocol sau al altor activități, în baza planului însoțirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5;
f) verificarea modului în care se aplică prevederile regulamentelor și instrucțiunilor referitoare la starea sistemelor care concură la siguranța rutieră a autovehiculelor Ministerului Apărării Naționale;
g) menținerea fluidizării traficului prin controlul și regularizarea deplasărilor pe rutele stabilite, prevenirea traficului neautorizat, militar și civil care poate împiedica deplasările planificate;
h) identificarea celor mai convenabile rute ocolitoare și dirijarea traficului pe acestea, dacă rutele principale sunt blocate;
i) monitorizarea deplasărilor și transmiterea informațiilor privind itinerarele de deplasare.
Structurile de poliție militară susțin/sprijină capacitatea de mișcare a forțelor prin furnizarea de informații referitoare la:
a) starea itinerarelor de deplasare;
b) factorii de mediu;
c) factorii sociali și amenințările care afectează itinerarele de deplasare.
(1) Asigurarea securității personalului și a obiectivelor militare este o responsabilitate a comandantului/șefului fiecărui obiectiv.
(2) Structurile de poliție militară sprijină comandanții/șefii unităților militare în asigurarea securității personalului și a obiectivelor militare prin executarea următoarelor misiuni:
a) securizarea zonelor restricționate;
b) paza și intervenția la obiectivele militare;
c) protecția personalului;
d) asigurarea informațiilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice.
(3) Pentru securizarea zonelor restricționate, structurile de poliție militară dispun de personal, tehnică și proceduri care le conferă mobilitate, capacitate de comunicare și posibilități de a participa la paza și protecția forțelor și a facilităților din zona de acțiune și îndeplinesc următoarele misiuni:
a) protecția militarilor în garnizoană, în tabere, la aplicații, în misiuni și în oricare alte împrejurări, în limitele competențelor stabilite, cu respectarea legislației în vigoare;
b) participarea, la ordin, la misiuni de protecție a demnitarilor, protecție și control antiterorist, pază, supraveghere, gardare, escortare, culegere, prelucrare și valorificare a informațiilor necesare îndeplinirii misiunilor, cercetare, acțiuni și intervenții cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit;
c) paza și apărarea bunurilor aflate în patrimoniul armatei potrivit prevederilor legilor și regulamentelor militare, ordinelor și misiunilor primite;
d) paza și însoțirea transporturilor militare speciale.
(4) Misiunile menționate la alin. (2) și (3) nu înlocuiesc misiunile de protecție și pază executate de alte structuri militare, ci sunt complementare.
(5) Structurile de poliție militară contribuie la asigurarea securității obiectivelor militare prin următoarele activități:
a) asigurarea pazei și intervenției la obiectivele militare;
b) analiza riscurilor;
c) estimarea vulnerabilităților și elaborarea opțiunilor de răspuns în sprijinul deciziei comandantului/șefului unității militare în cadrul procesului de planificare.
(6) Asigurarea informațiilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice constă în culegerea informațiilor veridice, oportune și relevante pentru succesul misiunii.
(1) Structurile de poliție militară sprijină comandanții/șefii unităților militare pentru stabilirea și menținerea ordinii și disciplinei.
(2) Structurile de poliție militară participă, prin specialiștii săi, la:
a) consilierea comandanților/șefilor unităților militare;
b) planificarea misiunilor;
c) instruirea personalului pentru restabilirea și menținerea ordinii de drept.
(3) Structurile de poliție militară asigură sprijin pentru o gamă largă de misiuni în vederea stabilirii și menținerii ordinii și disciplinei, cum ar fi:
a) cercetarea evenimentelor;
b) prevenirea infracționalității;
c) activitatea vamală;
d) reținerea.
(4) Menținerea ordinii și disciplinei militare se realizează prin:
a) verificarea respectării legilor și regulamentelor militare privind ordinea și disciplina militară de către personalul armatei în unități militare, raioane de dispunere și în garnizoane, în baza planului de control, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5;
b) verificarea disciplinei militare, ținutei și a modului de comportare a militarilor în afara unității militare;
c) asigurarea respectării ordinii și disciplinei militare pe timpul concentrărilor, mobilizărilor, exercițiilor, ceremoniilor militare, al sărbătorilor legale și religioase sau al altor evenimente la care participă efective și tehnică militară;
d) participarea la misiuni de urmărire, prindere și reținere a dezertorilor și evadaților din rândul militarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) participarea, la ordin, împreună cu unitățile militare și formațiunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor materiale, de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de incendii, accidente grave, calamități naturale sau catastrofe;
f) participarea la realizarea măsurilor antiteroriste specifice;
g) respectarea prevederilor ordinelor și dispozițiilor, regulamentelor militare de către militarii din structurile militare românești participante la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;
h) executarea pazei și însoțirii transporturilor speciale de bunuri, valori și documente militare clasificate.
(5) Pe timpul cercetării faptelor cu caracter infracțional săvârșite de personalul armatei, structurile de poliție militară contribuie la desfășurarea cercetărilor prin punerea la dispoziția parchetelor militare și ale poliției a informațiilor și mijloacelor necesare.
(6) Structurile de poliție militară, la ordin, sprijină autoritățile vamale prin verificarea materialelor, echipamentelor și tehnicii aparținând structurilor militare care se introduc/extrag în/din teatrele de operații.
(7) Structurile de poliție militară dotate cu câini special antrenați pot îndeplini unele misiuni specifice, precum:
a) avertizarea timpurie asupra pericolului de la nivelul solului;
b) căutarea în clădiri și spații închise, în condiții de vizibilitate redusă;
c) detectarea materialelor explozive, a minelor, drogurilor sau a cadavrelor.
Structurile de poliție militară participă, în condițiile legii, la reținerea, legitimarea și predarea către organele în drept a persoanelor imobilizate ca urmare a executării somațiilor sau a exercitării uzului de armă.
Pe timpul gestionării situațiilor de urgență și stării de mobilizare, structurile de poliție militară execută misiunile prevăzute la pace și, suplimentar, în funcție de situația creată, în acord cu prevederile legislației în vigoare și ordinele primite, desfășoară următoarele misiuni:
a) limitează sau interzic accesul vehiculelor sau persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și eliberează, în cazuri justificate, permise de liberă trecere;
b) participă la evacuarea persoanelor a căror prezență nu se justifică în zona de responsabilitate supusă regimului stării de mobilizare;
c) participă la îndrumarea persoanelor evacuate sau refugiate pe direcțiile și către zonele stabilite pentru grupare/regrupare și ține evidența acestora;
d) participă, după caz, la asigurarea pazei sediilor autorităților administrației publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, stațiilor de radio și televiziune, precum și a unor operatori economici sau obiective de importanță națională;
e) asigură paza obiectivelor militare, participă la realizarea protecției antiteroriste și participă cu forțe la sprijinul acțiunilor contrateroriste desfășurate la obiectivele militare de structurile specializate ale autorităților și instituțiilor publice din competența Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului;
f) supraveghează, la ordin, zonele cu grad de risc ridicat.
Pe timp de război, structurile de poliție militară își exercită atribuțiile în zone de conflict și în afara acestora, prin continuarea și dezvoltarea activităților prevăzute la pace, în situații de urgență și pe timpul stării de mobilizare, cu următoarele misiuni:
a) asigură paza, escortarea convoaielor și protejarea prizonierilor de război împotriva actelor de violență, intimidărilor, torturilor pe timpul dispunerii acestora în campusurile permanente sau/și pe timpul transferării dintr-un loc de dispunere în altul;
b) verifică instalarea și ridicarea indicatoarelor militare de îndrumare a traficului din zonele de responsabilitate;
c) asigură fluența traficului, urmărind scoaterea în afara drumurilor publice a autovehiculelor și tehnicii de luptă avariate sau defecte;
d) îndrumă traficul pe rute ocolitoare sau de rezervă în cazul distrugerii, contaminării sau blocării itinerarelor de bază, precum și la intrarea în zone ce beneficiază de protecție;
e) îndrumă deplasarea unităților și marilor unități militare, conform graficului de marș;
f) participă la supravegherea și menținerea ordinii, controlează și îndrumă traficul rutier pe timpul deplasărilor în cadrul fâșiilor de acțiune ale marilor unități militare;
g) participă la asigurarea siguranței deplasării și pazei în locurile de dispunere a punctelor de comandă și a centrelor de comunicații și informatică de nivel strategic;
h) participă la urmărirea și reținerea dezertorilor, evadaților, infractorilor, prizonierilor de război și a persoanelor suspecte sau ostile din zona de responsabilitate;
i) participă la reținerea, escortarea și paza prizonierilor de război, potrivit legislației naționale în vigoare, în sprijinul forțelor luptătoare;
j) participă la monitorizarea și menținerea ordinii pe timpul evacuării populației și bunurilor materiale din zonele de conflict.
Structurile de poliție militară acționează în cadrul operațiilor multinaționale în baza:
a) legislației naționale;
b) mandatului misiunii;
c) acordului privind statutul forțelor;
d) regulilor de angajare;
e) acordurilor internaționale la care România este parte.
În conformitate cu mandatul primit pe timpul participării la operații multinaționale, structurile de poliție militară îndeplinesc următoarele misiuni:
a) supraveghează, controlează, mențin sau restabilesc ordinea și disciplina în rândul personalului militar și civil participant la operație;
b) asigură ordinea și disciplina pe timpul deplasărilor sau în perioadele cu fluctuații mari de personal sau de rotire a efectivelor din zona de responsabilitate;
c) verifică documentele de identitate și ale autovehiculelor aparținând personalului participant la operație;
d) participă la recuperarea armamentului, munițiilor sau a altor mijloace și materiale pierdute sau sustrase;
e) cercetează abaterile disciplinare și accidentele de circulație în care sunt implicate autovehicule și/sau personal din cadrul operațiunii, conform procedurii, al cărei model este prezentat în anexa nr. 3;
f) execută paza și accesul în obiectivele militare din zona de responsabilitate;
g) supraveghează și îndrumă traficul rutier din zona de responsabilitate;
h) cooperează cu celelalte unități și formațiuni militare din zona de responsabilitate, pentru rezolvarea unor situații deosebite;
i) colaborează cu organele de ordine și autoritățile locale în rezolvarea unor situații în care sunt implicați membrii operațiunii;
j) consiliază comandanții/șefii în probleme de poliție militară;
k) monitorizează zonele de separație;
l) execută paza temporară a obiectivelor de importanță deosebită;
m) supraveghează taberele de refugiați;
n) execută activități de reținere;
o) execută activități de control al mulțimilor;
p) asigură protecția personalului și a bunurilor aparținând forțelor participante;
q) cercetează infracțiunile săvârșite de militari în taberele militare sau de refugiați situate în zona de responsabilitate.
Misiunile ce revin structurilor de poliție militară în cadrul operațiilor multinaționale se stabilesc din timp, în funcție de obiectivele și starea finală dorită, mandat, situația operativă, particularitățile zonei de responsabilitate, destinația și compunerea unităților militare participante.
(1) Sprijinul pe care structurile de poliție militară îl asigură oricărui tip de misiune este dimensionat în funcție de obiectivul final dorit, mediul în care se desfășoară misiunea și de încadrarea, dotarea și pregătirea de care dispun acestea.
(2) Atunci când situația permite, acțiunile de sprijin pot determina folosirea exclusivă a unei structuri de poliție militară.
(1) În timpul planificării misiunilor de poliție militară, cerințele de coordonare sunt stabilite la nivelul statului major.
(2) Prin respectarea cerințelor de coordonare, structurile de poliție militară urmăresc să contribuie în mod centralizat la procesul de planificare și utilizare eficientă a resurselor.
(1) Prin planificarea misiunilor de poliție militară se stabilesc cerințele și se identifică măsurile și mijloacele necesare pentru reducerea la minimum a vulnerabilității față de amenințările asupra personalului, infrastructurii, materialelor, informațiilor și activităților, menținându-se astfel libertatea de acțiune și eficiența forței.
(2) Misiunile de poliție militară sunt coordonate și integrate în procesul de planificare operațională încă din primele etape ale elaborării acestuia.
(3) După identificarea cerințelor misiunii se adoptă măsuri specifice de acțiune pentru fiecare tip de misiune.
(1) În funcție de eșalonul în subordinea căruia execută misiunea, structurile de poliție militară detaliază cerințele emise prin Planul de operații/Ordinul de operații OPLAN/OPORD ale comandantului forței, în ordinele de acțiune proprii, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
(2) Detaliile stabilesc organizarea forțelor de poliție militară, comanda și controlul - C2, sistemul de comunicații și informatică - CIS, zonele de responsabilitate, resursele alocate, sursele și modalitățile de finanțare, în scopul executării misiunilor, indiferent de nivelul de amenințare.
(3) Planurile și procedurile trebuie să includă, acolo unde este necesar, și aspectele relevante ale planurilor elaborate de națiunea gazdă.
(1) Procedurile standard de operare ale forțelor de poliție militară trebuie să fie simple și să asigure reacția rapidă a forțelor la incident.
(2) Procedurile trebuie să specifice când, unde și în ce condiții se folosesc forțele de poliție militară.
(3) La elaborarea ordinelor de acțiune trebuie de asemenea luate în considerare măsurile pentru evaluarea amenințării cu bombe sau cu foc, măsurile pentru gestionarea unei crize teroriste, măsurile pentru gestionarea unei potențiale amenințări chimice, bacteriologice, radiologice și nucleare - CBRN și dispozitive explozive improvizate - DEI, inclusiv măsurile ce se adoptă ca răspuns la modificarea stărilor de alertă.
(4) La elaborarea procedurilor, comandanții/șefii unităților militare trebuie să aibă în vedere că unele măsuri pot avea implicații asupra populației civile.
(5) Măsurile sunt în concordanță cu prevederile legislației naționale, internaționale, ale statului unde se desfășoară misiuni, precum și cu prevederile acordului privind statutul forțelor încheiat cu statul în care se desfășoară misiunea.
(1) Comanda reprezintă autoritatea și responsabilitatea cu care comandantul/șeful structurii de poliție militară este învestit, în mod legal, pentru a o exercita asupra structurii militare proprii.
(2) Comanda include autoritatea pentru utilizarea tuturor resurselor puse la dispoziție, pentru planificarea, conducerea și coordonarea utilizării forțelor alocate în scopul îndeplinirii unei misiuni.
Autoritățile militare abilitate poartă întreaga răspundere în ceea ce privește legalitatea deciziilor și a ordinelor date, privind întrebuințarea forțelor de poliție militară, conform misiunilor specifice.
Principiul unității de comandă asigură întrebuințarea eficientă a forțelor de poliție militară și impune o planificare centralizată și un control descentralizat al resurselor de poliție militară, în scopul asigurării cunoașterii și controlului situației de către comandantul forței.
(1) Conducerea nemijlocită a structurilor de poliție militară se exercită de către comandanții/șefii eșaloanelor care le au în subordine, precum și de către comandanții/șefii unităților și subunităților de poliție militară.
(2) Comandanții/șefii de unități/subunități de poliție militară răspund de îndeplinirea misiunilor primite, stabilirea concepției de folosire a efectivelor potrivit cerințelor misiunilor, pregătirea și executarea acțiunilor de poliție militară.
(3) Conducerea structurilor de poliție militară reprezintă ansamblul de activități de previziune, planificare, organizare, comandă, coordonare și control pentru perfecționarea pe timp de pace a modului de acțiune a structurilor de poliție militară pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Comandantul/Șeful structurii de poliție militară este obligat să asigure realizarea și funcționarea unui sistem permanent de informare și legătură între structura de poliție militară și comandamentul, comenduirea garnizoanei, unitățile militare, parchetele militare, structurile de poliție, jandarmi și alte instituții din garnizoană cu obligații privind respectarea legii, a cerințelor regulamentelor și ordinelor în vigoare, asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii și disciplinei militare.
Structurile de poliție militară execută misiuni în afara zonelor de responsabilitate, precum și în afara teritoriului național, la ordinul eșaloanelor superioare și în condițiile prevăzute de lege.
În situația participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în cadrul unor alianțe sau coaliții, controlul operațional și controlul tactic se realizează prin transfer de autoritate/acord tehnic încheiat cu partenerii din cadrul acestora.
Resubordonarea presupune scoaterea temporară a structurilor de poliție militară din sistemul de conducere propriu, cu menținerea destinației și misiunilor specifice ce le revin, integrarea și conjugarea acțiunilor acestora cu acțiunile celorlalte forțe sau structuri destinate în astfel de situații.
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, structurile de poliție militară adoptă dispozitive de acțiune fixe, mobile sau combinate.
(2) Elementele de poliție militară se constituie numai la ordinul comandantului/șefului unității militare, pe baza dispozițiilor primite de la eșalonul superior.
(3) Valoarea, compunerea, dotarea, destinația și modul de acțiune a elementelor se stabilesc în raport cu misiunea primită, procedeele specifice și decizia comandantului/șefului unității militare.
Elementele de poliție militară sunt următoarele:
a) agentul de poliție militară - militarul încadrat într-o subunitate de poliție militară care îndeplinește independent o misiune specifică, în baza ordinului comandantului/șefului nemijlocit;
b) agentul îndrumător de trafic - militarul încadrat într-o subunitate de poliție militară, dispus într-un punct fix, permanent sau temporar, cu misiunea de a fluidiza traficul și de a îndruma deplasarea vehiculele/coloanele militare;
c) agentul de protecție poliție militară - militarul încadrat într-o structură de poliție militară care îndeplinește independent o misiune de pază, protecție, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul național sau în afara acestuia;
d) echipajul de control și îndrumare trafic - grupul de 2 până la 4 agenți îndrumători de trafic care execută o misiune de control și îndrumare a traficului într-un punct fix sau de-a lungul unui itinerar de deplasare, cu autovehiculul din dotare;
e) escorta de poliție militară - grupul de 2 până la 4 agenți de protecție poliție militară, care execută misiunea pe jos sau îmbarcat pe vehicule, independent sau în cooperare cu alte formațiuni aparținând Ministerului Apărării Naționale sau sistemului de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, o misiune de pază, protecție, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul național sau în afara acestuia;
f) postul/echipa de poliție militară - grupul format din 2 până la 4 agenți de poliție militară care execută o misiune specifică de observare, pândă, scotocire, urmărire, supraveghere operativă, control bagaje sau materiale etc.;
g) grupul de protecție - formațiunea alcătuită din două sau mai multe echipe de poliție militară, care execută misiunea pe jos sau îmbarcat pe vehicule și îndeplinește independent sau în cooperare cu alte formațiuni aparținând Ministerului Apărării Naționale sau sistemului de apărare națională, ordine publică și siguranță națională o misiune de pază, protecție, securitate pentru persoane militare sau civile, bunuri sau valori care se deplasează/transportă pe teritoriul național sau în afara acestuia;
h) grupul de cercetare intervenție - formațiunea alcătuită din două sau mai multe echipe de poliție militară care execută o misiune specifică de observare, pândă, scotocire, urmărire, supraveghere și care, la ordin, pot interveni pentru respingerea atacului împotriva unor obiective, persoane sau bunuri aflate permanent sau temporar în responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale;
i) patrula - formațiunea compusă din 4 până la 8 agenți de poliție militară care îndeplinește independent o misiune specifică de supraveghere a modului de respectare a ordinii și disciplinei militare, atât în unitățile militare, cât și pe domeniul public, în baza ordinului comandantului/nemijlocit sau a unor planificări prealabile;
j) cordonul de ordine - structura de poliție militară de valoare grupă, pluton, companie, care execută independent sau în cooperare cu alte formațiuni activități de control al mulțimilor;
k) detașamentul de poliție militară - structura de poliție militară de valoare grupă, pluton, companie, constituită pentru executarea punctuală a unei misiuni, care execută temporar, independent sau în cooperare cu alte formațiuni misiuni și activități specifice. Detașamentul de poliție militară se poate constitui din militari încadrați în mai multe structuri de poliție militară, cu subordonare diferită, iar pe timpul misiunii comanda detașamentului va fi unică;
l) rezerva de poliție militară - structura constituită din militari care încadrează structuri de poliție militară destinată intervenției punctuale, în vederea bunei desfășurări a unei misiuni specifice.
(1) Pentru îndeplinirea misiunilor, îndeosebi pentru neutralizarea și anihilarea acțiunilor îndreptate împotriva obiectivelor, activităților și personalului armatei, structurile de poliție militară au în dotare mijloace letale și nonletale.
(2) În funcție de situația creată, mijloacele se folosesc gradual, evitându-se, pe cât posibil, punerea în pericol a vieții și integrității corporale a adversarului.
(3) În caz de absolută necesitate și când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, polițistul militar poate folosi armele albe sau armele de foc, în condițiile prevăzute de lege.
(4) Fiecare situație în care s-a făcut uz de armă se raportează ierarhic și se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează comandantului/șefului marii unități militare în subordinea căruia se găsește structura de poliție militară, atât în timp de pace, în situații de urgență, precum și pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.
(1) Responsabilitățile poliției militare ca structură de sprijin, pentru asigurarea protecției forței, includ operațiuni de menținere a securității în zona de desfășurare a acțiunilor cu caracter militar, protecția personalului, precum și fluidizarea traficului rutier pe itinerarele de deplasare a coloanelor de autovehicule.
(2) Asigurarea protecției forței se realizează prin:
a) patrulare;
b) îndrumare a traficului rutier;
c) organizare de posturi de pază și control acces;
d) procurare de date și informații necesare executării misiunilor.
(3) Comandanții/Șefii unităților militare iau toate măsurile necesare pentru a-și proteja forțele de amenințările asimetrice - grupuri teroriste, paramilitare sau criminale - și de efectele altor factori ostili.
Structurile de poliție militară participă cu personal specializat la analizarea factorilor de risc, a amenințărilor directe la adresa forțelor, precum și a zonelor din proximitatea obiectivelor militare având în vedere următoarele aspecte:
a) existența și starea căilor de acces;
b) desfășurarea traficului rutier;
c) starea infracțională din zonă;
d) numărul de structuri și personalul participant;
e) existența unor activități sociale cu impact asupra desfășurării activităților;
f) posibila producere a unor accidente/incidente sau a unor acțiuni ostile neprevăzute.
(1) Cooperarea între componentele participante la desfășurarea acțiunilor militare se realizează prin definirea clară a relațiilor dintre componente, prin exerciții în comun și pe baza unei bune înțelegeri a intenției comandanților/șefilor.
(2) Prin cooperare se asigură schimbul de informații obținute de la eșalonul superior și din zona de responsabilitate, precum și diseminarea acestora către alți beneficiari.
(3) Cooperarea unităților/subunităților de poliție militară se execută atât cu structuri militare și civile, organizații nonguvernamentale, cât și cu formațiuni de tip Crucea Roșie.
(1) Structurile de poliție militară întocmesc, la ordin, „Planul de cooperare între structurile participante la misiune“.
(2) Planul de cooperare între structurile participante la misiune se întocmește în situații complexe, când documentele de conducere ale activităților militare nu pot cuprinde toate elementele necesare unei cooperări performante, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
Scopul general al instrucției îl constituie formarea, dezvoltarea și menținerea deprinderilor individuale și colective necesare personalului/structurilor de poliție militară pentru îndeplinirea atribuțiilor/misiunilor pe timp de pace, în situații de urgență, pe timpul stării de mobilizare și al stării de război.
Obiectivele generale ale instrucției forțelor de poliție militară sunt:
a) formarea și dezvoltarea profesională a luptătorului, specialistului și liderului militar;
b) pregătirea psihomorală a personalului, cultivarea spiritului de luptător și a virtuților militare, precum și realizarea coeziunii pentru luptă a structurilor de poliție militară;
c) realizarea/menținerea capacității operaționale a structurilor de poliție militară necesară îndeplinirii misiunilor specifice.
Instrucția structurilor de poliție militară se planifică și se execută modular, pe secvențe și obiective precise, în scopul asigurării îndeplinirii misiunilor astfel:
a) în mediile terestru, aerian și naval;
b) în medii naturale ostile, precum deșert, zonă muntoasă sau zonă lagunară;
c) în medii contaminate chimic, bacteriologic, radiologic și nuclear/CBRN;
d) în medii urbane;
e) în medii sociale cu potențial ostil;
f) în medii în care se folosesc dispozitive explozive improvizate/DEI.
Obiectivele specifice instruirii structurilor de poliție militară sunt:
a) însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de acțiune individuală și în cadrul grupei/plutonului, în toate formele și acțiunile de luptă, în situații complexe, ziua și noaptea;
b) aprofundarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile mașinilor de luptă, perfecționarea deprinderilor în conducerea acestora, folosirea corectă a mijloacelor de comunicații, aparatelor de observare și a instalațiilor;
c) însușirea modului de acțiune al grupei/grupului pe timpul atacului chimic, bacteriologic, radiologic sau nuclear;
d) cunoașterea și însușirea modalităților specifice structurilor de poliție militară pentru asigurarea protecției personalului, bunurilor aflate în patrimoniul armatei, a respectării legii și a menținerii ordinii și disciplinei militare;
e) cunoașterea de către subunitatea de control și îndrumare a traficului, a rețelei rutiere, regulilor de trafic, astfel încât să fie în măsură să organizeze și să îndrume, în mod operativ, pe cele mai adecvate trasee, coloanele oficiale sau militare, să asigure fluența traficului militar în situații deosebite de timp, anotimp sau stare a vremii și să controleze legalitatea curselor, documentele conducătorului auto și cele ale autovehiculului militar, precum și starea tehnică a mijlocului auto.
Manualele/Instrucțiunile/Ordinele/Dispozițiile specifice domeniului poliție militară se elaborează în conformitate cu prezentul regulament și constituie un ghid pentru dezvoltarea profesională a fiecărui militar din structurile de poliție militară.
Comandantul structurii de poliție militară pune în aplicare extrasele din planurile de cooperare între structurile participante la misiune, organizează cooperarea între elementele de poliție militară și celelalte unități/subunități militare din garnizoană/raion, structuri de poliție și jandarmi, subunități primite în sprijin, precum și cu alte instituții și factori implicați în asigurarea legalității și a ordinii de drept, potrivit aprobării comandanților/șefilor eșaloanelor care au competențe în acest sens.
(1) În scopul monitorizării stării de disciplină în Armata României, a deplasărilor de trupe pe teritoriul național, precum și a modului privind executarea serviciului interior și în garnizoană, toate structurile militare înaintează ierarhic și la cererea eșaloanelor superioare situații centralizatoare, analize, informări, sinteze și dări de seamă periodice privind domeniile menționate.
(2) În scopul realizării unei bune coordonări și repartiției judicioase a misiunilor specifice, marile unități și unitățile militare care au în organică structuri de poliție militară comunică Serviciului poliție militară din subordinea Statului Major al Apărării, la cerere, date referitoare la compunerea, încadrarea și dotarea acestora.
(3) Situațiile centralizatoare, analizele, informările, sintezele și dările de seamă periodice sunt centralizate de către Serviciul poliție militară din subordinea Statului Major al Apărării și sunt prezentate factorilor de decizie din conducerea Ministerului Apărării Naționale.
Ofițerii, maiștrii militari, subofițerii, soldații și gradații profesioniști, funcționarii publici și personalul civil contractual care încadrează structurile de poliție militară au dreptul să aibă în primire și să conducă, pe timpul executării misiunilor, cu aprobarea comandantului/șefului unității militare în care sunt încadrați, vehiculele din dotarea structurilor de poliție militară, corespunzător categoriilor din permisul de conducere pe care îl dețin și atribuțiilor din fișa postului, având obligația de a asigura păstrarea în stare de operativitate a acestora.
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.
DELEGAȚII utilizate de militarii din structurile de poliție militară
la regulament
– Model*) -
*) Modelele delegațiilor sunt reproduse în facsimil.
1. Delegație permanentă de control
2. Delegație permanentă de controlor auto DELEGAȚIE DE SERVICIU
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
NECLASIFICAT
Exemplar unic
Unitatea Militară ........................................
Nr. ………………………….....................
din ………………………………...............
Domnul ........................ din ................................, este împuternicit să execute activități de control și cercetare în toate structurile Ministerului Apărării Naționale, în raioanele acțiunilor militare, taberele de instrucție, locurile de cartiruire și pe drumurile publice, pe linia:
* obiectivele controlului vor fi stabilite în funcție de specificul activității ce urmează a se executa și ordinul primit în acest sens.
Are dreptul să consulte documente și să primească informații verbale și/sau scrise pentru îndeplinirea misiunii.
Comandanții/Șefii de la toate eșaloanele sunt obligați să acorde sprijinul solicitat.
Ofițerul se legitimează cu CI seria …………..... nr. …....... și legitimația militară seria …………..... nr .......... .
Valabilitatea delegației: …………………….................................
Gradul
Numele, prenumele și semnătura comandantului/șefului
NOTĂ:
Delegația este semnată, după caz, de ministrul apărării naționale, șeful Statului Major al Apărării, șefii categoriilor de forțe ale armatei, șeful Direcției generale de informații a apărării sau comandanții comandamentelor de armă.
SEMNE DISTINCTIVE*) ale poliției militare
la regulament
- Model -
*) Semnele distinctive sunt reproduse în facsimil.
1. Ecuson P.M.
2. Insignă specialist clasă P.M.
3. Insignă P.M.
4. Banderola utilizată pe teritoriul național, când nu sunt prevăzute activități la care participă și personal militar străin.
Banderola are înscrisul PM cu litere font Arial, Western, de culoare neagră, pe fond alb. Dimensiunile banderolei vor fi cu aproximație 420 mm lungime și 90 mm lățime. Literele P și M vor avea 60 mm înălțime și 45 mm lățime.
5. Banderola utilizată pe teritoriul național sau în teatrele de operații, când sunt prevăzute activități la care participă și personal militar străin.
Banderola are înscrisul MP cu litere font Arial, Western, de culoare albă, pe fond negru. Dimensiunile banderolei vor fi aceleași cu cele prezentate la punctul 4.
6. Banderola utilizată în misiuni multinaționale, când polițiștii militari acționează ca personal al Unității Multinaționale Specializate (MSU) a NATO - au jurisdicție asupra militarilor și civililor, conform acordurilor încheiate.
Banderola are înscrisul MSU cu litere font Arial, Western, de culoare albă, pe fond roșu. Dimensiunile banderolei vor fi cu aproximație 420 mm lungime și 90 mm lățime. Literele MSU vor avea 60 mm înălțime și 45 mm lățime.
7. Manșeta utilizată la executarea misiunilor de îndrumare a circulației
Manșeta poate avea următoarele dimensiuni:
– lățimea manșetei - 150 mm - în partea superioară a antebrațului;
– lungimea manșetei - 180 mm;
– lățimea dungii - 25 mm.
Dungile reflectorizante vor fi paralele cu brațul.
8. Inscripționarea autovehiculelor de poliție militară și mijloacele de avertizare optică și acustică - inscripționare capotă față - - inscripționare capotă spate - - inscripționare laterală -
Vehiculele din dotarea structurilor de poliție militară vor avea inscripționate pe capota față, spate și pe ușile laterale înscrisul „POLIȚIA MILITARĂ“. Pe capota față înscrisul va fi aplicat „în oglindă“.
Instalația de semnalizare optică și acustică se va monta pe vehicul în dreptul stâlpului central, iar semnalul optic intermitent va fi de culoare albastră.
PROCEDURĂ pentru cercetarea împrejurărilor producerii accidentelor de circulație săvârșite de personalul armatei
la regulament
- Model -
La ordin sau datorită împrejurărilor, la cercetarea accidentelor de circulație în care sunt implicate autovehicule militare sau personal din Ministerul Apărării Naționale pot participa și militari din structurile de poliție militară.
În aceste situații, militarii din structurile de poliție militară au următoarele obligații:
a) să ofere primul ajutor persoanelor accidentate, să cheme imediat ambulanța și, eventual, echipele de descarcerare;
b) să noteze ora la care a fost anunțată ambulanța, ora sosirii și cea a plecării, numărul de înmatriculare al acesteia, numele și adresa spitalului la care vor fi sau au fost transportați răniții, numele și prenumele medicului care a participat la acțiune;
c) să nu cauzeze alte vătămări, asigurându-se că implicarea lor în rezolvarea situației este cea corespunzătoare;
d) să poarte întotdeauna echipament corespunzător, vizibil de la distanță;
e) să întocmească un plan/schiță al/a accidentului, inclusiv cu poziția finală a autovehiculelor și persoanelor accidentate;
f) să nu permită mișcarea autovehiculelor implicate în accidente soldate cu victime decât pentru acordarea primului ajutor persoanelor imobilizate și numai după ce poziția inițială a fost marcată cu cretă.
Pentru executarea cercetării și întocmirea planului/schiței accidentului, militarii din structurile de poliție militară/echipa de poliție militară notează următoarele:
a) data, locul, ora și ce fel de accident a fost produs;
b) datele personale ale victimelor;
c) numele și adresele martorilor, poziția lor față de locul accidentului;
d) ora la care a/au sosit echipajul/echipajele poliției rutiere;
e) tipul, anul de fabricație și numărul de înmatriculare al autovehiculelor implicate;
f) detalii despre încărcătură și pasageri;
g) numele și prenumele șoferilor, unitățile militare din care fac parte, tipul permisului de conducere, seria, numărul și cine l-a eliberat;
h) date despre foile de parcurs și certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor;
i) avariile produse în urma accidentului și eventualele avarii existente anterior producerii acestuia;
j) datele privind existența asigurărilor autovehiculelor;
k) dacă s-a executat reconstituirea și constatările rezultate în urma acesteia.
AGENDA militarului din structura de poliție militară
la regulament
- Model -
Agenda are rolul de a ajuta militarii din structurile de poliție militară în executarea atribuțiilor funcționale, furnizându-i date de bază pentru întocmirea unui raport, precum și pentru a avea un algoritm despre modul de desfășurare a activității.
1. Cuprinsul agendei:
a) date personale ale posesorului - nume, prenume, grad, cod legitimație militară, unitatea militară, data primei/ultimei adnotări în agendă;
b) instrucțiuni pentru luarea notițelor - notițele se iau la locul faptei, la timp sau cât mai repede după incident; în cazul unor greșeli de consemnare se taie cu o linie orizontală în dreptul căreia se semnează de către deținător; nu se lasă spații libere; nu se fac adăugări; nu se rup pagini; fiecare intrare de înscris cu dată și oră se consemnează în partea stângă a paginii; se notează declarațiile verbale sau conversațiile, pe cât posibil de exacte, preferabil în cuvinte uzuale;
c) articole folosite în mod curent din Codul penal, extras din legislația rutieră cu reglementări militare în acest domeniu, modele de întrebări folosite des pe timpul unei cercetări;
d) denumirea unor medicamente cu efecte halucinogene, droguri sau altor feluri de substanțe cu efecte negative asupra organismului uman și simptome în urma folosirii lor;
e) alte date de care militarul are nevoie;
f) principalele caracteristici de lucru ale mijloacelor de comunicații necesare conducerii pentru îndeplinirea misiunii primite.
2. Agenda se completează de către militar cu evenimente, acțiuni, misiuni și cu nume ale persoanelor suspicioase.
3. Generalități în completarea agendei:
a) orice întâmplare consemnată trebuie să răspundă la întrebările: CINE?, CE?, UNDE?, CÂND?, CUM?, DE CE?;
b) ce măsuri s-au luat de către militarul din structura de poliție militară;
c) numele proprii se trec cu majuscule, pentru a nu se crea confuzii și a lăsa loc de interpretări.
FORMA ȘI CONȚINUTUL documentelor de conducere și rapoartelor de informare
la regulament
– Model -
1. Documente de conducere PLAN DE COOPERARE între structurile participante la misiunea ……. PLAN DE CONTROL al ................................ (denumirea structurii) ȘEFUL ECHIPEI DE CONTROL ............................... (GRADUL) .................................... (NUMELE, PRENUMELE ȘI SEMNĂTURA) PLANUL însoțirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare COMANDANTUL/ȘEFUL U.M. .......... ................................ (gradul) .................................. (numele, prenumele și semnătura)
Planul de cooperare între structurile participante la misiune
Ordinul de acțiune
Planul de control
Planul însoțirii coloanelor oficiale/coloanelor de autovehicule militare
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
.....................................................
SECRET DE SERVICIU/.... ani
(după completare)
Exemplarul nr. ......
Nr. …..
din ……..
București
I. Situația și variantele de acțiune ale adversarului
II. Forțele participante la desfășurarea acțiunilor militare:
1. misiunile forțelor care cooperează pentru îndeplinirea misiunii;
2. dispozitivul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii;
3. raioanele în care acționează forțe, limitele și locurile punctelor de comandă;
4. variantele de acțiune ale forțelor, metodele și procedeele de acțiune.
III. Succesiunea acțiunilor - se prezintă sub formă de grafic, indicându-se obiectivul, ora, semnalul, modul de recunoaștere și informare reciprocă.
IV. Manevra de forțe și mijloace: dispozitive, formații, itinerare, aliniamente, raioane, puncte de întâlnire și de raliere, timpul
V. Schema desfășurării acțiunilor comune în aceeași zonă: conducerea, dirijarea, indicarea obiectivelor și orei acțiunii/atacului, sprijinul reciproc, semnale, măsuri de protecție a forței
VI. Sistemul unic de codificare al hărților, documentelor și tabelelor de semnale
VII. Organizarea comenduirii și îndrumării traficului
VIII. Asigurarea logistică ORDIN DE ACȚIUNE ...................... - NUME DE COD - tipul și numărul - LUAT LA CUNOȘTINȚĂ ............................. (gradul) ............................... (numele, prenumele și semnătura)
COMANDANTUL/ȘEFUL U.M. ............
.......................................................
(gradul)
............................................................
(numele, prenumele și semnătura)
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
......................................................
SECRET DE SERVICIU/..... ani
(după completare)
Exemplarul nr. ......
Nr. …..
Din ……
București
Referințe: ...................
Timpul astronomic: .................
I. SITUAȚIA
1. Forțele inamice
2. Forțele proprii
II. MISIUNEA
III. EXECUȚIA
Scopul execuției:
1. Concepția acțiunilor:
a) manevra;
b) executarea focului;
c) informații, recunoașteri.
2. Misiunile forțelor participante
3. Instrucțiuni de coordonare/sincronizare:
a) nevoi critice de informare;
b) măsuri/activități de control;
c) măsuri de reducere a riscului;
d) reguli de angajare.
IV. LOGISTICA
1. Gradul de suport logistic:
a) nivelul stocurilor;
b) operativitatea tehnicii;
c) executarea transporturilor.
2. Cartiruirea trupelor
3. Evacuarea medicală și spitalizarea
4. Probleme de personal
5. Cooperarea civili - militari
6. Diverse
V. COMANDA ȘI CONTROLUL
1. Comanda, controlul și comunicațiile
2. Instrucțiuni de identificare și recunoaștere
3. Semne și semnale
4. Modul de realizare a legăturilor
ANEXE:
DISTRIBUIT LA:
COMANDANTUL/ȘEFUL U.M. ...........
...........................................
(gradul)
.......................................
(numele, prenumele și semnătura)
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
......................................................
(eșalonul care execută controlul)
NESECRET/..... ani
Exemplarul nr. ......
Nr. ............
din …...
București
APROB.
COMANDANTUL/ȘEFUL U.M. ......
.............................................
(gradul)
........................................
(numele, prenumele și semnătura)
1. Baza legală:
2. Structura care controlează:
3. Perioada:
4. Structura controlată:
4.1. indicativ:
4.2. data ultimului control:
5. Componența echipei de control:
5.1. șeful echipei:
5.2. membri:
6. Scopul controlului:
7. Obiectivele controlului:
7.1. ...........
7.2. ..........
- MODEL -
A. Situația din zona de acțiune
B. Misiunea
C. Execuția
D. Modul de realizare a activităților de control și îndrumare a traficului
E. Itinerarele de bază și de rezervă pentru deplasarea forțelor și mijloacelor
F. Dispozitivul pentru deplasarea forțelor și mijloacelor
G. Dispunerea posturilor și a punctelor de control pentru îndrumarea traficului
H. Modul de amplasare a semnelor și indicatoarelor de circulație temporare
I. Locurile de dispunere a structurilor de poliție militară
J. Cooperarea cu alte structuri cu responsabilități în domeniu
K. Asigurarea acțiunilor și protecția forței
L. Logistica
M. Asigurarea semnelor și indicatoarelor de circulație temporare
N. Cooperarea civili - militari
O. Comanda și controlul
P. Modul de realizare a legăturilor
Q. Instrucțiuni de identificare și recunoaștere
R. Diverse
2. Rapoarte de informare RAPORT DE CONTROL al ................ (denumirea structurii care controlează) la ...................... (denumirea structurii controlate) ȘEFUL ECHIPEI DE CONTROL ................................ (gradul) ....................................... (numele, prenumele și semnătura) RAPORTUL ACTIVITĂȚILOR la ................................... (denumirea structurii) ..................... (gradul) .......................................................... (numele, prenumele și semnătura) RAPORTUL ACCIDENTULUI DE CIRCULAȚIE la .................................... (denumirea structurii) ......................... (gradul) .......................... (numele, prenumele și semnătura)
A. Raportul de control
B. Raportul activităților
C. Raportul accidentului de circulație
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
......................................................
(eșalonul care a executat controlul)
NESECRET/..... ani
Exemplarul nr. ......
Nr. .............
din …...
București
1. Baza legală:
2. Structura care controlează:
3. Perioada:
4. Structura controlată și data ultimului control:
5. Componența echipei de control:
5.1. șeful echipei:
5.2. membri:
6. Scopul controlului:
7. Obiectivele controlului:
7.1. ..............................
7.2. ..............................
8. Calificativ general:
9. Calificative acordate pe domenii:
10. Deficiențe, măsuri și termene de remediere:
11. Starea deficiențelor identificate pe timpul controlului anterior:
12. Concluziile șefului echipei de control:
NOTĂ:
Raportul de control se întocmește după executarea activităților de control și se înaintează comandantului/șefului unității militare care a ordonat controlul.
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
..................................
NESECRET/……. ani
Exemplarul nr. .............
Nr. …
din ……
București
1. Persoana căreia îi este adresat raportul:
2. Persoana care raportează:
3. Data la care se referă raportul:
4. Principalele activități la care au participat elemente ale poliției militare:
4.1. .......
4.2. .........
4.3. .........
5. Constatări:
6. Deficiențe:
7. Măsuri:
8. Termene de remediere:
9. Alte date:
NOTĂ:
Raportul activităților se întocmește după executarea unei activități ordonate și se înaintează comandantului/șefului unității militare care a ordonat activitatea.
- Model -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
.............................................................
NESECRET/........ ani
Exemplarul nr. ...........
Nr. …
din …
București
1. Prezentarea accidentului de circulație
1.1. Tipul/marca vehiculelor implicate și numerele de înmatriculare ale acestora:
1.2. Gradul, numele persoanelor implicate:
1.3. Locul producerii accidentului:
1.4. Data și ora producerii accidentului:
1.5. Urmările accidentului:
1.6. Alte detalii:
2. Constatări - concluzii preliminare:
2.1. Măsuri dispuse:
2.2. Data și ora raportării accidentului la eșalonul superior:
2.3. Denumirea organelor abilitate care cercetează accidentul:
2.4. Termenele de finalizare a cercetărilor de către organele abilitate:
2.5. Alte detalii:
NOTĂ:
Raportul accidentului de circulație se întocmește de către militarul din structura de poliție militară după executarea cercetării accidentului de circulație și se înaintează comandantului/șefului unității militare care a ordonat activitatea.
----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.