NORME METODOLOGICE din 10 martie 2021

(1) Pentru unitățile administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.E.P., activitatea de evidență a persoanelor, precum și de eliberare a actelor de identitate și a dovezilor de reședință este asigurată de serviciile publice comunitare la care sunt arondate aceste localități, fără plata sau impunerea unor taxe suplimentare din partea cetățenilor ori a autorităților administrației publice locale din localitățile deservite.

(2) În situația suspendării activității unui S.P.C.E.P., în condițiile art. 8^4 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele din localitățile arondate acestuia sunt deservite de către cel mai apropiat S.P.C.L.E.P. de pe raza județului, iar dacă acest lucru nu este posibil, de către serviciul public comunitar județean.

(1) Componenta centrală informatizată a R.N.E.P. este constituită din componenta centrală informatizată, realizată începând cu data de 1 ianuarie 1980, care a preluat, începând cu data de 1 iunie 1992, componentele informatizate locale, județene și a municipiului București.

(2) Componenta centrală informatizată a R.N.E.P. cuprinde ansamblul datelor personale ale tuturor cetățenilor români cu domiciliul și/sau reședința în România sau ale celor care au dobândit statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, precum și din imaginile faciale ale cetățenilor români cărora li s-au eliberat acte de identitate.

(3) Componenta centrală informatizată a R.N.E.P. cuprinde, în ordine cronologică, începând de la momentul înregistrării nașterii persoanei fizice, următoarele date:

(4) Datele actualizate prevăzute la alin. (3) constituie datele active, iar după momentul actualizării datele înregistrate anterior reprezintă date de istoric.

(1) Informațiile cuprinse în componenta centrală informatizată a R.N.E.P. sunt înscrise cu caracterele alfabetului latin extins, cu diacritice, iar pentru unele informații se respectă următoarele reguli:

(2) În scopul asigurării securității, disponibilității și coerenței datelor, D.E.P.A.B.D. poate administra prin intermediul structurilor teritoriale județene subordonate copii operaționale organizate la nivel județean, ce conțin seturi de date extrase din componenta centrală informatizată a R.N.E.P., delimitate potrivit principiului locului de domiciliu.

(3) D.E.P.A.B.D. are obligația să asigure evidența copiilor operaționale prevăzute la alin. (2), implementarea de mecanisme pentru asigurarea asumării responsabilității prelucrărilor de date cu caracter personal, precum și un nivel similar de securitate pentru toate seturile de date administrate.

(1) Componenta manuală centrală a R.N.E.P. cuprinde următoarele elemente:

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-e) sunt cuprinse și în format digital în Registrul electronic național al fișelor de evidență centrală, denumit R.E.N.F.E.C., administrat de către D.E.P.A.B.D.

(1) Pentru prelucrarea automată a datelor și pentru ținerea în actualitate a R.N.E.P. se utilizează nomenclatoarele unitare de interes general, constituite în funcție de următoarele categorii de date:

(2) Modificarea sau completarea nomenclatoarelor unitare de interes general prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se realizează de către D.E.P.A.B.D. prin proceduri informatice, în baza comunicărilor autorităților și instituțiilor publice interesate, transmise în condițiile art. 51 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În situația în care redactarea tipului și denumirii localității împreună cu tipul și denumirea U.A.T.-ului, abrevierea județului și tipul și denumirea arterei de circulație, precum și, dacă este cazul, numărul de imobil, denumirea imobilului, scara, etajul, apartamentul totalizează un număr mai mare de 90 de caractere, inclusiv caractere de tip spațiu sau semne de punctuație, autoritatea solicitantă are obligația să furnizeze și informații cu privire la prescurtarea denumirii arterei de circulație.

(4) În scopul respectării limitărilor tehnice existente, D.E.P.A.B.D. poate decide măsuri suplimentare de formatare a datelor înscrise pe actul de identitate.

(5) Structurile aflate în subordinea D.E.P.A.B.D. consultă instituția prefectului în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii comunicării prevăzute la alin. (2) și, totodată, verifică corectitudinea informațiilor cuprinse în documentele remise.

(6) Comunicările formulate de autoritățile locale se transmit la D.E.P.A.B.D. împreună cu punctul de vedere al instituției prefectului, precum și cu propunerile sau observațiile referitoare la corectitudinea informațiilor.

(7) D.E.P.A.B.D. îndeplinește procedurile informatice prevăzute la alin. (2) numai dacă instituția prefectului sau structurile prevăzute la art. 51 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu au formulat observații. În situația în care au fost formulate observații, D.E.P.A.B.D. restituie documentația instituției solicitante.

(1) De la data operaționalizării S.I.I.E.A.S.C., actualizarea R.N.E.P. potrivit procedurilor prevăzute de secțiunile 2-7 din prezentul capitol se realizează prin proceduri automate.

(2) De la data prevăzută la alin. (1), actualizarea S.I.I.E.A.S.C. cu privire la statutul persoanei se realizează prin preluarea informațiilor relevante din R.N.E.P. prin proceduri automate.

(3) Documentele prin care se face dovada desfacerii căsătoriei în străinătate sau încetării acesteia prin decesul soțului/soției depuse de cetățeni în susținerea cererilor pentru eliberarea actelor de identitate se transmit structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. care a preluat cererea, în scopul înscrierii mențiunii pe marginea actului de stare civilă.

(4) Cererea prevăzută la alin. (3) se soluționează după actualizarea datelor relevante în R.N.E.P. potrivit alin. (1).

(1) C.N.P. este alcătuit din 13 cifre, structurate în trei părți: semnificativă, secvențială și o cifră de control.

(2) Partea semnificativă este alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul și data nașterii, sub forma SAALLZZ.

(3) S reprezintă sexul și secolul în care s-a născut persoana și poate fi:

(4) AALLZZ reprezintă data nașterii și cuprinde ultimele două cifre ale anului nașterii (AA), luna nașterii, cu valori între 01 și 12 (LL), și ziua nașterii, cu valori între 01 și 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ).

(5) Partea secvențială este formată din 5 cifre sub forma JJNNN, cu următoarea semnificație:

(6) Cifra de control (C) este atribuită de calculator și permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor din componența C.N.P.

(1) Generarea, atribuirea, înscrierea, gestionarea și administrarea C.N.P. se realizează în condițiile stabilite de Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Metodologia în materie de stare civilă.

(2) Verificarea operațiunilor de atribuire și de înscriere a C.N.P. revine S.P.C.J.E.P., sub coordonarea D.E.P.A.B.D., și, după caz, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României.

(3) Soluționarea cazurilor de coduri numerice personale duble sau eronate se realizează de către S.P.C.L.E.P. cu avizul S.P.C.J.E.P.

(1) Personalul cu atribuții de stare civilă transmite, în termenele stabilite prin Metodologia în materie de stare civilă, comunicările nominale de naștere S.P.C.L.E.P. la care este arondată localitatea la nivelul căreia funcționează structura de stare civilă care a înregistrat nașterea, pentru născuții vii și persoanele înregistrate tardiv, cetățeni români, sau, după caz, extrase de pe actele de naștere transcrise/înscrise în registrele de stare civilă române, cu precizarea domiciliului și a C.N.P.-ului părinților la rubrica „mențiuni“.

(2) Personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. înregistrează în R.N.E.P. datele născuților vii și ale persoanelor înregistrate tardiv, cetățeni români, precum și ale persoanelor cărora li s-au transcris/înscris actele de naștere, după ce efectuează verificări în evidențe pentru a stabili dacă datele nu au fost înregistrate anterior.

(1) Pentru copiii care au decedat în cadrul termenului legal de înregistrare a nașterii, personalul cu atribuții de stare civilă trimite S.P.C.L.E.P. comunicarea de naștere, pe care se înscrie mențiunea de deces.

(2) Personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. înregistrează în R.N.E.P. atât datele referitoare la naștere, cât și pe cele referitoare la deces.

(1) Personalul cu atribuții de stare civilă trimite, în termenele stabilite prin Metodologia în materie de stare civilă, comunicări nominale de modificări privind datele de stare civilă, extrase de pe actele de căsătorie transcrise/înscrise și copii de pe certificatele de divorț, însoțite, după caz, de acordurile parentale, S.P.C.L.E.P. la care este arondată localitatea la nivelul căreia funcționează structura de stare civilă care a înregistrat modificarea, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare în R.N.E.P.

(2) În cazul minorilor cu vârsta mai mică de 14 ani, fac obiectul comunicării următoarele modificări intervenite cu privire la datele de stare civilă:

(3) În situația înregistrării modificărilor privind datele de stare civilă la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului 1 al municipiului București actualizează datele corespunzătoare în R.N.E.P.

(1) După verificarea documentelor prevăzute la art. 32, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. actualizează R.N.E.P. cu informațiile referitoare la numărul actului de deces, data și locul decesului, data și locul înregistrării decesului, seria, numărul, data și emitentul certificatului de deces.

(2) În situația în care decesul a fost înregistrat în străinătate, după transcrierea certificatului în registrele de stare civilă române se preiau datele privind numărul actului, data acestuia, denumirea statului și a localității în care a fost înregistrat decesul.

(1) În situația decesului survenit în străinătate și înregistrat/înscris la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României, Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului 1 al municipiului București actualizează în mod corespunzător R.N.E.P.

(2) În cazul decesului survenit în străinătate și înregistrat la autoritățile competente din statul respectiv, care nu a fost transcris/înscris în registrele de stare civilă române, comunicat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, D.E.P.A.B.D. transmite comunicări S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu sau, după caz, actualizează R.N.E.P. cu informațiile aferente decesului.

(3) În cazul informărilor transmise de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României cu privire la decesul survenit în străinătate din care nu rezultă date aferente înregistrării decesului, D.E.P.A.B.D. transmite comunicări S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu sau, după caz, actualizează R.N.E.P. cu mențiune privind decesul persoanei în străinătate.

(1) Autoritatea Națională pentru Cetățenie din subordinea Ministerului Justiției transmite la D.E.P.A.B.D., în termenele stabilite prin Metodologia în materie de stare civilă, documentele privind pierderea cetățeniei române, prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea actualizării R.N.E.P. cu informațiile corespunzătoare.

(2) Dacă persoana în cauză nu figurează înregistrată în R.N.E.P., D.E.P.A.B.D. dispune S.P.C.J.E.P. actualizarea datelor corespunzătoare.

(1) D.E.P.A.B.D. înregistrează documentele prevăzute la art. 35 alin. (1), după care întocmește și transmite S.P.C.J.E.P. comunicări cu datele persoanelor care au dobândit sau redobândit cetățenia română sau, după caz, cu datele persoanelor care au renunțat ori cărora li s-a retras cetățenia română, în vederea înscrierii mențiunilor corespunzătoare pe actele de stare civilă.

(2) Actualizarea R.N.E.P. cu datele privind dobândirea sau redobândirea cetățeniei române sau, după caz, cu informațiile privind renunțarea ori retragerea cetățeniei romane, corespunzătoare situațiilor prevăzute la alin. (1), se realizează de către D.E.P.A.B.D.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) nu figurează în R.N.E.P., D.E.P.A.B.D. întocmește și transmite comunicări la S.P.C.J.E.P. în vederea actualizării informațiilor corespunzătoare în R.N.E.P. după ce sunt desfășurate activitățile prevăzute la art. 24 alin. (2).

(1) Serviciile publice comunitare de pașapoarte transmit S.P.C.J.E.P., în vederea actualizării datelor în R.N.E.P., informații referitoare la cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate. Adresa din partea Serviciului public comunitar de pașapoarte va fi însoțită de dovada anulării actului de identitate - colțul actului de identitate recuperat -, iar în lipsa acestuia de declarația celui în cauză din care să rezulte motivul pentru care nu a putut prezenta documentul în vederea anulării.

(2) În situația în care serviciile publice comunitare de pașapoarte constată că persoana vizată nu este înregistrată în R.N.E.P. sau că au intervenit modificări în statutul civil al acesteia (schimbări nume/prenume), vor transmite S.P.C.J.E.P., concomitent cu informațiile de migrare, și fotocopii ale certificatelor de stare civilă/sentințelor de divorț, documente necesare actualizării datelor de interes în R.N.E.P.

(3) S.P.C.J.E.P. dispune actualizarea R.N.E.P. cu următoarele informații:

(1) Datele privind statul și data de la care persoana și-a stabilit domiciliul în străinătate referitoare la cetățenii care și-au schimbat domiciliul din România în străinătate sunt preluate, zilnic, în R.N.E.P., prin mecanisme electronice de tip asincron, din Registrul național de evidență a pașapoartelor simple, denumit în continuare R.N.E.P.S. Mecanismele electronice de tip asincron presupun că între actualizarea datelor din R.N.E.P.S. și cea din R.N.E.P. există o întârziere.

(2) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, datele privind cetățenii cărora li s-au eliberat pașapoarte cu menționarea statului de domiciliu se preiau în R.N.E.P., prin mecanisme electronice de tip sincron, din R.N.E.P.S., actualizarea datelor fiind imediată.

(1) Datele referitoare la interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenței în anumite localități, interzicerea părăsirii teritoriului României, măsura dării în urmărire, măsura preventivă a controlului judiciar sau cea a controlului judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, pentru persoanele căutate pentru participare la proceduri judiciare, precum și pentru persoanele față de care s-a luat măsura limitării accesului într-o zonă ori la o adresă sau a apropierii de o persoană, sunt introduse în R.N.E.P. sub forma unor alerte.

(2) Pentru asigurarea coerenței activității de evidență a persoanelor se colectează și se prelucrează informații asociate persoanei care cuprind date a căror acuratețe nu poate fi asigurată prin documente emise de autoritățile publice române sau străine. Acestea se înregistrează în R.N.E.P. sub forma unor notificări.

(3) Datele referitoare la persoanele care fac obiectul unei măsuri de protecție dispuse printr-un ordin de protecție, precum și pentru persoanele puse sub interdicție sunt introduse în R.N.E.P. sub forma unor mențiuni.

(1) D.E.P.A.B.D. are competență generală în materia introducerii în R.N.E.P. a evaluării și rectificării alertelor, notificărilor și mențiunilor.

(2) Organele judiciare transmit către D.E.P.A.B.D., în condițiile legii, copia dispozitivului hotărârii judecătorești definitive prin care s-au dispus interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenței sau părăsirii localității/țării, punerea sub interdicție ori copia ordinului de protecție, respectiv datele, în sistem informatic, privind persoanele urmărite, precum și adrese privind persoane căutate pentru participare la proceduri judiciare, în vederea actualizării evidenței operative a R.N.E.P.

(3) Personalul D.E.P.A.B.D. efectuează, în evidența operativă a R.N.E.P., mențiunile corespunzătoare preluate din documentele prevăzute la alin. (2), respectiv monitorizează actualizarea în sistem informatic a datelor privind persoanele urmărite.

(4) Organele judiciare transmit către S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu al persoanei vizate copia dispozitivului hotărârii prin care s-au instituit, revocat, întrerupt ori suspendat măsurile preventive prevăzute la art. 10 alin. (3) lit. k).

(5) Personalul S.P.C.L.E.P. efectuează, în evidența operativă a R.N.E.P., mențiunile corespunzătoare preluate din documentele prevăzute la alin. (4).

(6) În situația în care documentele prevăzute la alin. (4) sunt transmise D.E.P.A.B.D., acestea se remit S.P.C.L.E.P. competent cu informarea autorității competente.

(1) Alertele cuprinzând date referitoare la persoanele căutate pentru participarea la proceduri judiciare se introduc în R.N.E.P. pentru o perioadă de 60 de zile.

(2) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) alertele se invalidează prin proceduri automate.

(3) Valabilitatea alertei poate fi prelungită, pentru o nouă perioadă de 60 de zile, la solicitarea instituției interesate, fără a se depăși un termen de 180 de zile.

(4) Alertele sau, după caz, mențiunile privind instituirea unei măsuri de protecție se introduc pentru o perioadă nedeterminată, cu excepția situației în care în ordinul de protecție se prevede un termen.

(5) Instituțiile care au transmis informații sau documente în baza cărora au fost introduse în R.N.E.P. alerte/mențiuni potrivit alin. (1) și (3) ori, după caz, alin. (4) au obligația de a comunica de îndată, în scris, date cu privire la revocarea măsurii în vederea invalidării mențiunii.

(6) Introducerea notificărilor se realizează de către D.E.P.A.B.D. și S.P.C.E.P. cu informațiile din documentele transmise de persoanele fizice și juridice interesate sau cu datele comunicate de poliție.

(7) Informațiile referitoare la notificare se introduc pentru o perioadă nedeterminată, iar ștergerea acestora se realizează de către D.E.P.A.B.D. și S.P.C.E.P. atunci când situația a fost clarificată.

(1) Actul de identitate se eliberează în condițiile art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după achitarea contravalorii acestuia.

(2) În funcție de opțiunea persoanei exprimată în limitele art. 16 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, S.P.C.E.P. eliberează:

(3) Până la data generalizării eliberării cărții electronice de identitate, în termenul prevăzut la art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile pentru eliberarea cărții electronice de identitate se preiau la S.P.C.E.P. anume desemnate de către D.E.P.A.B.D.

(4) Actul de identitate valabil rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document, făcându-se mențiune despre acest aspect pe cererea de eliberare a actului de identitate.

(5) Pentru eliberarea actului de identitate, solicitantul sau, după caz, reprezentantul legal completează rubricile prezente pe prima pagină a cererii pe care o semnează. În situația minorilor, cererea este semnată de către solicitant și de către reprezentantul legal.

(6) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, cererea pentru eliberarea actului de identitate se completează în sistem informatic și se semnează de către solicitant sau, după caz, de reprezentantul legal, în prezența lucrătorului S.P.C.E.P. ori a personalului misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate. În situația minorilor, cererea se semnează și de către reprezentantul legal.

(1) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, cetățeanul român cu domiciliul în România, aflat temporar în străinătate, poate solicita eliberarea actului de identitate astfel:

(2) Procura prevăzută la alin. (1) lit. b) se completează și se emite în sistem informatic astfel încât să conțină atât datele de identificare, cât și imaginea facială preluată solicitantului.

(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost dată, respectiv depunerea cererii și ridicarea actului de identitate, precum și motivul/motivele pentru care se solicită actul de identitate.

(4) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), preluarea imaginii faciale, a semnăturii și, după caz, a imaginii impresiunilor papilare ale titularului, necesare în procesul de producere și eliberare a cărții electronice de identitate sau a cărții de identitate simple, se realizează de către personalul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate.

(5) Depunerea cererii și a documentelor necesare pentru eliberarea primului act de identitate nu se poate realiza în baza unei procuri speciale.

(6) Competența de soluționare a cererii pentru eliberarea cărții electronice de identitate sau a cărții de identitate simple depuse în străinătate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României din străinătate revine S.P.C.E.P. pe a cărui rază teritorială solicitantul are domiciliul.

(1) Actul de identitate se înmânează personal titularului, pe bază de semnătură.

(2) În cazul în care, după depunerea cererii, titularul nu se mai poate prezenta pentru ridicarea actului de identitate, înmânarea acestuia se realizează astfel:

(3) În cuprinsul procurii speciale prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se înscrie, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost eliberată, respectiv „ridicarea actului de identitate“.

(4) Persoana împuternicită și cea desemnată care solicită ridicarea sau, după caz, primește actul de identitate, în numele titularului, prezintă documentele care fac dovada identității și a calității sale.

(5) În situația prevăzută la alin. (2) lit. d), cetățeanul înscrie pe cerere, la rubrica „alte mențiuni“: „Solicit înmânarea actului de identitate prin intermediul polițistului din mediul rural/unei alte persoane.“ și, după caz, menționează numele, prenumele și codul numeric personal ale persoanei desemnate.

(1) Șeful S.P.C.E.P. poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere și de eliberare a actelor de identitate, în condițiile art. 41 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Acordarea scutirii se face în baza documentelor care atestă faptul că solicitantul se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), după cum urmează:

(3) Persoanele care sunt victime ale calamităților naturale, ale incendiilor sau ale altor dezastre și care declară la S.P.C.L.E.P. în a cărui rază teritorială domiciliază ori își au reședința faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situații sunt exceptate de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate, în baza unui document eliberat de primăria locului de domiciliu la solicitarea serviciului public comunitar în cauză.

(1) Cheltuielile pentru schimbarea actelor de identitate ca urmare a schimbării denumirii străzilor, a renumerotării imobilelor, a schimbării denumirii, reorganizării ori trecerii într-un alt rang a unităților administrativ-teritoriale, ce se suportă de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, în condițiile prevăzute la art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înregistrează în evidențele financiar-contabile ale primăriei localității pentru care s-a aprobat modificarea.

(2) Situația nominală a persoanelor cărora li s-au schimbat documentele potrivit prevederilor alin. (1) se transmite primăriei care suportă cheltuielile pentru producerea și eliberarea acestora până la data de 5 a fiecărei luni pentru luna anterioară.

(1) S.P.C.L.E.P., prin personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor, asigură:

(2) În vederea personalizării cărților de identitate simple și a cărților electronice de identitate, D.E.P.A.B.D. transmite, centralizat, prin sistemul de comunicații electronice, solicitările de producție Centrului Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice din cadrul Direcției Generale de Pașapoarte, denumită în continuare D.G.P.

(3) Cărțile de identitate simple și cărțile electronice de identitate personalizate se transmit structurilor județene teritoriale ale D.E.P.A.B.D. pentru a fi puse la dispoziția S.P.C.L.E.P. care a formulat solicitarea de producție.

(4) Cărțile electronice de identitate/Cărțile de identitate simple solicitate la misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României din străinătate se transmit, după personalizare, la Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea expedierii acestora, prin curier, la misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României din străinătate.

(5) Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe expediază cărțile electronice de identitate/cărțile de identitate simple către misiunile diplomatice și oficiile consulare în termene care curg de la data primirii acestora conform alin. (4) și nu pot depăși:

(6) În situația în care solicitantul depune cererea privind eliberarea cărții electronice de identitate sau a cărții de identitate simple în străinătate, dar optează pentru ridicarea acesteia de la S.P.C.E.P. de la locul de domiciliu, termenul de eliberare este cel prevăzut la art. 15 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(7) În situația în care solicitantul depune cererea privind eliberarea cărții electronice de identitate în țară, dar optează pentru ridicarea acesteia de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, termenul de eliberare este, după caz, cel stabilit la alin. (5) lit. a) sau b).

(1) În vederea eliberării cărții de identitate simple și a cărții electronice de identitate, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor desfășoară următoarele activități:

(2) În vederea eliberării cărții de identitate provizorii, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a)-j), l, m), o)-s), precum și activitatea de emitere în sistem informatic a cărții de identitate provizorii.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e), personalul care efectuează activitățile de primire a cererii, de certificare a identității și de înmânare a actului de identitate completează cererea pe verso, la rubricile corespunzătoare fiecărei activități desfășurate; în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. f) informațiile se completează în sistem informatic.

(4) Pentru constituirea mapei electronice, documentele prezentate în susținerea cererii de eliberare a actului de identitate trebuie să permită realizarea unei imagini scanate lizibile.

(1) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, primirea cererilor pentru eliberarea și înmânarea cărții electronice de identitate sau cărții de identitate simple, emise cetățenilor români, se poate realiza în străinătate, la misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României, prin personalul consular.

(2) Personalul consular de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României din străinătate desfășoară activitățile prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a), b), d), f)-h), l)-s) și primește cărțile electronice de identitate/cărțile de identitate simple transmise în condițiile prevăzute la art. 47 alin. (4) pentru eliberarea acestora.

(1) La solicitarea instituțiilor sau a persoanelor interesate, S.P.C.L.E.P., în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, participă la organizarea unor activități în teren, de preluare a cererii, a documentelor și informațiilor necesare eliberării actelor de identitate și dovezilor de reședință, folosind echipamentele din dotare, pentru persoanele:

(2) D.E.P.A.B.D. poate să inițieze și să organizeze acțiuni precum cele prevăzute la alin. (1).

(3) La solicitarea instituțiilor sau a persoanelor interesate, misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României din străinătate desfășoară activități de preluare a cererii, a documentelor și informațiilor necesare eliberării actelor de identitate, folosind echipamentele din dotare, pentru persoanele aflate în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).

(4) Înmânarea actelor de identitate persoanelor prevăzute la alin. (1), respectiv alin. (3) se face după cum urmează:

(5) Activitatea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează astfel:

(1) Eliberarea actului de identitate pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, în termenul prevăzut la art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se realizează pe baza următoarelor documente:

(2) Copia certificatului de divorț prevăzută la alin. (1) lit. c) însoțit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă se realizează în extras, doar pentru părțile care privesc aspectele relevante pentru îndeplinirea scopului prevăzut la alin. (1).

(3) În cazul în care părintele nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț, dovada statutului civil și, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni pe care acesta le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate al minorului.

(4) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, solicitarea prevăzută la alin. (1) poate fi formulată la misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră al României din străinătate, însoțită de documentele prevăzute de alin. (1) și (3).

(5) Atunci când autoritatea părintească se exercită de ambii părinți, cu domicilii diferite, iar minorul locuiește în mod statornic cu unul dintre aceștia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de către părintele la care minorul are domiciliul, nefiind necesară și semnătura celuilalt părinte.

(6) Atunci când instanța a hotărât ca locuința minorului să fie la unul dintre părinți, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte, se solicită declarația de consimțământ a părintelui la care instanța a hotărât că are locuința, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscris domiciliul la adresa la care acesta locuiește statornic.

(7) Declarația prevăzută la alin. (6) poate fi dată la ghișeu, în fața personalului S.P.C.E.P. ori, după caz, în condițiile alin. (4), a celui consular, iar în situațiile în care părintele nu se poate prezenta la ghișeu, declarația trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

(8) În situația în care declarația de consimțământ nu poate fi prezentată întrucât părintele la care instanța a hotărât că are locuința nu a fost identificat, se poate prezenta un referat întocmit de serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei pe raza căreia are domiciliul părintele la care locuiește minorul, prin care se certifică faptul că părintele în cauză nu a fost identificat, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte.

(9) În situația în care părinții divorțați exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuința acestuia este stabilită la unul dintre părinți cu menționarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul își schimbă domiciliul odată cu acesta, în condițiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

(10) În situația în care hotărârea judecătorească definitivă/irevocabilă privind încredințarea minorului a fost pronunțată în străinătate, aceasta se prezintă, în original și copie, însoțită de traducerea legalizată, precum și de hotărârea prin care a fost învestită cu formulă executorie. Copia hotărârii judecătorești definitive/irevocabile se realizează în extras, doar pentru părțile care privesc aspectele relevante pentru îndeplinirea scopului prevăzut la alin. (1).

(1) Minorului care la împlinirea vârstei de 14 ani are instituită o măsură de protecție specială i se eliberează act de identitate de către S.P.C.E.P. în a cărui rază de competență teritorială are domiciliul persoana sau se află serviciul de tip rezidențial, la solicitarea scrisă a acestora.

(2) Pentru minorul aflat în situația prevăzută la alin. (1), S.P.C.E.P. înscrie în actul de identitate al acestuia domiciliul la adresa persoanei sau a serviciului specializat de protecție a copilului la care s-a instituit o măsură specială de protecție, după efectuarea verificărilor specifice în R.N.E.P. și, după caz, în alte evidențe sau a colaborării cu administrația furnizorului de servicii sociale.

(1) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, opțional, se poate elibera carte electronică de identitate la solicitarea unuia dintre părinți, a reprezentantului legal, a persoanei desemnate din cadrul structurii specializate aflate sub autoritatea serviciului public de asistență socială ori a persoanei căreia i-a fost încredințat în plasament.

(2) Cererea pentru eliberarea actului de identitate trebuie să fie semnată de către ambii părinți sau, după caz, de către persoanele prevăzute la alin. (1) și însoțită de documentele prevăzute la art. 51 alin. (1); în situația în care minorul este însoțit numai de unul dintre părinți, se prezintă și declarația celuilalt părinte, din care să rezulte că este de acord cu eliberarea actului de identitate, autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public din țară ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

(3) Prevederile art. 48 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) Până la împlinirea vârstei de 12 ani, minorului i se poate elibera o carte electronică de identitate în condițiile art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare. După această vârstă se poate elibera cartea electronică de identitate cu imaginile impresiunilor papilare.

(1) În situația în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea vârstei de 18 ani, de către cetățenii români cu domiciliul în România, sunt necesare următoarele documente:

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. b) se dă în prezența personalului S.P.C.E.P. ori, după caz, a celui consular care primește cererea de eliberare a actului de identitate.

(1) La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză predă documentul care atestă dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări/structurile subordonate, pentru a fi remis emitentului, împreună cu una dintre copiile certificatului de cetățenie română.

(2) În situația în care persoana nu mai deține documentul care atestă dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, i se solicită o declarație privind condițiile în care l-a pierdut sau i-a fost furat, care se transmite structurii emitente.

(1) În cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, titularul sau reprezentantul legal solicită S.P.C.E.P. pe raza căruia are domiciliul sau reședința eliberarea unei cărți de identitate simple/cărți electronice de identitate, pe baza următoarelor documente:

(2) În cazul în care din verificări rezultă că minorii figurează în R.N.E.P. cu neconcordanțe ori nu sunt înregistrați, șeful serviciului dispune efectuarea de verificări în registrele de stare civilă și, după caz, sesizează unitatea de poliție competentă teritorial pentru clarificarea situației.

(3) Dacă la depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate solicitantul nu poate prezenta certificatul de naștere sau de căsătorie, întrucât nu îl/le mai deține, șeful serviciului poate dispune obținerea unui extras pentru uz oficial sau a unui duplicat al certificatului/certificatelor de stare civilă.

(4) Obținerea unui extras pentru uz oficial poate fi dispusă în situații speciale, cu luarea în considerare a volumului de lucrări și numai dacă eliberarea actului de identitate implică o urgență de natură a nu permite obținerea certificatului/certificatelor de stare civilă.

(5) În situația prevăzută la alin. (3) cererea pentru procurarea certificatului/certificatelor de stare civilă se preia odată cu cea pentru eliberarea actului de identitate. Cererea pentru procurarea certificatului/certificatelor de stare civilă se transmite prin structura de stare civilă a S.P.C.L.E.P. care a preluat cererea oficiului de stare civilă competent.

(6) În situația în care la depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate solicitantul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț ori certificatul de naștere/căsătorie cu mențiunea de divorț, întrucât nu mai deține un astfel de document, odată cu cererea pentru eliberarea actului de identitate solicitantul poate depune și o cerere pentru eliberarea unui certificat de naștere/căsătorie cu mențiunea de divorț. Dispozițiile alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(1) Extrasul de carte funciară sau documentul cu care solicitantul face dovada adresei de domiciliu în condițiile art. 28 alin. (1) lit. a) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prezintă în toate cazurile de eliberare a unui act de identitate, cu excepția cazului prevăzut la art. 51 alin. (1). Extrasul de carte funciară, care poate fi prezentat și în format electronic, sau documentul prevăzut la art. 28 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii.

(2) Atunci când persoana care solicită eliberarea actului de identitate declară că are domiciliul într-un imobil care este proprietatea altei persoane, proprietarul, în calitate de găzduitor, trebuie să își dea consimțământul de primire în spațiu și să prezinte documentul cu care face dovada dreptului de proprietate în condițiile alin. (1).

(3) În cazul în care actul de identitate este solicitat de către o persoană care, în ceea ce privește dreptul de proprietate al imobilului în care locuiește, se află într-o altă situație decât cele menționate la alin. (2), dovada adresei de domiciliu se face cu declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care proprietarul spațiului de locuit este în viață, dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică.

(4) Dacă solicitantul face dovada adresei de domiciliu în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consimțământul găzduitorului ori al reprezentantului legal/persoanei împuternicite se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezența personalului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, a personalului consular.

(5) În situația în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii, împreună cu solicitantul, declarația de primire în spațiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate la notarul public din țară ori în fața polițistului din structurile teritoriale ale Poliției Române și, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația de primire în spațiu va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

(6) Declarația găzduitorului, prevăzută la alin. (5), se prezintă de solicitant odată cu depunerea documentelor pentru eliberarea cărții de identitate simple/cărții electronice de identitate.

(7) Declarația pe propria răspundere a solicitantului, prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se consemnează numai în prezența personalului S.P.C.E.P.

(1) În situația în care proprietarul unui imobil sesizează, în scris, personalul S.P.C.E.P. cu privire la faptul că o persoană fizică, ce are înscris în actul de identitate domiciliul sau reședința la adresa imobilului proprietatea sa, nu mai locuiește la această adresă, se solicită efectuarea de verificări în teren de către structura teritorială a Poliției Române.

(2) În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la S.P.C.E.P. efectuează mențiuni în R.N.E.P. cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte date de istoric, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 10 alin. (4).

(3) În situația sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în R.N.E.P., lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren în condițiile alin. (1).

(4) Lucrătorul de poliție desemnat să dea curs solicitării prevăzute la alin. (3) ia o declarație proprietarului imobilului care a primit în spațiu persoana în cauză și, după caz, altor persoane care locuiesc în imobil sau care pot oferi informații privind prezența persoanei la adresa respectivă și întocmește un proces-verbal, dispozițiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

(5) Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează de către lucrătorii cu atribuții pe linie de evidență a persoanelor potrivit art. 81 alin. (2) și (3), cu efectuarea mențiunii aferente în R.N.E.P., iar colțul acestuia se distruge în condițiile alin. (4) al aceluiași articol.

(6) Atunci când persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) nu poate fi identificată pentru anularea actului de identitate, se efectuează în R.N.E.P. mențiunea corespunzătoare anulării și cea privind necesitatea reținerii documentului la momentul legitimării în vederea transmiterii către instituția emitentă.

(7) În situația în care proprietarul unui imobil sesizează, în scris, personalul S.P.C.E.P. cu privire la faptul că o persoană fizică, ce are înscris în actul de identitate mențiunea de reședință la adresa imobilului proprietatea sa, nu mai locuiește la această adresă, se solicită efectuarea de verificări în teren de către structura teritorială a Poliției Române și vor fi desfășurate activitățile prevăzute la alin. (2) și (3), precum și efectuarea mențiunii aferente în R.N.E.P.

(8) În situația în care proprietarul unui imobil sesizează, în scris, personalul S.P.C.E.P. cu privire la faptul că fostul proprietar are înscris în actul de identitate domiciliul sau reședința la adresa imobilului proprietatea sa, lucrătorul de la S.P.C.E.P. efectuează mențiuni în R.N.E.P. cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte date de istoric, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 10 alin. (4), în baza documentului cu care face dovada proprietății.

(1) Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să își schimbe domiciliul în România se prezintă, personal, la S.P.C.L.E.P. pe a cărui rază teritorială este situat imobilul la adresa căruia își stabilesc domiciliul, în vederea eliberării cărții de identitate simple/cărții electronice de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, unde depun documentele prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. b)-g), precum și următoarele:

(2) Dacă solicitantul nu prezintă unul dintre documentele prevăzute la alin. (1), acesta va da o declarație în fața lucrătorului de evidență a persoanelor, din care să rezulte motivul pentru care nu le mai deține.

(3) În situația în care, în urma confruntării fizionomiei solicitantului cu fotografiile din documentele prezentate, nu se poate certifica identitatea acestuia, se efectuează verificări suplimentare în teren cu sprijinul structurii teritoriale a Poliției Române, în evidențele D.G.P. și, după caz, la autoritățile din străinătate, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Certificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române sau de misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din străinătate.

(5) Solicitanții a căror naștere sau căsătorie nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române solicită, înainte de a depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, transcrierea/înscrierea certificatelor de stare civilă obținute în străinătate atât pentru ei, cât și pentru copiii minori, în condițiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) În situația în care numai unul dintre părinți își schimbă domiciliul din străinătate în România, împreună cu copiii minori, este necesară prezentarea copiei, tradusă și legalizată, a hotărârii judecătorești definitive/irevocabile prin care copiii au fost încredințați părintelui care își schimbă domiciliul în România sau consimțământul celuilalt părinte, dat în fața personalului consular de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația privind consimțământul va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

(1) La primirea cererii, personalul S.P.C.L.E.P. efectuează activitățile prevăzute la art. 48 alin. (1) și (3) și comunică solicitantului care, la data depunerii cererii, a făcut dovada cetățeniei cu pașaport românesc faptul că, la înmânarea actului de identitate, este necesar să prezinte pașaportul cu menționarea țării de domiciliu și, după caz, pașapoartele copiilor declarați pe cerere.

(2) La data înmânării actului de identitate, lucrătorul S.P.C.L.E.P. anulează pașaportul titularului cu menționarea țării de domiciliu și, după caz, pașapoartele copiilor, pe care le restituie solicitantului sau, după caz, solicită celui în cauză o declarație din care să rezulte motivele pentru care nu poate prezenta pașaportul său/pașapoartele copiilor.

(3) În termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data eliberării actului de identitate, lucrătorul S.P.C.L.E.P. transmite structurii de pașapoarte emitente o comunicare privind anularea pașaportului ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România.

(1) Pentru eliberarea unei cărți de identitate simple/cărți electronice de identitate în cazul în care se schimbă denumirea unor unități administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unități administrativ-teritoriale, precum și în situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. a), f) și g), după caz.

(2) Personalul S.P.C.E.P. sau, după caz, personalul consular de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României înscrie, în rubrica „Alte mențiuni“ de pe versoul cererii pentru eliberarea actului de identitate, mențiunea „Scutit de la cheltuielile pentru schimbarea cărții de identitate simple/cărții electronice de identitate, în conformitate cu prevederile art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 republicată, cu modificările și completările ulterioare“.

(3) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, mențiunea prevăzută la alin. (2) se realizează în sistem informatic.

(1) În cazul în care imaginea solicitantului nu se regăsește în R.N.E.P. sau acesta nu poate prezenta un document cu fotografie ori se constată diferențe între fizionomia acestuia și documentele prezentate/informațiile din R.N.E.P., personalul S.P.C.E.P. solicită, în scris, unității teritoriale a Poliției Române verificarea identității solicitantului.

(2) La solicitare se atașează datele de stare civilă extrase din R.N.E.P. și imaginea persoanei, preluată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), unitatea de poliție care a efectuat verificările specifice remite serviciului public comunitar de evidență a persoanelor documentul prevăzut la alin. (2), în care sunt consemnate rezultatele verificărilor, din care să reiasă dacă se confirmă că datele de stare civilă declinate aparțin persoanei verificate.

(1) În toate situațiile în care prezentele norme metodologice impun obligația prezentării unui document cu care se face dovada adresei de domiciliu sau reședință se are în vedere următoarea ordine de priorități:

(2) În aplicarea dispozițiilor alin. (1) documentul prevăzut la lit. b) poate fi preluat doar în situația în care nu poate fi prezentat niciunul dintre documentele prevăzute la lit. a).

(1) În situația prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe dintre următoarele documente:

(2) Pentru obținerea unei cărți de identitate provizorii în una dintre situațiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicitantul trebuie să prezinte documentele pe care le deține din categoria celor cu care poate face dovada numelui, statutului civil, cetățeniei române, a adresei de domiciliu, precum și cel privind achitarea contravalorii cărții de identitate provizorii.

(3) În situația persoanelor care locuiesc într-un imobil cu destinație de locuință și nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie adresa ultimului domiciliu cu care solicitantul figurează înregistrat în R.N.E.P. la data depunerii cererii, dacă în urma verificărilor efectuate în teren de către lucrătorii poliției se constată că locuiesc efectiv la adresă.

(4) Pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost sau pentru cele al căror act de identitate a fost anulat, conform dispozițiilor art. 62 alin. (5), ori pentru cele menționate la alin. (3) care nu locuiesc la adresa declarată, precum și cele care nu pot declara domiciliul la adresa unui imobil cu destinație de locuință, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie localitatea sau, după caz, sectorul municipiului București unde a fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate.

(5) În situația prevăzută la alin. (4), actul de identitate se eliberează numai după ce se atestă de către structura teritorială a Poliției Române că solicitantul a fost identificat pe raza de competență.

(1) Pentru eliberarea actului de identitate persoanei reținute, arestate sau care execută o pedeapsă privativă de libertate, aflată în centre de reținere și arestare preventivă ori locuri de deținere din cadrul unităților de poliție sau în penitenciare din țară, sunt necesare următoarele documente:

(2) În situația în care titularul refuză să semneze cererea, actul de identitate se eliberează la solicitarea șefului unității de poliție sau a directorului penitenciarului. Solicitarea poate fi cuprinsă în documentul prevăzut la alin. (1) lit. a).

(1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se soluționează de către S.P.C.E.P. în a cărui rază administrativ-teritorială se regăsește instituția în care se află solicitantul.

(2) Actele de identitate ale persoanelor fizice reținute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se înmânează reprezentantului instituției în care se află solicitantul, desemnat în adresa prevăzută la art. 74 alin. (1) lit. a). Pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, la rubrica destinată semnăturii de primire a actului de identitate, reprezentantul instituției în care se află solicitantul își înscrie numele și prenumele, apoi semnează.

(1) Pentru eliberarea actului de identitate persoanei reținute, arestate sau care execută o pedeapsă privativă de libertate, aflată în centrele de reținere și arestare preventivă ori în locuri de deținere din cadrul unităților de poliție sau în penitenciare din străinătate, sunt necesare următoarele documente:

(2) Cererea și documentele pentru eliberarea actului de identitate sunt primite de către personalul consular din cadrul misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României din străinătate și se soluționează de către personalul S.P.C.E.P. pe raza căruia persoana are domiciliul.

(3) Actele de identitate ale persoanelor prevăzute la alin. (1) se înmânează reprezentantului instituției în care se află solicitantul, desemnat în adresa menționată la alin. (1) lit. a). Pe cererea pentru eliberarea actului de identitate se precizează că documentul a fost înmânat titularului sau, după caz, reprezentantului instituției străine.

(4) Eliberarea actelor de identitate pentru persoanele aflate în situația prevăzută la alin. (1) se poate realiza și pe bază de procură specială autentificată în condițiile art. 43 alin. (1) lit. b) și alin. (3); scopul procurii speciale poate fi numai pentru „depunerea cererii și a documentelor necesare“, iar înmânarea actului de identitate se realizează prin intermediul misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul.

(1) Cererea pentru eliberarea unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către persoana internată într-o instituție sanitară, se primește și se soluționează de către S.P.C.E.P. în a cărui rază administrativ-teritorială funcționează instituția sanitară, pe baza următoarelor documente:

(2) Pentru soluționarea cererii prevăzute la alin. (1) se desfășoară următoarele activități:

(1) Persoanelor internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de servicii publice cu cazare sau în centre educative li se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reședința la adresa instituției sau a centrului respectiv.

(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declarația scrisă a conducătorului instituției sau serviciului ori a persoanei abilitate de acesta, pentru situațiile în care aceste instituții se află în subordinea autorităților administrației publice.

(3) Pentru persoanele aflate în instituții de servicii sociale private cu cazare, dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. a),b) sau d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Pe durata suspendării exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, cetățeanului român i se refuză temporar eliberarea cărții de identitate, cărții de identitate simple, cărții electronice de identitate, prevăzute la art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În cazul cetățenilor români aflați în străinătate și pentru care autoritățile străine, pe teritoriul statelor cărora au fost localizați, au refuzat executarea mandatelor europene de arestare/de urmărire internațională emise de autoritățile judiciare române, în temeiul unor hotărâri judecătorești rămase definitive sau a unor încheieri prin care s-a dispus arestarea preventivă și dacă cererea de extrădare/mandatul european de arestare se retrage în condițiile legii, se pot elibera acte de identitate, cu excepția cărții de identitate electronice, pe baza procurilor autentificate la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

(1) Actul de identitate reținut de polițiști, în situațiile prevăzute de lege, se depune în termen de 24 de ore la cel mai apropiat S.P.C.E.P., însoțit de un proces-verbal din care să rezulte împrejurările și motivul reținerii documentului.

(2) Personalul S.P.C.E.P. procedează la anularea și distrugerea actului de identitate în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. (4) și efectuează mențiunile corespunzătoare în R.N.E.P.

(1) La momentul depunerii cererii sau, în condițiile art. 19 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la momentul înmânării noului act de identitate, a pașaportului cu menționarea țării de domiciliu, în cazul modificării datelor de stare civilă, al declarării decesului ori la pierderea cetățeniei române, actele de identitate se anulează și se restituie titularului, respectiv persoanei care a declarat decesul de către personalul instituțiilor abilitate.

(2) Cărțile de identitate simple și cărțile de identitate provizorii se anulează prin tăierea colțului astfel încât să fie cuprins numărul documentului, iar cărțile electronice de identitate și prin deteriorarea suportului de stocare.

(3) Buletinele de identitate se anulează prin decuparea colțului uneia dintre cele două coperte care să cuprindă seria și numărul documentului.

(4) Colțurile actelor de identitate se distrug prin proceduri care să facă imposibilă distingerea oricărei categorii de date de pe acestea.

(5) Distrugerea colțurilor actelor de identitate se realizează la începutul fiecărei luni din semestru, pentru semestrul anterior, de către o comisie desemnată de șeful S.P.C.E.P., respectiv al misiunii diplomatice ori oficiului consular de carieră al României din străinătate.

(1) Serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al municipiului București pot elibera acte de identitate și dovezi de reședință pentru testarea și urmărirea funcționării aplicațiilor informatice, pentru soluționarea unor cazuri deosebite.

(2) D.E.P.A.B.D. poate elibera acte de identitate și dovezi de reședință în situațiile prevăzute la art. 14 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(1) Dacă după depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens, solicitantului i se respinge cererea.

(2) Decizia de respingere a cererii, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului în scris, în termenul stabilit pentru soluționarea cererii.

(3) Împotriva deciziei de respingere a cererii pentru eliberarea actului de identitate solicitantul poate adresa plângere prealabilă în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Decizia de respingere a cererii este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.