LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*)

LEGE Parlamentul
Official source
View on legislatie.just.ro
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 24 august 2000
Entered into force
24.08.2000
Consolidated form as of
24.08.2000

privind frontiera de stat a României*)

Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 98/2000 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României.

Legea nr. 56/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992, și a mai fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 55 din 19 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994 (aprobată prin Legea nr. 129 din 20 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994) și prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 80 din 4 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 16 iunie 1999 (aprobată și modificată prin Legea nr. 98 din 2 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 8 iunie 2000).

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului român de teritoriile statelor vecine și marea teritorială a României de zona contigua. Totodată, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spațiul aerian și subsolul statului român de spațiul aerian și subsolul statelor vecine.

Articolul 2

(1) Frontiera de stat a României se stabilește prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale și ale înțelegerilor încheiate între statul român și statele vecine și nu poate fi modificată decât prin lege.

(2) Frontiera de stat a României este inviolabilă.

Articolul 3

(1) Frontiera de stat a României este marcată, de regula, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul român și statele vecine.

(2) În scopul menținerii vizibilitatii și asigurării protecției semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră, a cărui latime se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine. Activitățile de curatare și întreținere a culoarelor de frontieră se efectuează sub supravegherea nemijlocită a politistilor de frontieră.

Articolul 4

(1) Pentru executarea pazei, supravegherii și controlul trecerii frontierei de stat se constituie:

a) Fasia de protecție a frontierei de stat, cu o latime de 20 m începând de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, către interior. Se exceptează litoralul Marii Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunăre, căile de comunicație și lucrările hidrotehnice situate la frontiera.

În locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fasia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adancime.

Suprafețele de teren cuprinse între fasia de protecție a frontierei de stat și culoarul de frontieră sau malul apelor se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparțin, cu respectarea normelor prezentei legi.

Fasia de protecție a frontierei de stat face parte din domeniul public de interes național și se administrează de către Poliția de Frontiera Română. Limitele interioare ale fasiei de protecție a frontierei de stat vor fi marcate prin grija Poliției de Frontiera Române.

b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, orașelor, municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sunt situate în apropierea frontierei de stat, litoralului Marii Negre, sectorului lagunar pe o adancime de 20 km față de acestea către interior.

Localitățile incluse în zona de frontieră, cu excepția stațiunilor turistice de pe litoralul Marii Negre, vor avea înscrisă, pe panourile cu denumirea acestora, mențiunea în limba română "Localitate de frontieră" și vor fi aduse la cunoștința populației prin grija prefecților.

(2) În fasia de protecție a frontierei de stat și în zona de frontieră poliția de frontieră are dreptul sa circule, sa instaleze posturi de paza și mijloace pentru asigurarea pazei, a supravegherii și controlului trecerii frontierei de stat, cu excepția terenurilor cu regim de drept privat. În situații deosebite poliția de frontieră își poate extinde atribuțiile în zonele exceptate, cu înștiințarea prealabilă a celor care le au în proprietate sau în administrare.

Capitolul 2 — Regimul juridic al frontierei de stat a României ↑ Contents

Articolul 5

(1) Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislația interna, care privesc frontiera de stat, desfășurarea diferitelor activități în zona de frontieră, apele de frontieră, apele maritime interioare și în marea teritorială.

(2) Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat a României, a drepturilor suverane ale statului român în zona contigua și în zona economică exclusiva revine Ministerului de Interne prin Poliția de Frontiera Română și altor instituții abilitate prin lege, în conformitate cu prevederile legislației în materie.

(3) Poliția de Frontiera Română are în structura Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, ca unitate centrala, cuprinzând Garda de coasta și structuri teritoriale subordonate.

Articolul 6

(1) Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internațional, denumite în continuare puncte de control.

(2) Trecerea frontierei de stat române se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și statele vecine.

(3) Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(4) Guvernul României va da publicității lista cuprinzând punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internațional, punctele de mic trafic și treceri simplificate.

(5) Deschiderea ocazionala a unor puncte de control, în vederea desfășurării unor activități cu caracter festiv sau religios, precum și închiderea acestora sunt de competența Poliției de Frontiera Române.

Articolul 7

(1) În punctele de control se organizează și se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și al altor bunuri care intra sau ies din țara.

(2) Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizează în condițiile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 8

(1) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat române are ca scop verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor stabilite de lege pentru intrarea și ieșirea din țara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri.

(2) Organele de control la trecerea frontierei de stat române poarta întreaga răspundere pentru aplicarea și respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea și ieșirea din țara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mărfurilor și altor bunuri, precum și pentru buna desfășurare a traficului internațional și servirea călătorilor, în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 9

Regulile de exploatare și întreținere privind podurile, căile ferate și rutiere, liniile de comunicații și apele de frontieră care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin înțelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.

Articolul 10

Pentru soluționarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanții/împuterniciții de frontieră, loctiitorii și ajutorii acestora, precum și delegații români în comisiile mixte interguvernamentale din rândul ofițerilor Poliției de Frontiera Române și al funcționarilor altor instituții interesate.

Capitolul 3 — Atribuțiile Poliției de Frontiera Române ↑ Contents

Articolul 11

Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum și supravegherea, controlul și jurisdicția în apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusiva a României se exercită de către Poliția de Frontiera Română.

Articolul 12

Poliția de Frontiera Română are următoarele atribuții principale:

a) executa paza, supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat a României, previne și combate trecerile ilegale peste granita, contrabanda și orice încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;

b) supraveghează apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, asigura drepturile și jurisdicția statului român în zona contigua și în zona economică exclusiva;

c) supraveghează spațiul aerian adiacent frontierei de stat și marii teritoriale;

d) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră, încheiate de România cu statele vecine;

e) asigura supravegherea, controlul și întreținerea semnelor de frontieră;

f) organizează și realizează cooperarea pentru paza, supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conform înțelegerilor bilaterale;

g) face propuneri cu privire la numirea reprezentanților/ imputernicitilor de frontieră și a loctiitorilor acestora, precum și a delegaților români, în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră;

h) acționează pentru descoperirea, reținerea și cercetarea, în condițiile legii, a persoanelor care savarsesc infracțiuni ori contravenții la regimul juridic al frontierei de stat;

i) ia măsuri pentru aplicarea și respectarea legislației de frontieră;

j) coordonează activitățile personalului celorlalte instituții care, potrivit legii, își desfășoară activitatea în legătură cu trecerea frontierei de stat și asigura îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de către întregul personal din punctul de control pentru trecerea frontierei;

k) realizează controlul documentelor de călătorie pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de control, punctele de mic trafic și treceri simplificate, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, concomitent cu derularea fluenta, corecta și civilizata a traficului de călători și de mărfuri;

l) asigura controlul trecerii peste frontiera de stat, în condițiile legii, a armelor, munițiilor, armelor de panoplie și de autoaparare, munițiilor aferente acestora, substanțelor explozive și a dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive;

m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date în urmărire generală sau internationala, în baza informațiilor și solicitărilor transmise de organele în drept, inclusiv a celor de colaborare în plan extern;

n) acorda, cu titlu de excepție, viza de intrare și de tranzit, în funcție de scopul călătoriei persoanelor, cu sau fără scutire de taxa ori cu reducerea acesteia, conform reglementărilor în materie;

o) previne și combate faptele specifice infractionalitatii transfrontaliere;

p) asigura controlul și supravegherea mijloacelor de transport și apara ordinea publică în punctele de control;

r) executa orice alte atribuții stabilite prin lege.

Articolul 13

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin Poliția de Frontiera Română cooperează cu celelalte unități și formațiuni ale Ministerului de Interne, cu unitățile Ministerului Apărării Naționale și cu alte instituții cu competente în domeniul ordinii publice și siguranței naționale. De asemenea, realizează cooperarea cu celelalte ministere și autorități ale administrației publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, regimului juridic al apelor maritime interioare, marii teritoriale, zonei contigue și al zonei economice exclusive, precum și cu autoritățile vamale, pentru efectuarea unor acțiuni specifice în zona vamală specială. Totodată poate colabora, pe baza acordului prealabil, cu orice persoană juridică sau fizica.

(2) În cazul unor acțiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Gărzii de coasta cu cele ale Marinei militare din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urma vor avea la bord un ofițer al Gărzii de coasta și vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiții, navei Marinei militare i se conferă autoritatea și drepturile Gărzii de coasta.

(3) Capitaniile portuare și autoritățile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției de Frontiera despre navele care au aprobările legale de ieșire/intrare în porturile în care acestea își desfășoară activitatea.

Articolul 14

În zona de frontieră, polițiștii de frontieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul:

a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor și sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora;

b) sa oprească și sa controleze mijloacele de transport;

c) sa cerceteze suprafețele de teren, căile de comunicație și construcțiile izolate;

d) sa oprească, sa conducă la sediul structurilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române și sa cerceteze, în condițiile legii, persoanele despre care exista informații sau probe ca au săvârșit fapte penale sau contravenționale în legătură cu frontiera de stat și sa controleze îmbrăcămintea și bagajele acestora;

e) sa stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale, măsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar, referitoare la paza, supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, care nu contravin legii și care vor fi aduse la cunoștința cetățenilor prin grija prefecților și a primarilor;

f) sa folosească orice mijloc de transport și de telecomunicație, indiferent de proprietar sau deținător - persoana fizica sau juridică -, cu excepția celor aparținând Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare și care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate, ulterior, la cererea proprietarilor și vor fi suportate din fondurile Poliției de Frontiera Române, urmând să fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat intervenția.

Articolul 15

Pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusiva, personalul Poliției de Frontiera Române are dreptul:

a) sa verifice respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României;

b) sa supravegheze activitățile ce se desfășoară în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua, zona economică exclusiva și în spațiul aerian adiacent acestora;

c) sa prevină și sa combata încercările de trecere ilegala și contrabanda peste frontiera de stat în apele de frontieră, apele maritime interioare și în marea teritorială;

d) sa descopere și sa împiedice acțiunile de piraterie;

e) sa controleze periodic poziția și integritatea semnelor de frontieră;

f) sa oprească, sa retina, sa controleze și sa conducă pentru cercetări, în porturile României, navele, ambarcatiunile și persoanele care au încălcat regimul juridic al frontierei de stat, drepturile suverane ale României în zona contigua sau în zona economică exclusiva;

g) sa acționeze pentru oprirea și controlul oricărei nave suspecte, la solicitare sau din proprie inițiativă, în situația în care se dețin informații privind implicarea navei în activități ilegale desfășurate în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusiva a României, informand de îndată celelalte instituții cu competente în domeniu. Întreaga răspundere privind consecințele ce decurg din oprirea nejustificată a navei revine solicitantului;

h) sa prevină și sa combata orice activitate ilegala desfășurată în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Denarii cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusiva, care ar afecta interesele și suveranitatea statului român, informand de îndată autoritățile române competente.

Articolul 16

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, personalul Poliției de Frontiera Române poate folosi nave, ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule și alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul și inscripția armei pe bordurile navelor și pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute și cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripții pe rezervorul de benzina și vor fi prevăzute cu girofaruri.

Articolul 17

(1) Pentru combaterea fenomenului infractional personalul specializat al Poliției de Frontiera Române are dreptul, în condițiile legii, sa culeagă, sa stocheze, sa prelucreze, sa folosească și să facă schimb de date și informații necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu cu celelalte autorități de stat cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

(2) De asemenea, organizează și realizează schimbul de date, de informații și colaborează cu autoritățile de frontieră ale altor state sau cu organizații internaționale, pe baza înțelegerilor bi-sau multilaterale încheiate în acest sens.

(3) Pentru îndeplinirea misiunilor de paza, supraveghere și control al trecerii frontierei de stat, personalul Poliției de Frontiera Române poate retine și cerceta, în condițiile legii, persoanele care au săvârșit infracțiuni sau despre care exista indicii temeinice ca au săvârșit astfel de fapte și în afară zonei de frontieră.

Articolul 18

Personalul Poliției de Frontiera Române, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate să retina, în condițiile legii - în zona de frontieră, apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și zona economică exclusiva - persoanele care au săvârșit alte fapte penale sau contravenționale decât cele prevăzute la art. 14 lit. d) și la art. 15 lit. c) și d), predandu-le de îndată organelor competente, împreună cu obiectele reținute, mijloacele materiale de proba și lucrările efectuate.

Articolul 19

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul Poliției de Frontiera Române, în raport cu natura și cu gradul de împotrivire a persoanei care a săvârșit o faptă ilegala, poate utiliza, după caz, forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv cainii de serviciu, și ia măsurile prevăzute de lege împotriva acesteia, în legătură cu stabilirea identității, reținerea, descoperirea și conservarea mijloacelor de proba.

(2) Atunci când utilizarea altor mijloace de împiedicare sau de constrângere nu este posibila, personalul Poliției de Frontiera Române poate folosi armamentul din dotare, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 20

Pentru oprirea și reținerea navelor și a ambarcatiunilor care au încălcat legislația interna a României în apele naționale navigabile, în zona contigua și în zona economică exclusiva, precum și a celor care incearca sa fuga de sub escorta, navele și ambarcatiunile Gărzii de coasta pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, în următoarele situații:

a) pentru somarea de oprire și reținere a navelor și a ambarcatiunilor;

b) direct, fără somație, împotriva navelor și ambarcatiunilor în anumite situații prevăzute în prezenta lege.

Articolul 21

(1) Executarea focului cu armamentul de bord, cu somație, se efectuează astfel:

a) după ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale și acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmărită continua să le ignore, comandantul navei Gărzii de coasta procedează la executarea focului de avertisment, în condițiile stabilite prin prezenta lege;

b) în cazul în care, după executarea somației legale și a focului de avertisment, nava în cauza nu se supune, se va folosi armamentul de bord, după ce în prealabil a fost avertizat echipajul acesteia să se deplaseze spre partea din fața a navei, prin somația: "Parasiti pupa, vom deschide foc în plin!". După ce s-a convins ca avertismentul a fost înțeles, nava Gărzii de coasta va deschide foc în plin de la distanta mica asupra părții din spate a navei urmărite, cautandu-se pe cat posibil lovirea aparatului propulsor.

(2) Întreaga răspundere pentru nesupunerea la somație și pentru consecințele ce decurg din ignorarea avertismentelor navelor Gărzii de coasta revine comandantului sau înlocuitorului legal al comandantului navei urmărite.

Articolul 22

Navele Gărzii de coasta pot executa foc cu armamentul de bord, fără somație, în următoarele situații:

a) împotriva navelor străine care ataca nave românești;

b) împotriva navelor urmărite care riposteaza cu foc de arma sau manevreaza astfel încât securitatea navei Gărzii de coasta este pusă în pericol;

c) împotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile străine care navighează în marea teritorială în imersiune sau la cota periscopica;

d) împotriva navelor străine care ataca alte nave în apele naționale navigabile;

e) împotriva navelor străine care desfășoară acțiuni ce pun în pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor și cablurilor submarine, a instalațiilor portuare, a localităților și obiectivelor economice de pe litoral și a celor situate pe malurile apelor de frontieră;

f) împotriva grupurilor inarmate care patrund în apele naționale navigabile ale României și riposteaza sau incearca sa riposteze cu arme de foc.

Articolul 23

(1) Navele Gărzii de coasta executa focul de avertisment și focul în plin, astfel încât sa evite încălcarea prin foc de arma a teritoriului unui stat vecin.

(2) După executarea focului în plin sau în caz de abordaj, comandantul navei Gărzii de coasta se va conformă întocmai reglementărilor internaționale privind salvarea vieții omenești pe mare sau pe fluviu.

Articolul 24

În cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse, executarea focului cu sau fără somație va fi efectuată cu respectarea reglementărilor privind regimul armelor de foc și al munițiilor și a dispozițiilor prezentei legi.

Capitolul 4 — Organizarea și funcționarea punctelor de control pentru trecerea frontierei ↑ Contents

Articolul 25

Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române, punctele de mic trafic și treceri simplificate se organizează și funcționează în subordinea Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

Articolul 26

(1) În punctele de control își desfășoară activitatea și personal aparținând Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Industriei și Comerțului, Autorității Naționale pentru Turism și altor organe centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri.

(2) Atribuțiile personalului din subordinea ministerelor și organelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.

Articolul 27

Ministerele și organele centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaborează și răspund, în limitele competentelor legale, de desfășurarea în bune condiții a traficului de călători, mijloacelor de transport, mărfurilor, altor bunuri, precum și de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.

Articolul 28

(1) Șeful punctului de control pentru trecerea frontierei este desemnat, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliției de Frontiera Române. Acesta conduce, coordonează și răspunde de întreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.

(2) Șeful punctului de control verifica și ia măsurile legale pentru îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de către personalul din punctul de control.

(3) Accesul în zona de responsabilitate destinată efectuării controlului de frontieră este stabilit de șeful punctului de control.

(4) Personalul cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontiera Române și șeful punctului de control pentru trecerea frontierei pot dispune efectuarea supracontrolului, după încheierea controlului de frontieră, atât la ieșirea, cat și la intrarea în țara.

(5) Personalul Poliției de Frontiera Române este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării atribuțiilor legale în domeniul controlului la trecerea frontierei de stat de către persoanele aparținând instituțiilor prevăzute la art. 26 alin. (1).

Articolul 29

Pentru controlul și supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi și militari în termen sau angajați pe bază de contract.

Capitolul 5 — Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei ↑ Contents

Articolul 30

(1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Șeful echipei de control este ofițer sau subofițer din poliția de frontieră.

(2) În punctele de control portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate.

(3) În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte și un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.

Articolul 31

(1) Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofițerii și subofiterii desemnați de șeful punctului de control.

(2) În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să între ori sa iasa din țara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situației persoanelor în cauza.

(3) Șeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Articolul 32

Controlul vamal al mărfurilor, bagajelor, coletelor și al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, după efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de către personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementărilor legale referitoare la regimul vamal.

Articolul 33

(1) Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar și fitosanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Sănătății și, respectiv, de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

(2) Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale și vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifitiilor, de convențiile sanitar-veterinare și fitosanitare încheiate cu alte state.

(3) În funcție de situația epizootiilor și epifitiilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației poate interzice traficul de animale, precum și de produse animale și vegetale peste frontiera de stat, informand despre aceasta celelalte organe centrale interesate.

(4) Măsurile pentru protecția sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniență și destinația lor. Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat române.

(5) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amânare, Ministerul Sănătății ia primele măsuri de prevenire și combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Industriei și Comerțului, Autorității Naționale pentru Turism, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor.

(6) Controlul sanitar-uman al navelor și aeronavelor trebuie să preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat și controlul vamal.

Articolul 34

(1) Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir și a munițiilor pentru acestea, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme și muniții sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română ori de organele din punctele de control.

(2) Călătorii care vin în România și au asupra lor arme și muniții, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligația să le depună la poliția de frontieră.

(3) Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și pot introduce în țara arme de autoaparare și munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Articolul 35

(1) Armele de vânătoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în țara de către personalul vamal.

(2) Pe timpul tranzitarii, călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele și munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieșirea din țara se verifica integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele de identificare a armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele și munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

(3) Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare, aparținând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

Articolul 36

(1) Armele și munitiile prevăzute la art. 34 alin. (1) și (2), care nu au fost declarate, precum și alte arme sau muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se rețin în vederea confiscării și se predau, pe bază de proces-verbal, inspectoratului de poliție al județului pe a cărui raza se afla punctul de control.

(2) Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele și munitiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, în condițiile legii.

Articolul 37

Dispozițiile art. 34-36 se aplică în mod corespunzător și în cazul altor substanțe explozive, al materialelor biologice cu potențial de contaminare în masa, al substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și al dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale sau aeriene, care trec frontiera de stat română.

Articolul 38

Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor și al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din țara, se efectuează la punctele de control rutiere.

Articolul 39

Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau pe parcurs între statia de frontieră și o statie interioară.

Articolul 40

(1) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile românești în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepție de la control navele militare românești și străine, precum și echipajele acestora, comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

(2) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de control. La ieșire controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situația când în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche.

(3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursa.

(4) În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda.

(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galați și Brăila la intrarea și ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

(6) Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară vor opri pentru control la intrarea în țara în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galați, iar pentru ieșire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă.

(7) Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe Canalul Dunăre-Marea Neagra nu sunt supuse controlului, cu excepția cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.

Articolul 41

(1) În cazul în care în rada portului a eșuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de control de către căpitănia portului.

(2) Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în rada, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.

Articolul 42

1) Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectuează prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul și lista de echipaj prezentate de comandantul navei.

(2) Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de șeful punctului de control.

(3) Controlul și identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofițeri și subofiteri ai punctului de control.

(4) În cazul navelor românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staționeze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea șefului punctului de control. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Articolul 43

(1) Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistența medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava și cu aprobarea șefului punctului de control.

(2) În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele orașului portuar, se aproba de șeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.

Articolul 44

(1) Marinarilor străini aflați pe nave în unul dintre porturile românești, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparține, li se acordă, la cerere, viza de intrare-ieșire. Cererea de viza se rezolva prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de șefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state se acordă viza de tranzit.

(2) Vizele prevăzute la alin. (1) nu sunt necesare în cazul marinarilor cetățeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor sau de recunoaștere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internationala.

Articolul 45

(1) Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția de navigație a statului respectiv, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuara nu exista agenție de navigație, șeful punctului de control permite marinarilor plecarea din țara cu alte nave.

(2) Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sunt înscriși în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românești, se face de căpitănia portului sau de agenția de navigație a statului de care aparține nava care solicită transferul, cu înștiințarea șefului punctului de control.

Articolul 46

(1) La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, imbarcarea pe nave.

(2) Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obținerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepția cetățenilor aparținând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor.

Articolul 47

Șefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum și șefii reprezentantelor organizațiilor internaționale aflate pe teritoriul României, în limitele convențiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț străine aflate în porturile sau apele teritoriale românești în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 48

Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile românești, care navighează între porturile Constanta, Sulina și Moldova Veche, se poate face pe baza pașapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei și cu avizul șefului punctului de control, în aceleași condiții ca și marinarilor de pe nava.

Articolul 49

(1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și sosirea aeronavelor în și din curse internaționale. Când din cauza de forta majoră o aeronava de transport internațional nu își poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraș până la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

(2) Dacă aeronavele care efectuează curse internaționale aterizeaza din cauza de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internațional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

(3) Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se înmânează, de către organele competente ale companiilor aeriene românești, cărți de îmbarcare pentru cursa cu care continua călătoria.

Articolul 50

(1) Avioanele militare românești și străine și echipajele lor, când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaționale, se supun acelorași reguli de control.

(2) Vor fi exceptate de la control persoanele și avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Capitolul 6 — Accesul, circulația și alte activități în zona de frontieră ↑ Contents

Articolul 51

(1) Accesul în zona de frontieră al cetățenilor români și al străinilor este permis în baza actelor de identitate.

(2) Accesul persoanelor în fasia de protecție a frontierei de stat până la linia de frontieră este permis în baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabilă a șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

(3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fasia de protecție a frontierei de stat, în situațiile în care aceasta se constituie mai în adancime, precum și în insulele și în ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful/comandantul formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

(4) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune noua din apele de frontieră nu este permis până la determinarea apartenentei acestora pe baza înțelegerilor încheiate bilateral între statul român și statele vecine.

Articolul 52

Accesul persoanelor la bordul navelor, precum și cel al marinarilor străini la uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.

Articolul 53

În porturile României în care nu exista formațiuni ale Poliției de Frontiera Române accesul persoanelor la bordul navelor și accesul marinarilor străini la uscat sunt permise de către organele de poliție și de capitaniile de port.

Articolul 54

(1) Circulația persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua până la fasia de protecție a frontierei de stat, iar pe timpul nopții, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai de la distanta de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, cu excepția circulației pe drumurile publice și în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

(2) Rămânerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport și a utilajelor pe timpul nopții în zona de frontieră, pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sunt permise în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

Articolul 55

Zborurile planificate și aprobate ale aeronavelor ce executa activități utilitare, de agrement sau sportive în spațiul aerian aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, după caz, de către Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene sau de Autoritatea Aeronautica Civilă, în termenele prevăzute de regimul de zbor în spațiul aerian al României.

Articolul 56

(1) Plantarea pomilor și a arbustilor în fasia de protecție a frontierei de stat este interzisă.

(2) Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în fasia de protecție a frontierei de stat, atunci când aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor locale ale Poliției de Frontiera Române.

Articolul 57

Orice lucrări de construcții în extravilanul comunelor, orașelor și municipiilor pe o adancime de 500 m de la linia de frontieră, pentru frontiera de uscat, și de la malul apei, pentru frontiera de apa, către interior, cu excepția litoralului Marii Negre, se vor efectua după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

Articolul 58

Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, pe adâncimea de 500 m de la linia de frontieră către interior, se pot executa activități cum sunt: mineritul, exploatările de țiței, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătățiri funciare și irigații, indiguirile, lucrările sau construcțiile pe cursurile de apa, construcțiile și amenajările turistice sau de agrement, cercetările și prospectarile geologice.

Articolul 59

Modul de folosire a apelor de frontieră pentru activități economice, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare și pentru adapatul animalelor se stabilește de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române.

Articolul 60

Pescuitul industrial și sportiv în apele de frontieră și în marea teritorială se efectuează, în condițiile legii, în locurile și în sectoarele stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu aprobarea prealabilă a formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române.

Articolul 61

(1) Barcile, precum și orice alte ambarcatiune, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescaresti și "Salvamar" vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autoritățile administrației publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port.

(2) Barcile și ambarcatiunile se păstrează în locurile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române, luându-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei.

Articolul 62

Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice, situate în fasia de protecție a frontierei de stat, cele de agrement și concursurile nautice în apele de frontieră se pot efectua cu aprobarea prealabilă a formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române.

Articolul 63

În apele de frontieră și în marea teritorială navele cu excursionisti, precum și orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majoră, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul românesc, anunțându-se cea mai apropiată formațiune teritorială a Poliției de Frontiera Române sau de poliție. Dispozițiile acestui articol nu se aplică cetățenilor români posesori de barci.

Articolul 64

(1) Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă.

(2) Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua, de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale și cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii teritoriale a Poliției de Frontiera Române.

Articolul 65

Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fasia de protecție a frontierei de stat, iar noaptea până la 500 m față de aceasta, către interior, în locurile stabilite de autoritățile administrației publice locale, împreună cu formațiunile teritoriale ale Poliției de Frontiera Române.

Articolul 66

Persoanelor care se deplaseaza sau desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) sa treacă frontiera de stat fără documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afară celor stabilite;

b) sa traga cu arma peste frontiera de stat;

c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de paza ale politistilor de frontieră;

d) sa ilumineze teritoriul statului vecin;

e) sa producă sau sa extindă incendii în limita fasiei de protecție a frontierei de stat;

f) sa fotografieze, sa filmeze sau să execute lucrări de pictura în limita fasiei de protecție a frontierei de stat, care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine;

g) să facă schimb de obiecte și de corespondenta peste frontiera de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege;

h) sa desfășoare activități prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră și marea teritorială; i) sa poarte convorbiri neautorizate, prin viu grai, peste linia de frontieră, sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia.

Articolul 67

În situații deosebite, pe timpul unor acțiuni ale Poliției de Frontiera Române și ale formatiunilor teritoriale subordonate, se pot opri temporar accesul și desfășurarea unor activități în apropierea frontierei de stat, în afară localităților. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoștința autorităților administrației publice locale, populației și unităților economice și sociale interesate, în timp util.

Capitolul 7 — Raspunderi și sancțiuni ↑ Contents

Articolul 68

Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate.

Articolul 69

Intrarea sau ieșirea din țara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Articolul 70

Dacă trecerea frauduloasă a frontierei de stat a fost săvârșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Articolul 71

(1) Fapta persoanei care racoleaza, îndrumă sau calauzeste o altă persoană în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum și a celei care organizează aceasta activitate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) privește doua sau mai multe persoane ori a urmărit obținerea de bani sau alte foloase, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) Valorile sau bunurile materiale obținute ca urmare a săvârșirii acestei infracțiuni se confisca.

Articolul 72

(1) Se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava, trecerea frauduloasă a frontierei de stat săvârșită:

a) prin forta sau prin atacarea politistilor de frontieră, politistilor sau a lucrătorilor vamali;

b) de către doua sau mai multe persoane împreună sau de către persoane inarmate;

c) în scopul scoaterii din țara a unor bunuri din patrimoniul cultural național sau de valoare deosebită, al traficarii de arme, muniții, materiale explozive sau radioactive, a produselor și substanțelor stupefiante, psihotrope ori toxice.

(2) Tentativa se pedepsește.

Articolul 73

Sunt contravenții, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a) încercarea de ieșire din țara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat;

b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, a instalațiilor sau mijloacelor tehnice de paza, supraveghere și control ale Poliției de Frontiera Române, producerea sau extinderea de incendii în limita fasiei de protecție a frontierei de stat;

c) aducerea în România de către transportorii aerieni, navali sau rutieri a cetățenilor străini fără documente de călătorie, cu documente sau vize false ori ascunsi în mijloacele de transport;

d) refuzul sub orice formă de a permite autorităților de frontieră vizitarea aeronavelor, navelor române sau străine, a magaziilor, hambarelor și altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră;

e) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor Poliției de Frontiera Române;

f) încălcarea dispozițiilor art. 42 alin. (2) și (4), ale art. 45 și 48;

g) încălcarea dispozițiilor art. 51, 54, 56-58, 60-65 și ale art. 66 lit. d), f) și i).

Articolul 74

(1) Contravențiile prevăzute la art. 73 se sancționează după cum urmează:

a) cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a) și b);

b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele de la lit. c);

c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele de la lit. f);

d) cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele de la lit. d) și e);

e) cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la lit. g).

(2) Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu completările și modificările ulterioare. Fac excepție contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), cărora nu li se aplică dispozițiile art. 25-27.

Articolul 75

(1) Contravențiile prevăzute la art. 73 se constata și sancțiunile se aplică, potrivit legii, de către cadrele Poliției de Frontiera Române.

(2) În cazul sancțiunilor cu amendă, contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției, la instanța de judecată, potrivit legii.

(3) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 73 lit. a) și b), dacă agentul constatator apreciază ca sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda.

(4) În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenției se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția; împotriva hotărârii pronunțate de instanța se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunțare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.

Articolul 76

Din sumele rezultate din amenzile aplicate potrivit art. 74, precum și din valorificarea bunurilor de contrabanda supuse confiscării, o cota de 50% va reveni formatiunii teritoriale a Poliției de Frontiera Române din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, și va fi repartizata astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit săvârșirea faptei, iar 80% pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital.

Articolul 77

Amenzile aplicate persoanelor fizice străine pot fi plătite și în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârșirii contravenției.

Articolul 78

(1) Transportorii aerieni, navali sau rutieri, care aduc în România persoane fizice în condițiile prevăzute la art. 73 lit. b), vor suporta cheltuielile efectuate de statul român pentru întreținerea și returnarea acestora din urma în țările de origine ori de unde au fost imbarcati spre statul român.

(2) Returnarea sau imbarcarea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) se va face, după caz, pe cheltuiala statului de pe al cărui teritoriu aceste persoane au patruns ilegal pe teritoriul României sau pe cheltuiala companiilor de transport care au acceptat imbarcarea acestora pe mijloacele de transport ce le aparțin, fără a avea forme legale, dacă reglementările bilaterale nu prevăd altfel.

Capitolul 8 — Dispoziții finale ↑ Contents

Articolul 79

(1) Imobilele în care funcționează punctele de control și terenurile aferente acestora, care constituie domeniul public al statului ori domeniu privat și se administrează de către Ministerul de Interne sau, după caz, de alte instituții centrale ori de persoane juridice cu capital de stat, mixt sau privat, se pun, în mod gratuit, la dispoziția celorlalte organe și autorități cu competente în punctele de control.

(2) În situația în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte care nu sunt deschise traficului internațional de persoane și de mărfuri, solicitantul asigura condiții corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: transport, spații de cazare și indemnizație de deplasare.

Articolul 80

Normele privind modul de efectuare a controlului și de comportare a personalului cu atribuții în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de către Ministerul de Interne împreună cu organele centrale interesate, ținându-se seama de standardele internaționale practicate în acest domeniu.

Articolul 81

Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Articolul 82

(1) În scopul realizării funcționarii sistemului profesionalizat al pazei, supravegherii și controlului trecerii frontierei de stat, Poliția de Frontiera Română își asigura personalul necesar din absolvenții instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne, personal selecționat și transferat de la alte instituții, precum și din specialiști chemați în cadrele active.

(2) Pe lângă Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și formațiunile teritoriale subordonate pot funcționa, potrivit legii, unități sanitare, societăți comerciale, cluburi, case de odihnă, cămine și asociații cu caracter cultural-sportiv.

Articolul 83

(1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu personalul Poliției de Frontiera Române este investit cu exercițiul autorității publice și se bucura de protecție deosebită potrivit prevederilor legii penale.

(2) În cazul infracțiunilor săvârșite împotriva soțului/sotiei ori copiilor personalului prevăzut la alin. (1), în scop de intimidare sau de răzbunare pentru măsurile luate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute de Codul penal se majorează cu 2 ani.

Articolul 84

(1) Soțului/sotiei și copiilor personalului Poliției de Frontiera Române decedat în timpul sau în legătură cu serviciul li se acordă o pensie egala cu solda integrală pe care a avut-o la data decesului, precum și, o singură dată, o compensație bănească de 15 ori solda de baza neta avută la data decesului.

(2) În cazul în care personalul Poliției de Frontiera Române nu a avut copii și nici soț/sotie supraviețuitor/ supravietuitoare și a fost singurul sustinator al părinților săi lipsiți de mijloace suficiente de existenta, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. (1) și, o singură dată, de un ajutor în cuantum de șase solde lunare impozabile.

(3) Personalul Poliției de Frontiera Române care și-a pierdut total capacitatea de muncă în timpul și în legătură cu serviciul va primi, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, o singură dată, un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima luna de activitate.

(4) Personalul Poliției de Frontiera Române care și-a pierdut parțial capacitatea de muncă în timpul sau în legătură cu serviciul și nu mai poate exercita atribuțiile profesionale va beneficia de o pensie egala cu solda integrală avută în ultima luna de activitate, de un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima luna de activitate, precum și de dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o alta activitate desfășurată.

(5) În cazul militarilor în termen baza de calcul al pensiei o constituie solda de baza a militarului angajat pe bază de contract.

Articolul 85

Prevederile art. 84 se aplică și în cazul personalului care a participat la acțiuni de cooperare, în vederea îndeplinirii unor misiuni.

Articolul 86

În cazul persoanelor prevăzute la art. 84, supuse unor amenințări sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau de răzbunare, Ministerul de Interne are obligația de a le acorda operativ tot sprijinul în vederea inlaturarii pericolului, prinderii și tragerii la răspundere a vinovatilor.

Articolul 87

Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor suferite de personalul Poliției de Frontiera Române și de membrii de familie ai acestuia, în condițiile art. 84, urmând să le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.

Articolul 88

Componentele forțelor armate care cooperează cu Poliția de Frontiera Română și care vor avea cazuri ce intra sub incidența art. 84 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari și de membrii familiilor lor.

Articolul 89

Personalul Poliției de Frontiera Române, care își desfășoară activitatea în legătură cu paza, supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, beneficiază de o indemnizație de frontieră de până la 20% din solda sau din salariul de baza.

Articolul 90

Personalul Poliției de Frontiera Române, ambarcat pe nave sau pe aeronave în scopul îndeplinirii unor misiuni de paza, supraveghere și control al trecerii frontierei de stat, beneficiază de sporurile prevăzute de lege pentru personalul navigant.

Articolul 91

Personalul Poliției de Frontiera Române, mutat în interesul serviciului într-o alta garnizoana decât cea în care își are domiciliul, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație lunară pentru chirie. Valoarea acesteia se stabilește de către ministrul de interne.

Articolul 92

Ministerul Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.

Articolul 93

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la publicare*).

(2) Pe aceeași dată se abroga art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea și modificarea unor dispoziții din Codul penal și din Codul de procedură penală, Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum și orice alte dispoziții contrare.

Notă Potrivit art. II - VI din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 : Articolul II O dată cu intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență suprafețele de uscat și de apa, cheiurile, danele, construcțiile și instalațiile aferente, aparținând domeniului public al statului, aflate în folosință formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române, trec în administrarea Ministerului de Interne. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se vor încheia protocoalele de predare-primire. Articolul III La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează Poliția de Frontiera Română, condusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, prin preluarea structurilor și efectivelor Comandamentului Național al Granicerilor și ale Direcției poliției de frontieră, din cadrul Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte, care își exercită atribuțiile conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. La aceeași dată se înființează Garda de coasta în structura Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, prin preluarea unităților de marina granicereasca maritime și fluviale din cadrul Comandamentului Național al Granicerilor și a posturilor Poliției transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Poliției, stabilite prin ordin al ministrului de interne. Articolul IV Structura organizatorică a Poliției de Frontiera Române se stabilește prin ordin al ministrului de interne, în termen de 15 zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. Articolul V La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abroga dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997. Articolul VI La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență termenul granicer din conținutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma polițist de frontieră, iar sintagma Direcția generală a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte se va înlocui cu sintagma Direcția generală de pasapoarte, străini și probleme de migrari. ────────── *) A se vedea și datele de intrare în vigoare a actelor modificatoare. ─────────────────

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).