În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
(1) Se aprobă stema comunei Mânăstirea, județul Călărași, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei Mânăstirea, județul Călărași, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU FLORIN-VASILE CÎȚU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Kelemen Hunor Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila Zoltán
București, 2 octombrie 2021.
Nr. 1.063.
STEMA comunei Mânăstirea, județul Călărași
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Mânăstirea, județul CălărașiDescrierea stemeiSemnificațiile elementelor însumate
Stema comunei Mânăstirea se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint și despicat.
În cartierul 1, în câmp albastru, se află un vas de aur, asemănător cu o strachină, cu trei linii negre, paralele, de aceeași lungime și ușor concave pe mijloc, cu un butan înspre flancul senestru, înzestrat în partea dreaptă superioară cu o toartă sub formă de cap de rață.
În cartierul 2, în câmp roșu, se află o biserică de argint, redată frontal, cu trei intrări arcuite și ajurate negru, cele de pe flancuri mai mari și egale, cu acoperiș în două ape, terminat cu o cruce, înălțat printr-un turn de formă hexagonală, dotat cu o fereastră arcuită și ajurată negru, având acoperiș în formă de clopot, surmontat de un glob terminat cu o cruce.
În cartierul 3, în câmp roșu, se află un caduceu de aur.
În cartierul 4, în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur, poziționate în evantai și încrucișate la mijlocul lor.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Vasul face trimitere la vasul de ceramică descoperit în așezarea preistorică de la Sultana-Malu Roșu (cca 4.500-4.000 î. Hr.), sit arheologic important aflat pe teritoriul satului Sultana din comună.
Biserica face referire la denumirea localității și la biserica ce poartă hramul „Sfântul Dumitru și Sfântul Nestor“, construită în anul 1648 din porunca domnitorului Matei Basarab, declarată monument de arhitectură de importanță națională și monument istoric.
Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor ce alcătuiesc comuna.
Caduceul face referire la târgul comunal ce are loc în fiecare duminică. Brâul undat evocă hidrografia localității, lacul Mostiștea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.