LEGE nr. 202 din 13 noiembrie 2000 (*actualizata*)

(1) În aplicarea prezentei legi, termenii folositi se definesc astfel:

a) orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fără autorizare, o marca de produs sau de serviciu identica cu o marca de produs sau de serviciu legal înregistrată pentru respectiva marfa ori care nu poate fi deosebită, în aspectele sale esentiale, de o marca de produs sau de serviciu legal înregistrată și care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului acestei marci;

b) orice marca de produs sau de serviciu incredintata fără autorizare pentru a fi fixata pe marfuri, chiar dacă este prezentată separat, și care se afla în aceeasi situație ca și marfurile menționate la lit. a);

c) orice marfa care poarta o marca identica cu o marca de produs sau de serviciu protejata ori care nu se deosebeste de aceasta în mod substantial și care este susceptibila de a constitui o încălcare, prin utilizarea în raport cu marfuri sau servicii diferite de cele pentru care o marca de produs sau de serviciu a fost înregistrată, producand o confuzie cu privire la sursa sau origine;

d) orice ambalaj care poarta marci de produse contrafacute, prezentat separat, în aceleasi condiții ca și marfurile definite la lit. a);

a) marfuri contrafacute;

b) marfuri pirat;

c) marfuri care aduc atingere unui brevet de inventie sau unui certificat complementar de protecție;

d) marfuri care aduc atingere dreptului asupra unei indicatii geografice;

(2) Se asimileaza marfurilor vizate la pct. 15, după caz, orice tipar sau matrita destinata ori adaptata fabricarii unei marci contrafacute, unor marfuri care poarta o astfel de marca, fabricarii unor marfuri pirat sau fabricarii unor marfuri care aduc atingere unui brevet de inventie, unui certificat complementar de protecție ori unei indicatii geografice, cu condiția ca folosirea acestor tipare sau matrite sa aduca atingere titularului dreptului.

a) marfurilor destinate să fie plasate sub regimurile vamale definitive de import sau export;

b) marfurilor plasate sub un regim vamal suspensiv sau în zone libere.

(1) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi marfurile care poarta o marca de produs sau de serviciu cu consimtamantul titularului acestei marci ori indicatii geografice, care sunt protejate printr-un brevet de inventie sau certificat complementar de protecție, printr-un drept de autor sau drept conex, printr-un drept relativ la un desen sau model industrial și care au fost fabricate cu consimtamantul titularului de drept, dar comercializate fără consimtamantul acestuia.

(2) Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile prezentei legi și urmatoarele cazuri:

a) marfurile care au fost fabricate sau care poarta o marca ori o indicatie geografica în alte condiții decat cele convenite cu titularul dreptului;

b) bunurile fără caracter comercial, aflate în bagajele calatorilor sau în colete, în cadrul regimului aplicabil calatorilor și altor persoane fizice.

(1) Pentru interventia autorităților vamale titularul dreptului adreseaza o cerere Directiei Generale a Vamilor, mentionand calitatea sa referitoare la dreptul de proprietate intelectuala, solicitand suspendarea vamuirii și retinerea marfurilor suspectate a aduce atingere dreptului protejat.

(2) La încetarea protectiei acestui drept de proprietate intelectuala pe teritoriul României titularul dreptului este obligat sa instiinteze Directia Generală a Vamilor.

a) denumirea și sediul persoanei juridice;

b) în cazul persoanelor fizice, numele, prenumele și adresa;

c) în caz de solicitare prin procura, menționarea acesteia;

d) indicarea numarului și datei documentului eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii și Marci sau de orice alta institutie abilitata, care atesta calitatea de titular al dreptului protejat pe teritoriul României;

e) desemnarea persoanelor delegate ce vor fi contactate în cazul retinerii marfurilor, indicandu-se numărul de telefon sau de fax;

f) semnatura și, după caz, stampila solicitantului.

a) descrierea detaliata a marfurilor autentice;

b) fotografii ale produsului și/sau orice alta reprezentare grafica a siglei respective, dacă este cazul;

c) o mostra a produsului, dacă este cazul;

d) indicarea locurilor de fabricatie a marfurilor, mentionandu-se denumirea fabricantilor și sediul;

e) denumirea și sediul persoanelor juridice autorizate sa importe sau sa exporte aceste marfuri, după caz;

f) orice alte elemente de identificare a marfurilor autentice.

a) descrierea suficient de precisa a marfurilor reclamate, care să permită autorităților vamale să le recunoasca;

b) prezentarea de fotografii sau orice alte reprezentari grafice, dacă este posibil;

c) prezentarea de mostre ale produsului, dacă este posibil;

d) indicarea tarilor de origine și/sau de proveniență, dacă este posibil;

e) indicarea denumirii și sediului principal al firmei și/sau al persoanelor implicate în importul sau exportul marfurilor reclamate, dacă este posibil;

f) modul de transport utilizat și indicarea firmei de transport implicate, mentionandu-se denumirea și adresa, dacă este posibil;

g) punctele vamale în care este posibil sa soseasca marfurile reclamate;

h) intervalul de timp în care este posibil sa soseasca marfurile reclamate.

(1) În termen de 10 zile de la inregistrarea cererii Directia Generală a Vamilor comunică solicitantului în scris aprobarea sau, dacă este cazul, necesitatea prezentarii de documente și informații suplimentare.

(2) Solutia de respingere a unei cereri de interventie a autorităților vamale pentru respectarea unui drept de proprietate intelectuala va fi comunicata solicitantului în scris, indicandu-se și motivele acesteia.

(3) Împotriva solutiei de respingere a cererii solicitantul poate formula plangere la instanța de judecată competența.

(1) Dacă în termen de 10 zile de la data comunicarii către solicitant a masurii de suspendare a operațiunii de vamuire și retinere a marfurilor acesta nu face dovada formulării unei acțiuni civile în justiție sau a unei plangeri penale și a constituirii unei garantii în favoarea Directiei Generale a Vamilor, echivalenta cu valoarea în vama a marfurilor reținute, autoritatea vamala nu da curs cererii de interventie, procedand la efectuarea vamuirii.

(2) Garantia instituita conform alin. (1) reprezinta o măsura asiguratorie în vederea acoperirii eventualelor prejudicii stabilite prin sentinta judecătorească definitivă, aduse importatorului sau, după caz, proprietarului ori destinatarului marfurilor, și asigurarii platii cheltuielilor angajate prin menținerea marfurilor sub control vamal.

(3) Aceasta garantie poate fi constituita în lei, printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara agreata de autoritatea vamala.

(4) În cazuri intemeiate, la cererea solicitantului Directia Generală a Vamilor poate prelungi termenul cu maximum 10 zile.

(1) Directia Generală a Vamilor anunta imediat, în scris, pe titularul dreptului și pe declarant, informandu-i asupra masurii de suspendare a operațiunii de vamuire și de retinere, asupra datei și biroului vamal unde se afla marfurile respective.

(2) Titularul dreptului poate expertiza cu mijloace proprii marfurile suspectate a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala.

(1) Dacă prin hotărâre definitivă și irevocabila a instanței judecătorești se respinge actiunea titularului dreptului sau dacă nu se da curs plangerii penale, autoritatea vamala efectueaza vamuirea marfurilor.

(2) Importatorul, proprietarul sau destinatarul marfurilor se poate adresa instanței împotriva titularului dreptului, solicitand acoperirea eventualului prejudiciu din garantia constituita potrivit prevederilor art. 11 alin. (1). În baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile Directia Generală a Vamilor executa garantia.

(1) Dacă prin hotărâre definitivă și irevocabila a instanței judecătorești se admite actiunea titularului dreptului, autoritatea vamala procedeaza conform art. 25 lit. a).

(2) În situația prevăzută la alin. (1) autoritățile vamale restituie integral garantia constituita de solicitant; autoritatea vamala nu datorează dobânda.

a) distrugerea, conform normelor legale în vigoare;

b) dacă exista acordul scris al titularului dreptului și dacă sunt marfuri apte pentru consumul sau uzul persoanelor fizice, marfurile confiscate pot fi predate cu titlu gratuit, în functie de natura bunurilor, către institutii din domeniul ocrotirii sociale, organizații sau asociații nonprofit cu caracter umanitar, asociații ori cluburi sportive sau institutii de invatamant. În acest caz institutia care preia spre consum sau folosire marfurile se obliga sa nu le comercializeze sau sa nu le instraineze.

a) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei fapta importatorului, proprietarului sau, după caz, a destinatarului marfurilor de a introduce sau de a scoate din tara marfurile stabilite ca fiind marfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuala, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabila; în acest caz marfurile se confisca. În cazul în care marfurile au fost vandute, se vor confisca sumele rezultate din aceasta vanzare;

b) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei neindeplinirea de către titularul dreptului a obligației prevăzute la art. 4 alin. (2), în termen de 15 zile de la data încetării protectiei dreptului de proprietate intelectuala invocat în cerere;

c) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei neindeplinirea obligației de a nu comercializa sau de a nu instraina marfurile preluate în condițiile art. 21 lit. b).

(1) Contraventiilor stabilite în prezentul capitol le sunt aplicabile normele și dispozitiile generale privind stabilirea și sanctionarea contraventiilor, cu excepția celor privitoare la reducerea amenzii în cazul platii ei pe loc sau într-un anumit termen.

(2) Contraventiile vamale se constata prin procese-verbale de contraventie incheiate potrivit prevederilor art. 185 din Codul vamal al României. Sanctiunile se aplică de personalul vamal care, potrivit atribuțiilor de serviciu, incheie procese-verbale de contraventie.

(1) Toate masurile pentru evitarea oricăror daune pe perioada suspendarii operațiunii de vamuire și de retinere a marfurilor privesc pe titularul operațiunii de import, export sau al regimului vamal suspensiv și nu pot fi puse în sarcina autorităților vamale dacă nu exista dovezi ale unor daune imputabile acestor autorități.

(2) Toate cheltuielile ocazionate de retinerea marfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala sunt în sarcina solicitantului cererii.

(1) Oficiul de Stat pentru Inventii și Marci și organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor și a drepturilor conexe vor pune la dispoziție Directiei Generale a Vamilor lista cuprinzand titularii de drepturi de proprietate intelectuala inregistrati și informațiile necesare pentru identificarea elementelor protejate, precum și actualizarea acestora.

(2) Oficiul de Stat pentru Inventii și Marci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor și alte institutii abilitate pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuala vor face schimb de informații cu Directia Generală a Vamilor în vederea punerii în aplicare a prezentei legi.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În acelasi termen Directia Generală a Vamilor va elabora normele metodologice privind aplicarea prevederilor prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.