LEGE nr. 212 din 12 iulie 2022

(1) Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acțiune complexă, de interes național, în contextul atenuării efectelor unui potențial dezastru provocat de cutremure și se realizează prin luarea unor măsuri de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice.

(2) Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

(1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:

(2) În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta lege la art. 5, nu au fost realizate măsurile de intervenție fundamentate în expertiza tehnică inițială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică inițială și s-a încadrat clădirea existentă în clasă de risc seismic și-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociației de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a clădirii existente în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanțată din bugetele locale.

(3) Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru:

(4) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și de către ceilalți proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.

(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuți la alin. (1) răspund, în condițiile legii, material, contravențional și civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenție dispuse prin prezenta lege.

(6) Etapele de realizare a evaluării vizuale rapide se detaliază în cadrul Metodologiei de evaluare vizuală rapidă, aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(7) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (1) lit. b).

(8) Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, așa cum sunt definite la alin. (3), conducătorii instituțiilor publice pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (3) lit b).

(1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară are obligația de a efectua, din oficiu sau la solicitarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, ori a asociațiilor de proprietari sau a persoanelor juridice care au în administrare clădiri, notarea în partea a III-a a cărții funciare a încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic, pe baza înștiințărilor și a concluziilor raportului de expertiză tehnică transmise potrivit art. 3 alin. (1) lit. c).

(2) Notarea se efectuează pentru întregul imobil înscris în cartea funciară, indiferent de forma de proprietate, în vederea asigurării informării corecte și complete a tuturor coproprietarilor și a terților asupra vulnerabilității seismice a construcției.

(3) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară confirmă din oficiu sau la solicitarea proprietarilor, persoanelor juridice proprietare ale spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință ori asociațiilor de proprietari efectuarea notării către proprietar sau asociația de proprietari și comunică, la cerere, autorităților administrației publice locale situația actualizată a încadrărilor în clase de risc seismic.

(1) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.

(2) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.

(2^1) Până la data de 1 ianuarie 2024, conducătorii instituțiilor publice prevăzuți la alin. (1) și (2) vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, realizată în conformitate cu reglementarea tehnică «Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022», aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 3.231/2022, pentru construcțiile cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și pentru cele cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic aflate în patrimoniu. Activitatea de evaluare vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 noiembrie 2024.

(2^2) Până la data de 1 ianuarie 2025, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, realizată în conformitate cu reglementarea tehnică «Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022», pentru clădirile prevăzute la art. 2 lit. c). Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 iunie 2026.

(2^3) Până la data de 1 ianuarie 2024, conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, realizată în conformitate cu reglementarea tehnică «Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022», pentru clădirile prevăzute la art. 3 alin. (3), cu excepția celor prevăzute la alin. (2^1). Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 noiembrie 2024.

(2^4) Până la data de 1 ianuarie 2025, conducătorii unităților de cult ce aparțin cultelor recunoscute de către statul român, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de lăcașuri de cult care se află în patrimoniul unităților de cult respective și care au fost construite înainte de anul 1978. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.

(3) Sursa de finanțare pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1), (2), (2^1) și (2^4) este asigurată de la bugetul de stat sau prin alte surse legal constituite prin Ministerul Educației, pentru instituțiile de învățământ din subordinea/ coordonarea acestora, prin Ministerul Sănătății și alte ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, pentru unitățile sanitare aflate în subordinea acestora, precum și prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru lăcașurile de cult ce aparțin cultelor religioase recunoscute de către statul român.

(4) Sursa de finanțare pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1), (2) și (2^1)-(2^3) este asigurată de la bugetele locale sau prin alte surse legal constituite pentru instituțiile de învățământ și unitățile sanitare aflate în subordinea acestora, clădiri multietajate cu destinație principală de locuință aflate în raza administrativ-teritorială și clădiri de interes și utilitate publică aflate în proprietatea sau în administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice locale.

(4^1) Sursa de finanțare pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (2^3) este asigurată de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite, pentru clădirile de interes și utilitate publică, aflate în patrimoniul autorităților și instituțiilor publice ale administrației publice centrale.

(5) Proprietarii și, după caz, administratorii spațiilor publice cu altă destinație decât cea de locuință, situate la parterul și, după caz, la subsolul și/sau la alte niveluri ale clădirilor cu destinația de locuință multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, au obligația să acționeze proporțional, în solidar cu proprietarii locuințelor și cu asociația de proprietari, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistență a întregii clădiri, în termen de 2 ani de la data primirii notificării prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. g).

(1) Pentru clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociațiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum și conducătorii instituțiilor publice și deținătorii cu orice titlu de clădiri de interes și utilitate publică vor proceda, în realizarea obligațiilor care le revin conform legii civile și calității în construcții, pentru punerea în aplicare a soluției de intervenție prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:

(2) Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 lit. a) și altele asemenea care implică aglomerări de persoane, începând cu data încadrării prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI a clădirii existente, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.

(3) Se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, începând cu data încadrării în clasa de risc seismic RsI, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice al clădirii existente.

(4) Contractele pentru organizarea și desfășurarea activităților prevăzute la alin. (2), precum și contractele prevăzute la alin. (3), aflate în derulare la data încadrării clădirii, prin raport de expertiză tehnică, în clasa de risc seismic RsI, încetează de drept la 30 de zile de la data încadrării.

(1) Pe întreaga durată a derulării acțiunilor privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, proprietarii și asociațiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere și asistență din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor.

(2) În vederea avertizării populației din zonele expuse riscului la cutremure, proprietarii și, după caz, administratorii spațiilor publice cu altă destinație situate la parterul și, după caz, la subsolul și/sau la alte niveluri ale clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI au obligația de realizare și amplasare a unor panouri de înștiințare în dreptul tuturor intrărilor în spațiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum și de menținere a acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a clădirii existente.

(1) Măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente se stabilesc și se realizează cu asigurarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a acestora, a cerințelor fundamentale aplicabile impuse prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu respectarea prevederilor tehnice cuprinse în Codul de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3 în vigoare la data proiectării, și în celelalte reglementări tehnice din domeniu.

(2) Măsurile de intervenție se fundamentează în raportul de expertiză tehnică în funcție de riscul seismic al clădirii existente, costul și durata estimate ale lucrărilor de intervenții și durata estimată de exploatare ulterioară a clădirii consolidate.

(3) Măsurile de intervenții trebuie să asigure un echilibru al performanțelor, costurilor și termenelor, în scopul realizării unei calități care să satisfacă cerințele utilizatorilor și să respecte reglementările tehnice aplicabile, în vigoare la data contractării proiectării.

(4) Soluția de intervenție prevăzută la alin. (2) cuprinde, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru:

(5) Lucrările de intervenții prevăzute la alin. (4) pot include, după caz, și alte categorii de lucrări, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente clădirii, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității clădirii reabilitate.

(6) Cheltuielile aferente lucrărilor de intervenții pentru îmbunătățirea terenului de fundare la clădirile amplasate pe terenuri care prin natura lor prezintă tasări diferențiate sau deformații remanente, produse de acțiunea cutremurelor sau de alte cauze, ori care sunt sensibile la umezire și care produc efecte manifestate sau potențiale asupra elementelor structurii și fundațiilor se evidențiază distinct în devizul general.

(7) Soluția de intervenție pentru clădirile nominalizate în Lista monumentelor istorice, pentru clădirile existente în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și pentru clădirile din zonele construite protejate, definite potrivit legii, va respecta avizul conform emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale acestuia, în condițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În cazul clădirilor cu destinația de locuință încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI sau RsII, lucrările de intervenție pentru creșterea nivelului de siguranță seismică pot include, în mod integrat, lucrări de accesibilizare constând în instalarea de lifturi și/sau instalații alternative/complementare de tipul scărilor mecanizate, platformelor elevatoare sau rampelor.

(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) pot fi realizate concomitent cu lucrările de intervenție asupra structurii de rezistență sau ulterior finalizării acestora, în baza documentației tehnice aprobate potrivit legii.

(1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcțiilor, va acționa, la solicitarea factorilor interesați, pentru:

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) și b) se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Comisia Națională de Inginerie Seismică, denumită în continuare Comisia Națională, organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză și de avizare prealabilă.

(2^1) La solicitarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Comisia Națională de Inginerie Seismică transmite acestuia punctul de vedere la contestațiile formulate cu privire la eligibilitatea solicitărilor de includere în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prevăzut la art. 11.

(3) Comisia Națională este formată din experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, precum și din specialiști din domeniul construcțiilor și arhitecturii, desemnați dintre specialiștii propuși de către instituții de învățământ superior și de cercetare-dezvoltare, asociații profesionale și patronale reprezentative, autorități ale administrației publice cu responsabilități în domeniu.

(4) Regulamentul de organizare și funcționare, structura și componența nominală ale Comisiei Naționale se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură mijloacele materiale necesare pentru funcționarea Comisiei Naționale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(6) Pentru activitatea prestată, membrii Comisiei Naționale primesc o indemnizație lunară stabilită prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, în cuantum de 10% din indemnizația lunară a unui secretar de stat, care se acordă pentru activitatea prestată în lunile în care Comisia Națională se întrunește. Indemnizația se asigură din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform art. 43 alin. (5),(7) și (8) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și din alte surse legal constituite.

(1) Comitetele județene pentru situații de urgență, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență și comitetele locale pentru situații de urgență vor acționa, în aria lor de autoritate, pentru educarea antiseismică a populației.

(2) Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, respectiv consiliile municipiilor, orașelor și comunelor vor acționa, în aria lor de autoritate, pentru:

(3) Primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor acționa, în aria lor de competență, pentru:

(4) La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuției lucrărilor de intervenții, precum și la întocmirea documentațiilor cadastrale, aceste situații vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, orașelor și comunelor și, respectiv, al primarului general al municipiului București.

(5) Autoritățile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfășurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuție a lucrărilor de intervenții, precum și nerespectarea obligației de furnizare a informațiilor și sprijinului prevăzute la art. 10 alin. (6).

(6) În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) și (5), autoritățile administrației publice locale vor proceda de îndată la sancționarea persoanelor vinovate de încălcarea obligațiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, și la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanțelor de judecată, în vederea restrângerii folosinței spațiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenții.

(7) În cazul clădirilor incluse în programele derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în procesul-verbal prevăzut la alin. (5) se vor înscrie și cotele-părți indivize din proprietatea comună care revin fiecărei proprietăți individuale, măsurile de realizare efectivă a lucrărilor, precum și orice alte acțiuni necesare îndeplinirii acestora. În temeiul acestui proces-verbal, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București, în condițiile prezentei legi, vor putea proceda la efectuarea expertizării, precum și la contractarea proiectării și execuției lucrărilor de intervenții.

(8) La stabilirea cotei-părți indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăți individuale se ia în calcul suprafața utilă totală, stabilită distinct pentru spațiile de locuință și pentru spațiile cu altă destinație, determinată pe baza măsurătorilor cadastrale înscrise în cartea funciară a imobilului.

(1) În vederea prevenirii unui potențial dezastru provocat de cutremure, proprietarii și deținătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligația de a permite intrarea în imobilele pe care le dețin, pentru desfășurarea activităților de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentației cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de proiectare sau de execuție a lucrărilor de intervenții sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înștiințate cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.

(2) În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităților necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuție a lucrărilor de intervenții sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanței judecătorești, prin ordonanță președințială, potrivit dispozițiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părților. Potrivit acelorași dispoziții, dacă este necesar, instanța judecătorească va putea dispune restrângerea folosinței încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfășurării lucrărilor de intervenții la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spațiul deținut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanța dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile.

(3) Locuințele de necesitate care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții se vor asigura din bugetele locale. De asemenea, autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care aparțin persoanelor evacuate.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, primarului general al municipiului București, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București sau a executorului judecătoresc, după caz, polițiștii locali, jandarmeria ori alți agenți ai forței publice sunt obligați să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă și fără întârziere a activităților de expertizare tehnică, de proiectare și/sau de execuție a lucrărilor de intervenții, precum și pentru punerea în executare a ordonanței președințiale, în limita competențelor conferite de legile de organizare și funcționare ale entităților implicate și a legislației aplicabile domeniului în cauză.

(5) Autoritățile administrației publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile și acțiunile adresate justiției în temeiul prevederilor prezentei legi.

(6) La cererea primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, primarului general al municipiului București și primarilor de sector, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Centrul Național de Informații Fiscale, precum și orice alte instituții, autorități, experți tehnici atestați sau alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii, au obligația să acorde autorităților administrației publice locale sprijinul, precum și informațiile necesare îndeplinirii activităților prevăzute de prezenta lege.

(7) Sunt strict interzise amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate.

(1) În vederea creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a fondului construit național se instituie Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, program multianual, de interes și utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, denumit în continuare program.

(2) Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.

(3) Clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în program, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, se includ în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, pe baza solicitărilor depuse de beneficiarii programului, conform prezentului act normativ.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), Serviciul de Informații Externe întocmește propriile programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate de către ordonatorul principal de credite.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot finanța din bugetele locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, prin programe multianuale proprii de acțiuni privind expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI și RsII, pentru toate clădirile care întrunesc criteriile prevăzute de Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat și pentru care nu se accesează fondurile alocate prin program, precum și pentru clădirile prevăzute la art. 15^1 alin. (1).

(1) Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință sunt unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale.

(2) Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică sunt autoritățile administrației publice centrale sau locale, inclusiv unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, unitățile de cult ce aparțin cultelor recunoscute în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006, republicată, precum și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, pentru clădirile definite la art. 2 lit. b), aflate în proprietatea sau în administrarea acestora.

(1) Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință vor fi incluse în program, dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii:

(2) Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică vor fi incluse în program în funcție de următoarele criterii:

(3) Clădirile care fac obiectul celor două subprograme prevăzute la art. 12 vor fi incluse în program numai dacă valoarea lucrărilor de intervenții prevăzute la art. 7 alin. (4) reprezintă cel puțin 50% din valoarea totală a obiectivului de investiții, iar pentru clădirile care fac obiectul subprogramului prevăzut la art. 12 lit. a), după efectuarea lucrărilor de intervenții pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI, acestea să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIII, iar cele încadrate în clasa de risc seismic RsII să poată fi încadrate în clasa de risc seismic RsIV. Sunt exceptate de la încadrarea în clasa de risc seismic RsIV după efectuarea lucrărilor de intervenție, clădirile incluse în lista monumentelor istorice, cele situate în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și clădirile din zonele construite protejate, în situația în care cerințele impuse prin avizul Ministerului Culturii nu permite acest lucru.

(4) Pot fi introduse în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică și clădirile care cuprind spații aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care reprezintă mai mult de jumătate din suprafața desfășurată a clădirii, dacă în aceste spații se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau comunitar și social, care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală expusă, prevăzute la art. 2 lit. b).

(1) În subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a) pot fi incluse și clădirile multietajate cu destinație principală de locuință afectate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze.

(2) Includerea clădirilor prevăzute la alin. (1) în subprogram se face fără a fi necesară respectarea criteriilor prevăzute la art. 15 alin. (1), în baza expertizei tehnice realizate de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a procesului-verbal întocmit în urma intervenției la accident elaborat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin unitățile subordonate, și a cauzei probabile stabilită prin procesul-verbal.

(1) Finanțarea programului se asigură prin:

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se transferă beneficiarilor sau, după caz, se virează în contul distinct prevăzut la art. 24 alin. (5) în vederea decontării lucrărilor de proiectare și/sau execuție a lucrărilor de intervenții pentru:

(3) Sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin prezentul program, sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale.

(1) Categoriile de cheltuieli din devizul general, care se pot finanța de la bugetul de stat prin program, în vederea consolidării și reabilitării clădirilor, sunt:

(1^1) În categoriile de cheltuieli prevăzute la alin. (1) lit. c) nu sunt incluse cheltuielile aferente dotărilor și activelor necorporale.

(1^2) În cazul clădirilor prevăzute la art. 15^1, sunt eligibile prin program inclusiv cheltuielile pentru demolarea construcției existente și pentru realizarea unei construcții noi, cuprinse la subcapitolul 1.2 și la capitolul 4 din devizul general prevăzut în anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care expertiza tehnică prevăzută la art. 15^1 alin. (2) stabilește necesitatea demolării clădirii, precum și cheltuielile prevăzute la subcapitolele 3.1, 3.2, 3.5 și 3.8 din devizul general.

(1^3) Cheltuielile prevăzute la cap. 7 din anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare, sunt eligibile prin program exclusiv pentru clădirile prevăzute la art. 15^1 alin. (1) și sumele aferente pot fi transferate de la bugetul de stat numai după încheierea unui act adițional la contractul de finanțare.

(1^4) Prin derogare de la anexa nr. 1 la Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul clădirilor pentru care se impune demolarea, potrivit alin. (1^2), clădirile noi se realizează pe același amplasament, cu aceeași configurație și compartimentare ca cele inițiale, fără a fi obligatorie respectarea exigențelor minimale pentru suprafețe.

(2) Beneficiarii programului pot finanța din bugetele proprii atât cheltuielile care nu se pot finanța de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și alte cheltuieli din devizul general, definite conform legislației în vigoare, necesare realizării și finalizării obiectivelor de investiții incluse în program.

(3) Asociațiile de proprietari sau proprietarii, definiți conform prevederilor Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, pot aplica pentru obținerea de credite garantate de stat în vederea reabilitării seismice a clădirilor. Statul garantează creditele de reabilitare seismică a clădirilor și achită dobânda aferentă acestor credite prin instituția mandatată de Ministerul Finanțelor.

(4) De creditele garantate de stat pot beneficia asociațiile de proprietari sau proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic RsI și RsII.

(1) Finanțarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanțarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(1^1) În baza hotărârii autorităților deliberative ale beneficiarilor subprogramului prevăzut la art. 12 lit. a), sumele alocate de la bugetul local prevăzute la art. 17 alin. (2) pot fi declarate nerambursabile, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (6) și (7).

(2) Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință realizează măsurile de intervenție pe bază de convenție încheiată cu asociația de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităților locative, precum și cu proprietarii spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință din clădirile cu destinația principală de locuință.

(3) Prin convenția prevăzută la alin. (2) se vor stabili următoarele:

(4) Obligațiile în sarcina fiecărei părți prevăzute la alin. (3) lit. c) privesc:

(5) Instituirea, modificarea și radierea mențiunilor în cartea funciară conform alin. (4) lit. b) și c) sunt scutite de plata taxei de timbru sau orice alte tarife.

(6) Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la data recepției la terminarea lucrărilor, a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.

(7) Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la data recepției la terminarea lucrărilor, a spațiilor cu altă destinație din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.

(8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) și (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credință în asemenea cazuri.

(1) În vederea includerii în program, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru fiecare obiectiv de investiții solicitarea de includere în program și necesarul de sume de la bugetul de stat.

(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației verifică administrativ și centralizează solicitările transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar pentru solicitările conforme întocmește listelesinteză cu obiective propuse spre finanțare pe fiecare subprogram, liste ce se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Solicitările neconforme rămân în baza de date a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, obiectivele urmând a fi introduse în listele-sinteză pe măsura îndeplinirii de către beneficiari a tuturor cerințelor legale pentru introducerea acestora în program.

(3) Modelul de solicitare de includere în program, precum și detaliile privind verificarea administrativă a conformității/ neconformității solicitărilor pe baza modelului aprobat se stabilesc prin norme metodologice.

(4) Listele-sinteză se pot modifica și completa, după caz, în funcție de solicitările conforme înregistrate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(5) Ordinul menționat la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(6) În situația în care beneficiarii programului nu depun documentele prevăzute la art. 23, necesare încheierii contractelor de finanțare în termen de 2 ani de la data includerii obiectivelor de investiții în lista sinteză aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, prevăzută la alin. (2), obiectivele de investiții se elimină din lista sinteză. Depunerea unei noi solicitări de includere în program pentru același obiectiv de investiții se poate face numai dacă aceasta este însoțită de autorizația de construire pentru obiectivul de investiții respectiv.

(1) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităților administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:

(2) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite, unitățile de cult recunoscute potrivit legii și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute potrivit legii vor lua măsurile necesare pentru:

(3) În termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție publică de servicii de proiectare pentru clădirile incluse în program, beneficiarii notifică proprietarii și deținătorii, cu orice titlu, ai spațiilor cu destinația principală de locuință, precum și ai spațiilor cu altă destinație și le acordă un termen de 6 luni de la data notificării în vederea eliberării spațiului deținut pentru efectuarea lucrărilor de intervenții.

(4) În termen de 45 de zile de la data primirii notificării prevăzute la alin. (3), proprietarii și deținătorii, cu orice titlu, ai spațiilor cu destinația principală de locuință, precum și ai spațiilor cu altă destinație sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru încetarea oricărei activități în spațiile respective.

(5) De la data expirării termenului prevăzut la alin. (4), proprietarilor și deținătorilor, cu orice titlu, ai spațiilor le este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale, precum și a oricăror activități de orice natură, atât în spațiile de locuit și anexele aferente, cât și în spațiile cu altă destinație decât cea de locuință din aceste clădiri, inclusiv închirierea acestora în regim hotelier sau sub orice altă formă.

(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru obiectivele de investiții incluse în listele-sinteză prevăzute la art. 19 alin. (2), încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, termenul pentru eliberarea certificatului de urbanism de către autoritățile competente este de 7 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

(2) Pentru obiectivele de investiții prevăzute la alin. (1), avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul autorității administrației publice centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural sau al structurilor deconcentrate ale acesteia, împreună cu punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, se emit de entitățile competente în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării acestora/depunerii documentației specifice complete.

(3) Autorizațiile de construire pentru obiectivele de investiții prevăzute la alin. (1) se emit în regim de urgență, în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1^6) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Abrogat.

(1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației verifică administrativ și centralizează documentațiile transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, iar pentru documentațiile conforme, în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinație, prevăzute în legea bugetară anuală, încheie contracte de finanțare.

(1^1) În cazul documentațiilor conforme prevăzute la alin. (1) pentru care nu se pot încheia contracte de finanțare din cauza fondurilor insuficiente alocate de la bugetul de stat, autoritățile locale, inclusiv sectoarele municipiului București, pot decide finanțarea din sursele prevăzute în bugetele locale sau din alte surse legal constituite în acest sens. Modalitatea de implementare se stabilește prin hotărâre de consiliul local.

(1^2) Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, în cazul în care finanțarea asigurată de la bugetul de stat este insuficientă, autoritățile locale, inclusiv sectoarele municipiului București, dar și consiliile județene, pot decide finanțarea din sursele prevăzute în bugetele locale sau din alte surse legal constituite în acest sens.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) și h) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2), se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani în cazuri justificate, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare.

(2^1) În baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2), în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 489/2006, republicată, se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și unitățile de cult recunoscute potrivit legii, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani în cazuri justificate, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare.

(2^2) În baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2), în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 46 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cu modificările și completările ulterioare, se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute potrivit legii, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani în cazuri justificate, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2) se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și beneficiarii instituții publice centrale.

(4) Documentațiile care în urma analizei de conformitate administrativă sunt declarate neconforme se returnează beneficiarilor programului, motivat, cu mențiunea că documentațiile revizuite vor primi un nou număr de înregistrare.

(5) Pentru beneficiarii instituții publice ale administrației publice centrale finanțate integral de la bugetul de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației virează anual, la solicitarea acestora, sumele aferente contractelor de finanțare prevăzute la alin. (3), în cont distinct de venituri ale bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al beneficiarilor respectivi.

(6) Se autorizează Ministerul Finanțelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze, la poziții distincte, veniturile bugetului de stat, precum și creditele bugetare prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma virată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru finanțarea cheltuielilor aferente contractelor de finanțare prevăzute la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii.

(7) Concomitent cu majorarea prevăzută la alin. (6) se autorizează Ministerul Finanțelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze creditele de angajament prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma necesară implementării obiectivelor de investiții, fără a depăși valoarea totală a obiectivului menționată în contractul prevăzut la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii.

(8) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influențele aprobate potrivit alin. (6) și (7) în bugetele lor și în anexele la acestea, să introducă obiectivele de investiții în anexe și să le comunice Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare.

(9) Cererile de deschidere de credite bugetare prezentate de ordonatorii principali de credite pentru finanțarea obiectivelor de investiții vor fi însoțite de avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu privire la eligibilitatea cheltuielilor solicitate prin deschiderea de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare se realizează de către Ministerul Finanțelor în termen de 5 zile de la data depunerii cererii.

(10) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației emite avizul prevăzut la alin. (9) în baza documentelor justificative depuse de către beneficiarii prevăzuți la alin. (5) și numai după stabilirea eligibilității cheltuielilor solicitate.

(11) În cazul în care ordonatorii principali de credite nu atașează cererii de deschidere de credite avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prevăzut la alin. (9), Ministerul Finanțelor restituie deschiderea de credite bugetare solicitată.

(12) Conținutul, formatul și termenul de emitere a avizului prevăzut la alin. (9) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(13) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între veniturile încasate potrivit alin. (5) și plățile efectuate, se virează de către ordonatorii de credite beneficiari din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în contul de cheltuieli din care au fost virate inițial.

(14) Sumele virate în contul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prevăzut la alin. (13) se pot solicita în anul următor, urmând procedura prevăzută la alin. (5)-(7).

(15) În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea obiectivului de investiții, beneficiarii instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat restituie sumele neutilizate din contul de venituri în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în contul de cheltuieli din care au fost virate inițial, dacă restituirea se efectuează în anul în care au fost alocate sumele, sau potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care sumele se restituie în anul următor celui în care au fost alocate.

(1) Beneficiarii programului sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în program, în termenele prevăzute în contractul de finanțare.

(2) În cazul nefinalizării obiectivelor de investiții în termenele stabilite prin contractul de finanțare, sumele transferate de la bugetul de stat se restituie Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(3) După încheierea contractelor de finanțare, valoarea alocată de la bugetul de stat nu se majorează, iar în situația în care apar cheltuieli suplimentare, acestea se finanțează din sursele prevăzute din bugetele locale sau alte surse legal constituite.

(1) Sumele aferente contractelor de finanțare se transferă beneficiarilor în limita bugetului anual al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației aprobat cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, cu excepția beneficiarilor instituții publice centrale finanțate integral de la bugetul de stat cărora le sunt aplicabile prevederile art. 24 alin. (5).

(2) Efectuarea primului transfer de la bugetul de stat, pentru obiectivele de investiții incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a), este condiționată de încheierea convenției prevăzute la art. 18 alin. (2).

(3) Abrogat.

(4) În situația epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu această destinație, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înștiințează beneficiarii contractelor de finanțare cu privire la aceasta.

(5) După primirea înștiințării prevăzute la alin. (4) beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea prestării de servicii, execuției de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiții din surse proprii sau alte surse legal constituite.

(6) După înștiințarea beneficiarilor, în situația suplimentării creditelor bugetare pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor de sume, acestea urmând a se realiza în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, și, după caz, cu privire la epuizarea creditelor bugetare suplimentare.

(1) În perioada de valabilitate a contractelor de finanțare multianuală, în situația în care beneficiarii, unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale, unitățile de cult recunoscute conform legii și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute potrivit legii decontează sumele aferente contribuției de la bugetul de stat din surse proprii sau alte surse legal constituite, au dreptul să solicite recuperarea acestora la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care transferă aceste sume în limita creditelor bugetare aprobate în buget cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate.

(2) În baza contractelor de finanțare se decontează și cheltuielile pentru elaborarea expertizelor tehnice în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție și pentru elaborarea auditului energetic, efectuate anterior introducerii în program și încheierii contractului de finanțare.

(1) Pe perioada de derulare a contractelor de finanțare multianuală încheiate conform art. 24 alin. (2)-(2^2), în situația în care solicitările de transfer depuse depășesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, sumele aferente acestora se transferă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu prioritate, în anul bugetar următor, în ordinea cronologică de înregistrare în anul anterior a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate.

(2) În situația în care durata contractelor de finanțare multianuală încetează, iar solicitările de transfer depuse la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în perioada de valabilitate a contractului de finanțare depășesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, plata acestora se realizează în condițiile art. 28^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate și solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit.

(2) În situația în care beneficiarii unități administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale, nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației solicită în scris direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială se află unitățile administrativ-teritoriale sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a plăților privind finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea și utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condițiile altor acte normative, se mențin.

(3) După recuperarea sumelor de la beneficiari, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației comunică, în scris, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială se află unitățile administrativ-teritoriale, care dispun încetarea restricțiilor prevăzute la alin. (2).

(4) La cererea beneficiarului care se angajează să achite sumele decontate necuvenit prevăzute la alin. (1) și în care se menționează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ca beneficiar al sumelor și detaliile privind plata, directorii generali ai direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/directorul general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București/șefii de administrație ai administrațiilor județene ale finanțelor publice alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, până la nivelul sumelor solicitate pentru plata sumelor decontate necuvenit prevăzute la alin. (1).

(5) În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii de credite prezintă unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită sumele decontate necuvenit, prevăzute la alin. (1), potrivit celor menționate în cerere.

(6) În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinației prevăzute la alin. (4), unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale sumele care au fost retrase și motivele pentru care au fost retrase.

(7) În situația în care beneficiarii instituții publice centrale nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației poate solicita instanțelor de judecată obligarea instituțiilor centrale beneficiare ale programului la restituirea sumelor.

(1) Beneficiarii răspund de organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări, în conformitate cu prevederile legale și cu obligațiile din contractele de finanțare multianuală, precum și de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin program, potrivit destinației pentru care au fost alocate.

(2) Beneficiarii au obligația să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației toate documentele necesare monitorizării și finanțării prin program a obiectivelor de investiții și sunt responsabili pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.

(3) Beneficiarii programului răspund, potrivit legii, pentru necesitatea și oportunitatea sumelor solicitate de la bugetul de stat, precum și pentru realitatea, exactitatea și legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.

(1) Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică, prevăzut la art. 12 lit. b), au obligația ca pe o perioadă de 5 ani de la încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor pentru obiectivele de investiții finanțate prin program să le mențină destinația și să asigure întreținerea acestora, sub sancțiunea restituirii sumelor transferate de la bugetul de stat prin program.

(2) În situația în care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației constată că nu au fost respectate obligațiile prevăzute la alin. (1), acesta inițiază procedurile de recuperare a sumelor transferate de la bugetul de stat, conform prevederilor art. 30, în termen de 30 de zile de la constatare.

(1) Programarea, coordonarea și monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat în implementarea obiectivelor de investiții din program se fac de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(2) Reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu reprezentanți cu atribuții de control din aparatul propriu al Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., pot efectua verificări prin sondaj pentru lucrările realizate la obiectivele de investiții derulate prin program.

(1) Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

(2) Sancțiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor, primarului general al municipiului București, primarilor sectoarelor municipiului București, primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, precum și instituțiilor și autorităților publice care au obligații prevăzute de prezenta lege.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele cu atribuții de control ale primăriilor municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului București, în cazul proprietarilor sau administratorilor, și de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., în cazul primarului general al municipiului București, respectiv al primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, precum și în cazul conducătorilor celorlalte instituții publice, altele decât primăriile, și care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora se realizează de către personalul din cadrul structurilor proprii de control ale instituțiilor menționate la art. 11 alin. (4).

(5) Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.