CURRICULUM de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)
1. Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
2. Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ModululDurataOrganizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologieI.1 - 3 luniBiochimieI.2 - 9 luniBiologie moleculară și GeneticăI.3 - 3 luniImunologieI.4 - 6 luniHematologieI.5 - 12 luniBacteriologieI.6.1 - 2 luniParazitologieI.6.2 - 0,5 luniVirusologieI.6.3 - 0,5 luniEpidemiologieI.7 - 1,5 luniBiostatistică medicalăI.8 - 1 lunăBioetică medicalăI.9 - 0,5 luniPerfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de programI.10 - 9 luni
I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de oreBaremul activităților practice
1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):
a) planificarea activităților;
b) amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
c) managementul personalului, evaluarea personalului;
d) aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;
e) întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.
2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)
3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)
4. Sistemul de management al calității:
a) Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);
b) Cerințe de management (2 conferințe);
c) Cerințe tehnice (1 conferință);
d) Auditul intern (1 conferință);
e) Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);
f) Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);
g) Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);
h) Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).
5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință)
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp
I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luniTematica orelor de curs/seminar - 360 de oreStagiul practic
1. Metabolismul proteic
– Peptide biologic active
– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)
– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon
2. Enzime
– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice
– Noțiuni de cinetică enzimatică
3. Metabolismul glucidic
– Ciclul acizilor carboxilici
4. Metabolismul lipidic
– Biosinteza acizilor grași
– Degradarea acizilor grași
– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie
– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene
– Biosinteza colesterolului
– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)
7. Modificări biochimice în:
– Patologia cardiacă și vasculară
– Maladii metabolice și endocrine
10. Biochimia inflamației
13. Teste biochimice în transplant
14. Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor
15. Metodologia cercetării clinice
În cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
– prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
– efectuarea practică a testului respectiv.
1. Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie
– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)
– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare
– sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice
– tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray
2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practice
A. Examenul de urină
1. Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari - barem 100 determinări
2. Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări
3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări
4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinări
B. Examenul biochimic al sângelui
1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu
2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
3. Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări
6. Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări
7. Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări
9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;
– transaminazele (TGP, TGO);
– creatinkinaza (CK), izoenzime;
– lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;
– fosfataza acidă și alcalină;
– gamma glutamil transpeptidaza (GGT);
C. Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinări
D. Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinări
I.3. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luniTematica orelor de curs/seminar - 120 de oreExamenMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂExamen
Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară
– Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical
– Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului
– Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli
– În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
– De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
A. Partea teoretică
I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului
Esența transcrierii și aplicații medicale
Esența traducerii și aplicații medicale
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)
Aplicații clinice ale hibridizării:
a) în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);
b) tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;
c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
B. Partea practică
1. Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)
2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale
3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză
6. Tehnica de secvențiere
1. Test scris din tematica teoretică
2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară)
A. Partea teoretică
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a) interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b) ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;
c) mutațiile: cauza majoră de boală;
d) bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e) abordarea genetică în relația medic-pacient.
4. Bolile multifactoriale:
a) anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;
b) bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
6. Patologia genetică a sistemului imun
7. Genetica bolii canceroase
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate
9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice
10. Probleme și dileme etice în genetica medicală
B. Partea practică
4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)
1. Test scris din tematica teoretică
2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)
I.6.1. MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luniTematica orelor de curs/seminar - 80 de oreBacteriologie generalăBacteriologie specială
Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase
Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici
Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune
Rezistența la acțiunea antibioticelor
Interacțiunea bacterie-gazdă
*Bacterii cu importanță în patologia umană
* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.
– Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus
– Coci gram-negativi - genul Neisseria
– Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia
– Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter
– Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter
– Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella
– Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira
– Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus
– Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium
– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma
– Mycobacterium tuberculosis
Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)
1. Microscopia
– optica: directă, contrast de fază (lp)
– în imunofluorescență (d )
2. Coloranții în microbiologie
– albastru de metilen (lp)
3. Medii de cultură
– nutritive, de conservare și transport (lp)
– de izolare - îmbogățire, selective (lp)
4. Izolarea bacteriilor din:
– materii fecale - coprocultură (lp)
– sânge - hemocultură (d)
– urină - urocultură (lp)
5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor
I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de ore
I. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă
A. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidioză
B. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)
II. Examenul parazitologic al sângeluiDiagnosticul hematologic al malariei
Tehnici de diagnostic:
2. tehnica picăturii groase.
Tehnici de diagnostic:
2. colorația cu albastru de toluidină;
3. tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară
A. Diagnosticul cisticercozei
B. Diagnosticul hidatidozei
C. Diagnosticul trichinelozei
IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital
Diagnosticul trichomonozei urogenitale
Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice
I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de ore
1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic
2. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente
3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze
4. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor
5. Terapie antivirală. Rezistența la antivirale
I.7. MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 60 de oreCursuriAplicații practice
1. Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare
2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional
3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional
4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile
5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet
6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile
7. Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile
8. Comunicarea în boala netransmisibilă
1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)
a) Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile
b) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -
(i) Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate
(ii) Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate
(iii) Comparații pe baza ratelor brute
c) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă
2. Studii epidemiologice
a) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat
b) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu
c) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu
d) Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu
3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile
4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă
5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening
6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale
I.8. MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lunăTematica orelor de curs/seminar - 40 de ore
1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină
2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte
3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor
4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT
5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word
6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor
7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor
8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)
9. Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer
10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web
11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate
12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul
13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel
14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul
15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame
16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel
17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint
18. Meniul aplicației Powerpoint
19. Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări
20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări
21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor
22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access
23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor
24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport
25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări
26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare
27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS
28. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge
I.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luniTematica orelor de curs/seminar - 20 de oreTematica seminarelor
I. Introducere în bioetică - 2 ore
1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)
III. Relația medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II - 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1. Libertatea procreației
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
I.10. PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luniStagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)
1. Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus
2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța
3. Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu
4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu
5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu
6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță
6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr
6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță
7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu
8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță
9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă
10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni MEDICINĂ DE LABORATOR 4 ani
Stagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:
biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.
ModululDurataOrganizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologieI.1 - 3 luniBiochimieI.2 - 9 luniBiologie moleculară și GeneticăI.3 - 3 luniImunologieI.4 - 6 luniHematologieI.5 - 12 luniBacteriologieI.6.1 - 2 luniParazitologieI.6.2 - 0,5 luniVirusologieI.6.3 - 0,5 luniEpidemiologieI.7 - 1,5 luniBiostatistică medicalăI.8 - 1 lunăBioetică medicalăI.9 - 0,5 luniPerfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de programI.10 - 9 luni
ANUL IANUL IIANUL IIIANUL IVSTAGIULI.1, I.2I.3, I.4, I.5I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3I.7, I.8, I.9, I.10