LEGE nr. 4 din 8 ianuarie 2021

(1) Prezenta lege instituie cadrul normativ pentru protecția, siguranța vieții și respectarea, în condiții de egalitate și nediscriminare, a drepturilor persoanelor diagnosticate, precum și ale celor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu următoarele boli și afecțiuni alergice:

(2) Prezenta lege nu se aplică persoanelor diagnosticate sau care sunt suspectate a fi diagnosticate cu intoleranțe alimentare sau boală celiacă.

(1) Scopul prezentei legi este de a sprijini îmbunătățirea calității vieții și a integrării sociale a persoanelor care suferă de bolile și afecțiunile alergice prevăzute la art. 1 alin. (1) și de a promova și susține diagnosticarea rapidă a persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu astfel de boli și afecțiuni alergice.

(2) Măsurile prevăzute de prezenta lege au ca obiective:

(3) Protecția persoanelor diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice și a persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu astfel de boli și afecțiuni alergice are la bază următoarele principii:

(1) Persoanelor diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice și persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice li se garantează accesul la instituțiile și unitățile prevăzute la art. 6 lit. a)-c) și e) în condiții de nediscriminare.

(2) Pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1), persoanelor diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice și persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice ori familiilor acestora nu li se solicită bani sau alte foloase în natură, în cadrul instituțiilor și unităților prevăzute la art. 6, fiindu-le permis accesul în incintă cu propria hrană și propriul tratament, în conformitate cu prevederile art. 7.

(3) Refuzul asigurării drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) constituie contravenție și se sancționează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În scop clinic, inclusiv pentru facilitarea consulturilor interdisciplinare și a cercetării în domeniul alergologie și imunologie clinică, se înființează și organizează, prin ordin al ministrului sănătății, în format electronic, Registrul național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice.

(2) Înregistrările în registrul prevăzut la alin. (1) se fac de către medicii specialiști cu ocazia efectuării consultului medical, punerii diagnosticului, obținerii rezultatelor analizelor sau testelor recomandate, emiterea unor prescripții ori recomandări medicale, precum și ori de câte ori constată ulterior modificarea datelor inițiale.

(3) Prin ordinul ministrului sănătății de înființare, organizare și funcționare a Registrului național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice se prevăd bolile pentru care înregistrarea este obligatorie, precum și datele și informațiile cu caracter medical ce fac obiectul înregistrării.

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar prevăzute la art. 6 lit. a) au obligația ca, pentru copiii diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice și pentru cei care sunt suspectați a fi diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice, dovedite prin adeverință medicală emisă de medicul specialist, să asigure, după caz, toate mesele, conform programului la care este înscris copilul, sau posibilitatea pentru familie, părinți, tutore ori reprezentantul legal de a aduce în respectivele unități alimentele necesare hrănirii copiilor, în recipiente separate, servite individual. Instituțiile care au posibilitatea de pregătire a porțiilor individuale de hrană se asigură de faptul că mesele nu conțin ingredientele interzis a fi consumate, cuprinse în cadrul fișei cu alimente alergene a fiecărui copil, înmânată de familia/părinții/tutorele/reprezentantul legal al copilului. Fac excepție de la această obligație instituțiile care dau posibilitatea familiei/părinților/tutorelui/reprezentantului legal de a introduce în incinta lor alimentele necesare hrănirii copilului în recipiente individuale, fără îngrădirea, discriminarea sau condiționarea acestora în vreun fel.

(2) Unitățile de învățământ superior prevăzute la art. 6 lit. b) au obligația ca, pentru studenții diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice și pentru cei care sunt suspectați a fi diagnosticați cu boli sau afecțiuni alergice, dovedite prin adeverință medicală emisă de medicul specialist, să asigure, după caz, toate mesele, conform programului la care este înscris studentul, sau posibilitatea pentru acesta de a aduce în respectivele instituții alimentele necesare hrănirii, în recipiente separate, servite individual. Instituțiile care asigură masă în regim de cantină se asigură de faptul că există cel puțin un preparat care nu conține ingredientele interzis a fi consumate, cuprinse în cadrul fișei cu alimente alergene a fiecărui student, înmânată de acesta. Fac excepție de la această obligație instituțiile care dau posibilitatea studentului de a introduce în incinta lor alimentele necesare hrănirii sale, în recipiente individuale, fără îngrădirea, discriminarea sau condiționarea acestuia în vreun fel.

(3) Unitățile spitalicești prevăzute la art. 6 lit. c) asigură pacienților diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice și celor care sunt suspectați a fi diagnosticați cu boli sau afecțiuni alergice toate mesele la care au dreptul pe perioada spitalizării, precum și tratamentul medicamentos specific, care trebuie să nu conțină ingredientele interzis a fi consumate, potrivit fișei cu alimente alergene a fiecăruia. Porțiile de mâncare sunt pregătite în recipiente separate, cu ustensile separate și din alimente care nu conțin ingredientele interzise prin fișa de alergeni pentru fiecare pacient. Pentru realizarea în cele mai bune condiții a acestor acțiuni, unitățile spitalicești primesc instrucțiuni din partea direcției de sănătate publică și, la cerere, pot beneficia de informare și sprijin din partea asociațiilor și societăților cu expertiză în domeniu.

(4) Unitățile de cazare prevăzute la art. 6 lit. e) și unitățile de alimentație publică care oferă servicii de masă preșcolarilor, școlarilor sau studenților diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice sau celor care sunt suspectați a fi diagnosticați cu boli sau afecțiuni alergice, dovedite prin adeverință medicală emisă de medicul specialist, asigură toate mesele, conform programului, garantând hrana cu alimente care să nu conțină ingredientele interzise prin fișa medicală cu alergeni a fiecărei persoane. În măsura în care acest lucru nu este posibil, unitățile respective permit aducerea și servirea în incinta lor a porțiilor de hrană specifice. Aceste obligații sunt condiționate de informarea, în prealabil, cu privire la persoanele diagnosticate sau care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice.

(5) Unitățile spitalicești de stat sau private prevăzute la art. 6 lit. c) și cabinetele individuale de medicină de stat și private, inclusiv cabinetele de medicină dentară de stat și private, prevăzute la art. 6 lit. d), au obligația de a deține în dotare cel puțin o doză de adrenalină pentru autoinjectare sau un alt preparat de adrenalină injectabilă, încadrate în termenul de valabilitate înscris pe ambalaj.

(1) Persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli și afecțiuni alergice le sunt decontate analizele și testele specifice necesare diagnosticării. Analizele și testele specifice minimale necesare diagnosticării se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) În baza recomandării Comisiei de alergologie și imunologie clinică a Ministerului Sănătății, setul de analize și teste specifice prevăzute la alin. (1) se completează prin normele de aplicare a contractului-cadru prevăzut de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Decontarea prevăzută la alin. (1) și (2) se realizează potrivit reglementărilor contractului-cadru și ale normelor sale de aplicare prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Persoanele care prezintă risc de șoc anafilactic beneficiază, anual și în mod gratuit, de două doze de adrenalină pentru autoinjectare, în baza documentului medical eliberat de medicul specialist.

(2) Dozele de adrenalină prevăzute la alin. (1) se distribuie cu începere din prima zi lucrătoare a lunii ianuarie și se decontează potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) În fiecare dintre instituțiile și unitățile prevăzute la art. 6 lit. a), b) și e) se impune existența a cel puțin unei doze de adrenalină pentru autoinjectare sau a altui preparat de adrenalină injectabilă, încadrate în termenul de valabilitate înscris pe ambalaj.

(1) În vederea organizării unor rețele medicale interdisciplinare necesare diagnosticării și tratării persoanelor cu boli și afecțiuni alergice și imunologice, prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de criteriile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, după caz, se va desemna o unitate medicală, publică sau privată, din centrele universitare care au facultăți de medicină, ca centru regional de alergologie și imunologie, sau se înființează, potrivit art. 172 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un astfel de centru în cadrul unor unități medicale publice din centrele universitare care au facultăți de medicină.

(2) Criteriile în baza cărora o unitate medicală poate fi desemnată, respectiv aprobată, pentru înființarea și organizarea unui centru regional de alergologie și imunologie sunt:

(3) Modalitatea de organizare și de funcționare a rețelelor interdisciplinare regionale prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) În afara activităților medicale desfășurate în cadrul rețelei medicale interdisciplinare din raza lor de competență, centrele regionale de alergologie și imunologie pot desfășura și următoarele activități:

(5) Finanțarea centrelor regionale de alergologie și imunologie se asigură, după caz, din venituri proprii obținute din realizarea activităților prevăzute la alin. (4), de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății, în cazul participării lor la programele naționale de sănătate, precum și prin decontarea serviciilor medicale furnizate asiguraților, inclusiv prin intermediul rețelelor interdisciplinare, de către sistemul de asigurări sociale de sănătate.

(6) Decontarea serviciilor medicale de către casele de asigurări de sănătate, pentru centrele regionale de alergologie și imunologie care au încheiat un contract cu o casă de asigurări de sănătate, se face potrivit prevederilor contractului-cadru și ale normelor sale de aplicare prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării elaborează norme metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) În termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, unitățile prevăzute la art. 7 își instituie cadrul necesar pentru asigurarea servirii meselor conținând alimente fără alergeni pentru persoanele diagnosticate cu boli și afecțiuni alergice.

(3) Abrogat.