În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 116/2016* privind modificarea și completarea Procedurilor Operaționale și elaborarea Procedurilor de Sistem din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,
* Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 116/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
având în vedere adresele Ministerului Justiției nr. 2/80.881 din 7.11.2014 și 2/93.232 din 18.11.2014,
luând în considerare solicitările Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România nr. 16 din 17.01.2023 și nr. 57 din 7.03.2023,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
Statutul de organizare și funcționare al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, cu modificările și completările aduse prin prezentul ordin, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte, Florinel-Irinel Frunză
București, 14 martie 2023.
Nr. 55.
MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI la Statutul de organizare și funcționare al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2008
1. Preambulul se modifică și va avea următorul cuprins:
PREAMBUL
Recunoscând Sfânta Scriptură ca fiind singura normă de credință și practică, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România este o biserică creștină, protestantă, evanghelică ce privește și arată cu speranță spre apropiata revenire în slavă a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, fiind implicată activ în ajutorarea semenilor și în promovarea sănătății, a unei educații individuale consistente și a libertății religioase și de conștiință a tuturor oamenilor.
2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Credincioșii adventiști de ziua a șaptea din România, femei și bărbați, copii și tineri, fără deosebire de naționalitate, etnie, limbă sau cultură, constituie o biserică creștină sub denumirea de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România.
(2) Numele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România subliniază două adevăruri fundamentale, indicând importanța și locul special pe care îl ocupă în viața Bisericii și arătând că ele îi definesc identitatea:
a) convingerea credincioșilor cu privire la apropierea revenirii lui Isus Hristos - evidențiată de prezența cuvântului „adventistă“ (din lat. adventus, «venire»), în conformitate cu afirmația din Crezul creștin: «Iarăși va să vie cu slavă, să judece viii și morții și a cărui Împărăție nu va avea sfârșit». Aceasta reprezintă fericita nădejde a adventiștilor de ziua a șaptea, iar împlinirea profețiilor biblice și situația actuală a omenirii arată că acest eveniment este iminent, chiar dacă data exactă a acestuia nu a fost descoperită;
b) respectarea zilei a șaptea a săptămânii, sâmbăta sau Sabatul, ca zi de odihnă și de închinare, în conformitate cu învățătura Bibliei - evidențiată de cuvintele «de ziua a șaptea
3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
Alegerea simbolului grafic pentru a reprezenta identitatea Bisericii reflectă, de asemenea, valorile esențiale pe care adventiștii de ziua a șaptea le prețuiesc. Astfel:
a) Biblia formează baza oricărei convingeri, iar poziția complet deschisă transmite mesajul acceptării totale a Cuvântului lui Dumnezeu prin studiere și aplicare permanentă.
b) În centrul mesajului Bibliei, dar și al simbolului grafic se află Crucea, reprezentând Evanghelia salvării și sacrificiul lui Hristos, subliniind astfel locul central al acestora în viața credincioșilor.
c) Cele trei linii ce înconjoară o sferă imaginară (Pământul) sugerează atât flăcările, ca simbol al Duhului Sfânt, Mesagerul adevărului, cât și pe cei trei îngeri din Apocalipsa, capitolul 14, care înconjoară globul pământesc, evidențiind misiunea Bisericii de a duce Evanghelia în toată lumea.
4. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România își desfășoară activitatea pe teritoriul României.
5. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
Forul central de conducere și reprezentare al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea este Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Denumirea prescurtată este Uniunea Adventistă.
6. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
Misiunea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România este să îi cheme pe toți oamenii să devină ucenici ai lui Isus Hristos, să proclame Evanghelia veșnică cuprinsă în mesajul celor trei îngeri (Apocalipsa 14:6-12) și să îi pregătească pe oameni pentru apropiata revenire a lui Hristos.
7. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România are o formă de conducere preponderent reprezentativă, aleasă în mod liber. Forma de conducere preponderent reprezentativă a Bisericii recunoaște că autoritatea le aparține credincioșilor Bisericii, iar responsabilitatea executivă pentru administrarea Bisericii le este delegată unor organisme reprezentative și unor slujbași reprezentativi.
8. Titlul paragrafului „Raportul cu Biserica Adventistă Mondială“ se modifică și va avea următorul cuprins:
Raportul cu Biserica Adventistă la nivel mondial
9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România este parte integrantă a organizației mondiale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, denumită «Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea», cu sediul la Silver Spring, Maryland, SUA, și a organizației teritoriale «Divizia Inter-Europeană», denumită în continuare EUD, cu sediul la Berna, Elveția.
(2) Misiunea, principiile și regulamentele Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România sunt în conformitate cu statutul și procedurile adoptate de Comitetul Executiv al EUD și/sau ale Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea [Working Policy]. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România este în armonie cu principiile fundamentale, programele, inițiativele și acțiunile adoptate și aprobate de Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea în sesiunile sale.
10. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8^1, cu următorul cuprins:
Adventiștii de ziua a șaptea acceptă Biblia ca singurul lor crez și susțin un număr de principii fundamentale de doctrină ca fiind învățătura Sfintelor Scripturi. Așa cum sunt prezentate aici, aceste convingeri constituie modul în care Biserica înțelege și exprimă învățătura Sfintelor Scripturi. Revizuirea acestor declarații poate avea loc cu ocazia unei sesiuni a Conferinței generale, atunci când Biserica este condusă de Duhul Sfânt spre o înțelegere mai profundă a adevărului Bibliei sau când găsește un limbaj mai adecvat prin care să exprime învățăturile Cuvântului sfânt al lui Dumnezeu.
I. Sfânta Scriptură. Sfânta Scriptură, Vechiul și Noul Testament, constituie Cuvântul scris al lui Dumnezeu, transmis prin inspirație divină. Autorii inspirați au vorbit și au scris așa cum au fost mânați de Duhul Sfânt. În acest Cuvânt, Dumnezeu i-a încredințat omului cunoștințele necesare în vederea mântuirii. Sfânta Scriptură constituie descoperirea supremă, plină de autoritate și infailibilă a voii Sale. Ele sunt normă pentru caracter, criteriul de verificare a experienței, descoperirea supremă a doctrinelor și relatarea demnă de încredere a intervențiilor lui Dumnezeu în istorie (Biblia: Psalmii 119:105; Proverbele 30:5,6; Isaia 8:20; Ioan 17:17; 1 Tesaloniceni 2:13; 2 Timotei 3:16,17; Evrei 4:12; 2 Petru 1:20,21).
II. Trinitatea. Există un singur Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, o unitate a trei Persoane ce coexistă din veșnicie. Dumnezeu este nemuritor, atotputernic, atotcunoscător, mai presus de toate și pretutindeni prezent. El este infinit și mai presus de înțelegerea umană, dar totuși cunoscut prin faptul că li S-a descoperit oamenilor. Dumnezeu, care este dragoste, este pentru totdeauna vrednic de închinare, de adorare și de slujire din partea întregii creații (Biblia: Geneza 1:26; Deuteronomul 6:4; Isaia 6:8; Matei 28:19; Ioan 3:16; 2 Corinteni 1:21,22; 13:14; Efeseni 4:4-6; 1 Petru 1:2).
III. Dumnezeu Tatăl. Dumnezeu Tatăl cel veșnic este Creatorul, Izvorul, Susținătorul și Suveranul întregii lumi create. El este drept și sfânt, milos și îndurător, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie neclintită. Calitățile și capacitățile manifestate în Fiul și Duhul Sfânt sunt, de asemenea, manifestări ale Tatălui (Biblia: Geneza 1:1; Deuteronomul 4:35; Psalmii 110:1; Ioan 3:16; 14:9; 1 Corinteni 15:28; 1 Timotei 1:17; 1 Ioan 4:8; Apocalipsa 4:11).
IV. Dumnezeu Fiul. Dumnezeu Fiul cel veșnic S-a întrupat în persoana lui Isus Hristos. Prin El au fost create toate lucrurile, prin El este descoperit caracterul lui Dumnezeu, este adusă la îndeplinire mântuirea omenirii și este judecată lumea. De-a pururi Dumnezeu adevărat, El a devenit, de asemenea, om adevărat - Isus Hristos. El a fost conceput de Duhul Sfânt și născut dintr-o fecioară - Maria. A trăit și a fost ispitit ca o ființă umană, dar a exemplificat în viața Lui în mod desăvârșit neprihănirea și iubirea lui Dumnezeu. Prin minunile Sale, a manifestat puterea lui Dumnezeu și a fost recunoscut ca fiind Mesia cel făgăduit de Dumnezeu. De bunăvoie a suferit și a murit pe cruce pentru păcatele noastre și, în locul nostru, a fost înviat din morți și S-a înălțat la Cer ca să slujească în sanctuarul ceresc în favoarea noastră. El va veni din nou în slavă pentru a aduce eliberarea finală a poporului Său și restaurarea tuturor lucrurilor (Biblia: Isaia 53:4-6; Daniel 9:25-27; Luca 1:35; Ioan 1:1-3,14; 5:22; 10:30; 14:1-3,9,13; Romani 6:23; 1 Corinteni 15:3,4; 2 Corinteni 3:18; 5:17-19; Filipeni 2:5-11; Coloseni 1:15-19; Evrei 2:9-18; 8:1,2).
V. Dumnezeu Duhul Sfânt. Dumnezeu Duhul cel veșnic a luat parte împreună cu Tatăl și cu Fiul la creație, la întrupare și la răscumpărare. El este o persoană tot așa cum sunt Tatăl și Fiul. El i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi. El a umplut viața Domnului Hristos cu putere. El îi atrage și îi convinge pe oameni, iar pe cei care răspund pozitiv îi înnoiește și îi transformă după chipul lui Dumnezeu. Trimis de Tatăl și de Fiul pentru a fi întotdeauna alături de copiii lui Dumnezeu, El revarsă daruri spirituale asupra Bisericii și o împuternicește să dea mărturie despre Hristos și, în armonie cu Scripturile, o conduce în tot adevărul (Biblia: Geneza 1:1,2; 2 Samuel 23:2; Psalmii 51:11; Isaia 61:1; Luca 1:35; 4:18; Ioan 14:16-18,26; 15:26; 16:7-13; Faptele Apostolilor 1:8; 5:3; 10:38; Romani 5:5; 1 Corinteni 12:7-11; 2 Corinteni 3:18; 2 Petru 1:21).
VI. Creația. Dumnezeu a descoperit în Scriptură raportul autentic și istoric al lucrării Sale creatoare. El a creat universul, iar într-o recentă creație pe parcursul a șase zile «a făcut cerurile și pământul și tot ce este în ele» și S-a odihnit în ziua a șaptea. Astfel, a instituit Sabatul ca un memorial perpetuu al lucrării pe care a făcut-o și a încheiat-o în decurs de șase zile literale care, împreună cu Sabatul, au constituit aceeași unitate de timp pe care o numim și astăzi săptămână. Primul bărbat și prima femeie au fost făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, ca o încoronare a lucrării de creație, li s-a dat stăpânire peste întreaga lume și au primit răspunderea să se îngrijească de ea. Când lumea a fost făcută, aceasta a fost «foarte bună», proclamând slava lui Dumnezeu (Biblia: Geneza 1:2; 5; 11; Exodul 20:8-11; Psalmii 19:1-6; 33:6,9; 104; Isaia 45:12,18; Faptele Apostolilor 17:24; Coloseni 1:16; Evrei 1:2; 11:3; Apocalipsa 10:6; 14:7).
VII. Natura omului. Bărbatul și femeia au fost făcuți după chipul lui Dumnezeu, având personalitate, puterea și libertatea de a gândi și de a acționa. Deși a fost creat ființă liberă, fiecare om este o unitate indivizibilă formată din corp, minte și spirit, depinzând de Dumnezeu pentru viață, suflare și toate celelalte. Când primii noștri părinți nu L-au ascultat pe Dumnezeu, ei și-au renegat dependența de El și au părăsit poziția lor înaltă. Chipul lui Dumnezeu în ei s-a deteriorat și au devenit supuși morții. Urmașii lor împărtășesc această natură căzută și consecințele ei. Se nasc având slăbiciuni și înclinații spre rău. Dar Dumnezeu a împăcat lumea cu Sine în Hristos și, prin Duhul Său, reface în muritorii pocăiți chipul Făcătorului lor. Creați pentru slava lui Dumnezeu, ei sunt chemați să-L iubească pe El, să se iubească unii pe alții și să aibă grijă de mediul în care trăiesc (Biblia: Geneza 1:26-28; 2:7,15; 3; Psalmii 8:4-8; 51:5,10; 58:3; Ieremia 17:9; Faptele Apostolilor 17:24-28; Romani 5:12-17; 2 Corinteni 5:19,20; Efeseni 2:3; 1 Tesaloniceni 5:23; 1 Ioan 3:4; 4:7,8,11,20).
VIII. Marea luptă. Întreaga omenire continuă să fie implicată în marea luptă dintre Hristos și Satana cu privire la caracterul lui Dumnezeu, Legea Sa și suveranitatea Lui asupra universului. Acest conflict a început în Cer, atunci când o ființă creată și înzestrată cu libertate de alegere a devenit, prin înălțare de sine, Satana, vrăjmașul lui Dumnezeu, și a condus la răzvrătire o parte dintre îngeri. El a introdus în lume spiritul de răzvrătire atunci când i-a dus în păcat pe Adam și pe Eva. Acest păcat al omului a avut ca rezultat deformarea chipului lui Dumnezeu în oameni, dezordine în lumea creată și, în cele din urmă, nimicirea ei în timpul potopului, după cum este relatat în raportul istoric din Geneza 1-11. Privită de întregul univers, această lume a devenit arena conflictului universal la finalul căruia Dumnezeul iubirii va fi dovedit nevinovat. Pentru a-l ajuta pe poporul Său în această luptă, Domnul Hristos îi trimite pe Duhul Sfânt și pe îngerii Săi credincioși să-l călăuzească, să-l ocrotească și să-l susțină pe calea mântuirii (Biblia: Geneza 3; 6–8; Iov 1:6-12; Isaia 14:12-14; Ezechiel 28:12-18; Romani 1:19-32; 3:4; 5:12-21; 8:19-22; 1 Corinteni 4:9; Evrei 1:14; 1 Petru 5:8; 2 Petru 3:6; Apocalipsa 12:4-9).
IX. Viața, moartea și învierea Domnului Hristos. În viața Domnului Hristos de ascultare desăvârșită de voia lui Dumnezeu, în suferințele Sale, în moartea și învierea Sa, Dumnezeu a oferit singurul mijloc de ispășire pentru păcatul omenirii, astfel încât aceia care, prin credință, primesc această ispășire să poată avea viața veșnică și întregul univers creat să poată înțelege mai bine sfânta și infinita iubire a Creatorului. Această ispășire desăvârșită justifică dreptatea Legii lui Dumnezeu și bunătatea caracterului Său, întrucât ea deopotrivă condamnă păcatul nostru și oferă o soluție pentru iertarea noastră. Moartea lui Hristos este înlocuitoare și ispășitoare, aducând împăcare și transformare. Învierea în trup a lui Hristos proclamă triumful lui Dumnezeu asupra forțelor răului, iar celor care acceptă ispășirea le asigură biruința finală asupra păcatului și a morții. Învierea proclamă domnia lui Isus Hristos, înaintea căruia se va pleca orice genunchi din Ceruri și de pe Pământ (Biblia: Geneza 3:15; Psalmii 22:1; Isaia 53; Ioan 3:16; 14:30; Romani 1:4; 3:25; 4:25; 8:3,4; 1 Corinteni 15:3,4,20-22; 2 Corinteni 5:14,15,19-21; Filipeni 2:6-11; Coloseni 2:15; 1 Petru 2:21,22; 1 Ioan 2:2; 4:10).
X. Experiența mântuirii. În infinita Sa iubire și milă, Dumnezeu L-a făcut pe Hristos, pe Cel care n-a cunoscut păcat, păcat pentru noi, pentru ca, în El, să putem fi făcuți neprihănirea lui Dumnezeu. Conduși de Duhul Sfânt, ne dăm seama de nevoia noastră, ne recunoaștem păcătoșenia, ne pocăim de nelegiuirea noastră și ne manifestăm credința în Isus ca Domn și Mântuitor, ca Înlocuitor și Exemplu. Această credință mântuitoare vine prin puterea divină a Cuvântului și este darul harului lui Dumnezeu. Prin Hristos, noi suntem îndreptățiți, înfiați ca fii și fiice ale lui Dumnezeu și eliberați de sub stăpânirea păcatului. Prin Duhul Sfânt, suntem născuți din nou și sfințiți; Duhul ne reînnoiește mintea, scrie legea iubirii lui Dumnezeu în inima noastră și ne dă puterea de a trăi o viață sfântă. Rămânând în El, devenim părtași la natura divină și avem garanția mântuirii - acum și în ziua judecății (Biblia: Geneza 3:15; Isaia 45:22; 53; Ieremia 31:31-34; Ezechiel 33:11; 36:25-27; Habacuc 2:4; Marcu 9:23,24; Ioan 3:3-8,16; 16:8; Romani 3:21-26; 5:6-10; 8:1-4,14-17; 10:17; 12:2; 2 Corinteni 5:17-21; Galateni 1:4; 3:13,14,26; 4:4-7; Efeseni 2:4-10; Coloseni 1:13,14; Tit 3:3-7; Evrei 8:7-12; 1 Petru 1:23; 2:21,22; 2 Petru 1:3,4; Apocalipsa 13:8).
XI. Creșterea în Hristos. Prin moartea Sa pe cruce, Isus a obținut victoria asupra forțelor răului. El, care în timpul lucrării Sale pe Pământ a ținut sub control spiritele demonice, le-a înfrânt puterea și a asigurat condamnarea lor finală. Biruința lui Isus ne oferă și nouă biruința asupra forțelor răului - care încearcă încă să ne controleze - atunci când umblăm cu El în pace, bucurie și încredere în dragostea Sa. Acum, Duhul Sfânt locuiește în noi și ne dă putere. Fiind consacrați neîncetat lui Isus, Domnul și Mântuitorul nostru, suntem eliberați de povara faptelor noastre din trecut. Nu mai trăim în întuneric, în frică de puterile răului, în ignoranța și în lipsa de sens a vieții de dinainte. În această nouă eliberare primită de la Isus, suntem chemați să ne asemănăm tot mai mult cu El în caracter, comunicând cu El zilnic prin rugăciune, hrănindu-ne din Cuvântul Său, meditând la El și la providența Sa, aducându-I laude prin cântări, adunându-ne pentru închinare și implicându-ne în misiunea Bisericii. Suntem, de asemenea, chemați să urmăm exemplul lui Hristos, slujind cu iubire nevoilor fizice, mintale, emoționale și spirituale ale oamenilor. Atunci când ne dedicăm pe noi înșine slujirii pline de dragoste a celor de lângă noi și când dăm mărturie despre mântuirea Sa, prezența constantă a lui Dumnezeu alături de noi prin intermediul Duhului Sfânt transformă fiecare moment și fiecare responsabilitate într-o experiență spirituală (Biblia: 1 Cronici 29:11; Psalmii 1:1,2; 23:4; 77:11,12; Matei 20:25-28; 25:31-46; Luca 10:17-20; Ioan 20:21; Romani 8:38,39; 2 Corinteni 3:17,18; Galateni 5:22-25; Efeseni 5:19,20; 6:12-18; Filipeni 3:7-14; Coloseni 1:13,14; 2:6,14,15; 1 Tesaloniceni 5:16-18,23; Evrei 10:25; Iacov 1:27; 2 Petru 2:9; 3:18; 1 Ioan 4:4).
XII. Biserica. Biserica este comunitatea de credincioși care Îl recunosc pe Isus Hristos ca Domn și Mântuitor. În calitate de urmași ai poporului lui Dumnezeu din timpurile Vechiului Testament, suntem chemați să ieșim din lume; ne unim pentru închinare, pentru părtășie, pentru învățarea Cuvântului, pentru celebrarea Cinei Domnului, pentru slujirea oamenilor și pentru proclamarea Evangheliei în toată lumea. Autoritatea Bisericii provine de la Hristos, care este Cuvântul întrupat descoperit de Scriptură. Biserica este familia lui Dumnezeu; adoptați de El și devenind copiii Lui, membrii Bisericii trăiesc pe baza noului legământ. Biserica este trupul lui Hristos, o comunitate de credință al cărei Cap este Hristos Însuși. Biserica este mireasa pentru care Hristos a murit, ca să o poată sfinți și curăța. La revenirea Sa triumfătoare, El va prezenta o Biserică glorioasă, formată din credincioși din toate timpurile, răscumpărați cu sângele Său, fără pată și fără zbârcitură, ci sfinți și fără prihană (Biblia: Geneza 12:1-3; Exodul 19:3-7; Matei 16:13-20; 18:18; 28:19,20; Faptele Apostolilor 2:38-42; 7:38; 1 Corinteni 1:2; Efeseni 1:22,23; 2:19-22; 3:8-11; 5:23-27; Coloseni 1:17,18; 1 Petru 2:9).
XIII. Rămășița și misiunea ei. Biserica universală este compusă din toți aceia care cred cu adevărat în Hristos. Totuși, în timpul sfârșitului - într-o perioadă de apostazie foarte răspândită -, o rămășiță a fost chemată să păzească poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus. Această rămășiță anunță sosirea ceasului judecății, proclamă mântuirea prin Hristos și vestește apropierea revenirii Sale. Această proclamare este simbolizată de cei trei îngeri din Apocalipsa 14. Ea coincide cu lucrarea de judecată din Ceruri și are ca efect o lucrare de pocăință și reformă pe Pământ. Fiecare credincios este chemat să participe personal la această acțiune mondială de mărturisire (Biblia: Daniel 7:9-14; Isaia 1:9; 11:11; Ieremia 23:3; Mica 2:12; 2 Corinteni 5:10; 1 Petru 1:16-19; 4:17; 2 Petru 3:10-14; Iuda 1:3,14; Apocalipsa 12:17; 14:6-12; 18:1-4).
XIV. Unitatea în trupul lui Hristos. Biserica este un singur trup cu mulți membri, chemați din orice popor, neam, seminție și limbă. În Hristos, noi suntem o creație nouă; deosebirile de rasă, cultură, educație și naționalitate, precum și diferențele dintre cei de sus și cei de jos, dintre bogați și săraci sau dintre bărbați și femei nu trebuie să genereze dezbinări între noi. Suntem cu toții egali în Hristos, care, prin același Duh, ne-a legat într-o singură părtășie cu El și unii cu alții. Noi trebuie să slujim și să fim slujiți fără părtinire și fără rezerve. Prin descoperirea lui Isus Hristos în Scriptură, noi împărtășim aceeași credință și aceeași speranță și le oferim tuturor oamenilor o mărturie unitară. Această unitate își are izvorul în unitatea unui Dumnezeu triunic, care ne-a adoptat pentru a fi copii ai Săi (Biblia: Psalmii 133:1; Matei 28:19,20; Ioan 17:20-23; Faptele Apostolilor 17:26,27; Romani 12:4,5; 1 Corinteni 12:12-14; 2 Corinteni 5:16,17; Galateni 3:27-29; Efeseni 2:13-16; 4:3-6,11-16; Coloseni 3:10-15).
XV. Botezul. Prin botez, noi ne mărturisim credința în moartea și învierea lui Isus Hristos și dăm mărturie despre moartea noastră față de păcat și hotărârea de a umbla în înnoirea vieții. Astfel Îl recunoaștem pe Hristos ca Domn și Mântuitor, devenim parte din poporul Lui și suntem primiți ca membri de Biserica Sa. Botezul este un simbol al unirii noastre cu Hristos, al iertării păcatelor noastre și al faptului că am primit Duhul Sfânt. Botezul are loc prin scufundarea în apă și este condiționat de mărturisirea credinței în Isus și de dovada pocăinței de păcat. Este precedat de instruire conform Sfintei Scripturi și de acceptarea învățăturilor ei (Biblia: Matei 28:19,20; Faptele Apostolilor 2:38; 16:30-33; 22:16; Romani 6:1-6; Galateni 3:27; Coloseni 2:12,13).
XVI. Cina Domnului. Cina Domnului este împărtășirea cu simbolurile trupului și sângelui lui Isus, ca o expresie a credinței în El, Domnul și Mântuitorul nostru. În această experiență a împărtășirii, Hristos este prezent pentru a Se întâlni cu poporul Său și a-l întări. Prin participarea noastră, vestim cu bucurie moartea Domnului până când El va reveni. Pregătirea pentru Cina Domnului presupune cercetare de sine, pocăință și mărturisire. Învățătorul a rânduit serviciul spălării picioarelor ca un simbol al unei purificări reînnoite, o expresie a dispoziției de a ne sluji unul altuia în umilință, asemenea lui Hristos, și de a ne uni inimile în dragoste. Serviciul Cinei Domnului le este deschis tuturor credincioșilor creștini (Biblia: Matei 26:17-30; Ioan 6:48-63; 13:1-17; 1 Corinteni 10:16,17; 11:23-30; Apocalipsa 3:20).
XVII. Darurile și slujbele spirituale. Dumnezeu revarsă peste toți membrii Bisericii Sale din orice vreme daruri spirituale pe care fiecare membru trebuie să le folosească într-o slujire plină de iubire și pentru binele comun al Bisericii și al oamenilor. Date prin intermediul Duhului Sfânt, care le împarte fiecărui membru după cum voiește, darurile asigură toate aptitudinile și capacitățile de slujire de care are nevoie Biserica pentru a-și îndeplini funcțiile stabilite de Dumnezeu. Conform Sfintei Scripturi, aceste daruri cuprind activități de slujire precum credința, vindecarea, profeția, predicarea, predarea, administrarea, împăcarea, compasiunea, slujirea altruistă și binefacerea, care au ca scop ajutorarea și încurajarea oamenilor. Unii membri sunt chemați de Dumnezeu și înzestrați de Duhul Sfânt pentru îndeplinirea funcțiilor recunoscute de Biserică în lucrarea pastorală, de evanghelizare și de învățare a altora, lucrări necesare în mod deosebit pentru pregătirea membrilor în vederea slujirii, pentru dezvoltarea Bisericii spre maturitate spirituală, precum și pentru realizarea unității în credință și în cunoașterea lui Dumnezeu. Când membrii folosesc aceste daruri spirituale ca niște administratori credincioși ai harului felurit al lui Dumnezeu, Biserica este ocrotită de influența distructivă a doctrinelor false, se dezvoltă printr-o creștere care este de la Dumnezeu și se zidește în credință și în dragoste (Biblia: Faptele Apostolilor 6:1-7; Romani 12:4-8; 1 Corinteni 12:7-11,27,28; Efeseni 4:8,11-16; 1 Timotei 3:1-13; 1 Petru 4:10,11).
XVIII. Darul profeției. Scriptura confirmă că unul dintre darurile Duhului Sfânt este profeția. Acest dar este un semn de identificare al Bisericii rămășiței și noi credem că a fost manifestat în lucrarea lui Ellen Gould White. Scrierile ei vorbesc cu autoritate profetică și îi oferă Bisericii mângâiere, călăuzire, instruire și îndreptare. De asemenea, ele afirmă clar că Biblia este standardul după care trebuie să verificăm orice învățătură și orice experiență (Biblia: Ioel 2:28,29; Faptele Apostolilor 2:14-21; Evrei 1:1-3; Apocalipsa 12:17; 19:10).
XIX. Legea lui Dumnezeu. Marile principii ale Legii lui Dumnezeu sunt cuprinse în Cele Zece Porunci și exemplificate în viața lui Hristos. Ele exprimă iubirea lui Dumnezeu, voia și hotărârile Lui cu privire la comportamentul și relațiile umane și sunt obligatorii pentru toți oamenii din toate timpurile. Aceste precepte constituie baza legământului lui Dumnezeu cu poporul Său și standardul după care se desfășoară judecata lui Dumnezeu. Prin intermediul Duhului Sfânt, ele scot în evidență păcatul și trezesc simțământul nevoii de un Mântuitor. Mântuirea este prin har, nu prin fapte, iar rodul ei este ascultarea de porunci. Această ascultare dezvoltă caracterul creștin și are ca rezultat o stare de bine. Ea este dovada iubirii noastre pentru Domnul și a preocupării pentru semenii noștri. Ascultarea care vine din credință demonstrează puterea Domnului Hristos de a transforma viața și întărește în acest fel mărturisirea creștină (Biblia: Exodul 20:1-17; Deuteronomul 28:1-14; Psalmii 19:7-14; 40:7,8; Matei 5:17-20; 22:36-40; Ioan 14:15; 15:7-10; Romani 8:3,4; Efeseni 2:8-10; Evrei 8:8-10; 1 Ioan 2:3; 5:3; Apocalipsa 12:17; 14:12).
XX. Sabatul. Creatorul plin de har, după cele șase zile ale creației, S-a odihnit în cea de-a șaptea zi și a instituit Sabatul ca un memorial al creației pentru toți oamenii. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu cere păzirea acestui Sabat, ziua a șaptea, ca zi de odihnă, de închinare și de slujire, în armonie cu învățătura și practica lui Isus, Domnul Sabatului. Sabatul este o zi de plăcută comuniune cu Dumnezeu și cu ceilalți credincioși. El este un simbol al răscumpărării noastre în Hristos, un semn al sfințirii noastre, o dovadă a loialității noastre și o pregustare a viitorului nostru veșnic în Împărăția lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al legământului veșnic dintre Dumnezeu și poporul Său. Păzirea cu bucurie a acestui timp sfânt de seara până seara, de la apus de soare până la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare și răscumpărătoare ale lui Dumnezeu (Biblia: Geneza 2:1-3; Exodul 20:8-11; 31:13-17; Leviticul 23:32; Deuteronomul 5:12-15; Isaia 56:5,6; 58:13,14; Ezechiel 20:12,20; Matei 12:1-12; Marcu 1:32; Luca 4:16; Evrei 4:1-11).
XXI. Administrarea creștină a vieții. Noi suntem administratorii lui Dumnezeu, primind de la El timp, oportunități, capacități și bunuri materiale, binecuvântările pământului și resursele lui. Suntem responsabili în fața Lui pentru buna lor folosire. Îl recunoaștem pe Dumnezeu ca proprietar prin slujirea cu devotament a Lui și a semenilor noștri, prin dăruirea zecimii și prin oferirea de daruri pentru vestirea Evangheliei și pentru susținerea și dezvoltarea Bisericii Sale. Administrarea acestor resurse este un privilegiu oferit nouă de Dumnezeu, pentru creșterea în dragoste și pentru biruința asupra egoismului și a lăcomiei. Administratorii se bucură de binecuvântările care vin asupra altora ca rezultat al credincioșiei lor (Biblia: Geneza 1:26-28; 2:15; 1 Cronici 29:14; Hagai 1:3-11; Maleahi 3:8-12; Matei 23:23; Romani 15:26,27; 1 Corinteni 9:9-14; 2 Corinteni 8:1-15; 9:7).
XXII. Comportamentul creștin. Suntem chemați să fim un popor evlavios, care gândește, simte și acționează în armonie cu principiile Cerului în toate aspectele vieții personale și sociale. Pentru ca Duhul să refacă în noi caracterul Domnului nostru, ne angajăm doar în acele activități care vor produce în viața noastră puritatea, sănătatea și bucuria manifestate în viața Domnului Hristos. Acest lucru înseamnă că distracțiile și plăcerile noastre trebuie să atingă cele mai înalte standarde ale bunului gust și ale frumuseții creștine. Deși recunoaștem că există diferențe culturale, îmbrăcămintea noastră trebuie să fie simplă, modestă și de bun gust, corespunzătoare persoanelor a căror adevărată frumusețe nu constă în împodobirea exterioară, ci în podoaba nepieritoare a unui duh blând și smerit. De asemenea, înseamnă că, întrucât trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfânt, trebuie să le îngrijim într-un mod inteligent. Pe lângă mișcare fizică și odihnă corespunzătoare, trebuie să adoptăm cea mai sănătoasă alimentație cu putință și să ne abținem de la alimentele identificate în Sfintele Scripturi ca fiind necurate. Din moment ce băuturile alcoolice, tutunul și folosirea iresponsabilă a medicamentelor și a narcoticelor sunt dăunătoare pentru corpurile noastre, trebuie să ne abținem și de la consumarea lor. În schimb, trebuie să ne implicăm în tot ceea ce aduce gândurile și corpurile noastre în ascultare de Hristos, care dorește să avem sănătate, bucurie și bunătate (Biblia: Geneza 7:2; Exodul 20:15; Leviticul 11:1-47; Psalmii 106:3; Romani 12:1,2; 1 Corinteni 6:19,20; 10:31; 2 Corinteni 6:14-7:1; 10:5; Efeseni 5:1-21; Filipeni 2:4; 4:8; 1 Timotei 2:9,10; Tit 2:11,12; 1 Petru 3:1-4; 1 Ioan 2:6; 3 Ioan 2).
XXIII. Căsătoria și familia. Instituția căsătoriei a fost întemeiată de Dumnezeu în Eden și confirmată de Isus ca o unire pe viață între un bărbat și o femeie, într-o comuniune plină de iubire. Pentru creștin, legământul căsătoriei este încheiat atât cu Dumnezeu, cât și cu partenerul de viață și trebuie realizat numai între persoane care împărtășesc aceeași credință. Iubirea reciprocă, onoarea, respectul și responsabilitatea constituie structura acestei legături care trebuie să reflecte iubirea, sfințenia, apropierea și permanența relației dintre Hristos și Biserica Sa. Cu privire la divorț, Isus a spus că persoana care divorțează de tovarășul de viață, cu excepția cazului de curvie, și se recăsătorește cu altcineva comite adulter. Deși e posibil ca în unele familii relațiile să fie departe de ideal, un bărbat și o femeie care se dedică cu totul unul celuilalt, în Hristos, prin căsătorie pot ajunge la unitatea plină de iubire prin călăuzirea Duhului și îndrumarea Bisericii. Dumnezeu binecuvântează familia și urmărește ca membrii ei să se ajute unul pe altul spre o deplină maturitate. Un semn al mesajului Evangheliei din vremea sfârșitului este apelul la a ține familia cât mai unită. Părinții trebuie să își crească astfel copiii, încât aceștia să-L iubească și să-L asculte pe Domnul. Prin exemplul și prin cuvintele lor, ei trebuie să îi învețe că Hristos este un călăuzitor plin de dragoste, bunăvoință și grijă, care Își dorește ca ei să devină membri ai trupului Său, familia lui Dumnezeu, care include deopotrivă persoane căsătorite și necăsătorite (Biblia: Geneza 2:18-25; Exodul 20:12; Deuteronomul 6:5-9; Proverbele 22:6; Maleahi 4:5,6; Matei 5:31,32; 19:3-9,12; Marcu 10:11,12; Ioan 2:1-11; 1 Corinteni 7:7,10,11; 2 Corinteni 6:14; Efeseni 5:21-33; 6:1-4).
XXIV. Lucrarea Domnului Hristos în sanctuarul ceresc. În Ceruri există un sanctuar - adevăratul tabernacul - ridicat nu de om, ci de Domnul. În el, Hristos slujește în favoarea noastră, punând la dispoziția credincioșilor beneficiile jertfei Sale ispășitoare, aduse o dată pentru toți, pe cruce. În momentul înălțării Sale, El Și-a preluat funcția de Mare Preot al nostru și Și-a început lucrarea de mijlocire, care a fost prezentată simbolic prin lucrarea marelui preot în Locul Sfânt al sanctuarului de pe Pământ. În anul 1844, la sfârșitul perioadei profetice de 2.300 de zile, El a intrat în cea de-a doua și ultima fază a slujirii Sale ispășitoare, care a fost prezentată simbolic prin lucrarea marelui preot în Locul Preasfânt al sanctuarului de pe Pământ. Aceasta este o lucrare a judecății de cercetare - o etapă a eliminării definitive a tuturor păcatelor - și a fost reprezentată simbolic prin curățarea sanctuarului evreiesc din vechime în Ziua Ispășirii. În acel serviciu simbolic, sanctuarul era curățat cu sângele animalelor jertfite, dar lucrurile cerești sunt purificate prin sacrificiul desăvârșit al sângelui lui Isus. Judecata de cercetare le descoperă ființelor cerești care dintre cei morți dorm în Hristos și, astfel, în El, sunt socotiți vrednici de a avea parte de prima înviere. Ea arată, de asemenea, care dintre cei vii sunt în Hristos prin păzirea poruncilor lui Dumnezeu și a credinței lui Isus și, în El, prin urmare, sunt gata să fie strămutați în Împărăția Sa cea veșnică. Această judecată justifică dreptatea lui Dumnezeu în salvarea celor care cred în Isus. Ea declară că cei care I-au rămas loiali lui Dumnezeu vor primi Împărăția. Finalizarea acestei lucrări a lui Hristos va marca încheierea timpului de probă al omenirii, înaintea celei de-a Doua Veniri (Biblia: Leviticul 16; Numeri 14:34; Ezechiel 4:6; Daniel 7:9-27; 8:13,14; 9:24-27; Evrei 1:3; 2:16,17; 4:14-16; 8:1-5; 9:11-28; 10:19-22; Apocalipsa 8:3-5; 11:19; 14:6,7; 20:12; 14:12; 22:11,12).
XXV. A Doua Venire a lui Hristos. A Doua Venire a lui Hristos este fericita nădejde a Bisericii - marele apogeu al Evangheliei. Venirea Mântuitorului va fi reală, personală, vizibilă și mondială. Când El va reveni, morții neprihăniți vor fi înviați și, împreună cu neprihăniții cei vii, vor fi glorificați și luați la Cer, dar cei nelegiuiți vor muri. Împlinirea aproape completă a profețiilor și situația actuală a lumii arată că venirea Domnului Hristos este aproape. Momentul exact al acestui eveniment n-a fost făcut cunoscut, de aceea suntem îndemnați să fim pregătiți în orice clipă (Biblia: Matei 24; Marcu 13; Luca 21; Ioan 14:1-3; Faptele Apostolilor 1:9-11; 1 Corinteni 15:51-54; 1 Tesaloniceni 4:13-18; 5:1-6; 2 Tesaloniceni 1:7-10; 2:8; 2 Timotei 3:1-5; Tit 2:13; Evrei 9:28; Apocalipsa 1:7; 14:14-20; 19:11-21).
XXVI. Moartea și învierea. Plata păcatului este moartea. Dar Dumnezeu, singurul care este nemuritor, le va da viață veșnică celor pe care îi va răscumpăra. Până în ziua aceea însă, moartea este o stare de inconștiență pentru toți oamenii. Când Hristos, care este viața noastră, va reveni, neprihăniții înviați și cei neprihăniți în viață vor fi glorificați și ridicați în văzduh ca să Îl întâmpine pe Domnul lor. A doua înviere, învierea celor nelegiuiți, va avea loc după o mie de ani (Biblia: Iov 19:25-27; Psalmii 146:3,4; Eclesiastul 9:5,6,10; Isaia 25:8; Daniel 12:2,13; Ioan 5:28,29; 11:11-14; Romani 6:23; 16; 1 Corinteni 15:51-54; Coloseni 3:4; 1 Tesaloniceni 4:13-17; 1 Timotei 6:15; Apocalipsa 20:1-10).
XXVII. Mileniul și sfârșitul păcatului. Mileniul reprezintă domnia de o mie de ani a lui Hristos cu sfinții Săi în Ceruri, între prima și a doua înviere. În acest timp, morții cei nelegiuiți vor fi judecați; Pământul va fi cu totul pustiu, fără ființe umane vii care să-l locuiască, fiind ocupat numai de Satana și de îngerii lui. La sfârșitul mileniului, Hristos, sfinții Săi și cetatea cea sfântă vor coborî din Ceruri pe Pământ. Morții cei nelegiuiți vor fi atunci înviați și, împreună cu Satana și cu îngerii lui, vor înconjura cetatea, dar va coborî foc de la Dumnezeu, care-i va arde și va curăța Pământul. Universul va fi astfel eliberat pentru totdeauna de păcat și de păcătoși (Biblia: Ieremia 4:23-26; Ezechiel 28:18,19; Maleahi 4:1; 1 Corinteni 6:2,3; Apocalipsa 20; 21:1-5).
XXVIII. Noul Pământ. Pe Noul Pământ, unde va domni neprihănirea, Dumnezeu le va oferi o casă eternă celor răscumpărați și un mediu perfect pentru a trăi veșnic, a iubi, a se bucura și a învăța în prezența Lui. Aici, Dumnezeu Însuși va locui cu poporul Său, iar moartea și suferința vor dispărea. Marea luptă va fi încheiată și nu va mai fi păcat. Toate lucrurile, cu sau fără viață, vor declara că Dumnezeu este dragoste, iar El va domni veșnic. Amin! (Biblia: Isaia 35; 65:17-25; Matei 5:5; 2 Petru 3:13; Apocalipsa 11:15; 21:1-7; 22:1-5).
11. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea susține principiul separației Bisericii de stat, iar în raporturile sale cu statul român este autonomă și se conduce după Statutul propriu și după Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial.
(2) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România susține neutralitatea statului în relația cu cultele religioase.
12. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Conform Sfintelor Scripturi, ordinea civilă este rânduită de Dumnezeu. Adventiștii de ziua a șaptea recunosc autoritatea statului în chestiunile civile și recomandă respectarea cerințelor lui, atât timp cât acestea nu interferează cu convingerile religioase și de conștiință ale adventiștilor de ziua a șaptea.
(2) În același timp, adventiștii de ziua a șaptea nu acceptă ca statul să se pronunțe în materie de credință religioasă și în aspecte legate de relația dintre ființa umană și Divinitate.
(3) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România respinge orice ingerință a statului în chestiuni ce țin de organizarea Bisericii, de forma liturgică și de alegerile interne ale Bisericii.
(4) Biserica este singura care, pe baza propriilor statute și regulamente, decide modul de gestionare a patrimoniului său.
13. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
Conform poruncii a patra a Decalogului, credincioșii adventiști de ziua a șaptea respectă sâmbăta ca fiind Sabatul biblic, începând de vineri de la apusul soarelui până sâmbătă la apusul soarelui, ca zi de repaus și sărbătoare religioasă rânduită de Dumnezeu pentru închinare, cultivare spirituală și servicii de cult, și nu desfășoară în această zi nicio lucrare în scopuri materiale sau de interes vremelnic, nici atunci când este vorba despre activități profesionale, educație sau serviciul militar.
14. La articolul 12, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Din acest motiv, credincioșii adventiști de ziua a șaptea pretind ca nicio persoană sau entitate să nu le impună o alimentație sau un stil de viață contrar preceptelor credinței lor.
15. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
Adventiștii, în calitate de cetățeni loiali, doresc să își slujească țara atât cât le permite conștiința, dorind să fie implicați în salvarea de vieți, și nu în distrugerea lor. Deoarece porunca a șasea din Decalog interzice uciderea omului, adventiștii de ziua a șaptea se situează pe poziția de necombatanță în cadrul serviciului militar sau în caz de conflict militar.
16. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 13^1 și 13^2, cu următorul cuprins:
Conform Bibliei, adventiștii de ziua a șaptea cred că familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimțite, pe egalitatea soților și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Căsătoria este înțeleasă ca o relație publică, cu responsabilități legale, monogamă și heterosexuală - între un bărbat și o femeie. În sensul prezentului statut, termenii «bărbat» și «femeie» sunt înțeleși prin raportare la sexul biologic al individului, ca realitate obiectivă constatată la naștere.
Adventiștii de ziua a șaptea nu recunosc și nu oficiază căsătoria între alte persoane decât un bărbat și o femeie.
17. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
Calitatea de membru al Bisericii poate fi dobândită de orice persoană care aderă de bunăvoie și din convingere la valorile, principiile și standardele biblice reflectate în mărturisirea de credință și în normele Bisericii, care trăiește în armonie cu aceste principii și care primește botezul biblic neotestamentar la vârsta la care are capacitatea de înțelegere.
18. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
Fiecare membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România poate să aparțină doar acesteia și unei singure biserici locale. Membrii se pot transfera într-o altă biserică locală din România sau din afara ei, în conformitate cu normele Bisericii.
19. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
Copiii nebotezați ai credincioșilor adventiști și persoanele care împărtășesc principiile Bisericii, dar nu au calitatea de membri, fac parte din corpul credincioșilor Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și au calitatea de aparținători.
20. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu următorul cuprins:
Aparținătorii au aceleași drepturi și îndatoriri ca membrii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, cu excepțiile prevăzute de Manualul Bisericii; aceste excepții includ, dar fără a se limita la, dreptul de a alege și a fi aleși în diferite slujbe sau în comitetele de conducere ale Bisericii sau de a fi aleși ca delegați pentru a reprezenta biserica locală la adunările generale ale unui nivel superior din structura Bisericii.
21. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
Părinții, tutorii legali sau asistenții maternali au dreptul exclusiv de a opta pentru educația religioasă și sexuală a copiilor minori, atât în familie, cât și în instituțiile de învățământ, conform propriilor convingeri.
22. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
Membrii Bisericii au datoria să trăiască în armonie cu principiile de credință și de organizare ale Bisericii și să contribuie la susținerea ei prin slujire, comportament exemplar și mijloace materiale, în acord cu standardele biblice. Membrii Bisericii sunt chemați:
a) să I se închine lui Dumnezeu în particular și în public, individual și colectiv;
b) să cultive relații strânse cu ceilalți credincioși prin studierea Bibliei în Biserică și în afara ei;
c) să promoveze răspândirea Bibliei, revelația lui Dumnezeu, prin vestirea Evangheliei și a făgăduinței celei de-a Doua Veniri a lui Isus Hristos, prin predicare în public și în particular, prin literatură, prin mijloace de comunicare în masă și prin mărturie personală;
d) să proclame principiile morale ale Legii lui Dumnezeu, standardul cel mai înalt privind modul de viață și relațiile umane;
e) să promoveze educația creștină și un stil de viață sănătos;
f) să promoveze programe sociale pentru alinarea suferințelor și a durerilor omenești, prin practicarea dragostei creștine, prin organizarea de servicii și instituții umanitare și de binefacere, prin cursuri de educație sanitară, de combatere a folosirii drogurilor, de consiliere familială etc. și prin acordarea de asistență în orfelinate, aziluri, unități de învățământ, spitale, unități militare, penitenciare și altele;
g) să desfășoare acțiuni culturale menite să păstreze și să transmită valorile creștine în cadrul Bisericii și în societate.
23. La articolul 20, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Deciziile organelor de disciplină ecleziastică sunt definitive și nu pot fi atacate la instanțele judecătorești civile de drept comun.
24. După articolul 21 se introduc două noi articole, articolele 21^1 și 21^2, cu următorul cuprins:
(1) Biserica locală, conferințele și Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România au obligația de a ține evidența membrilor și a aparținătorilor cultului.
(2) Evidența membrilor se ține într-un registru fizic sau electronic întocmit la nivelul bisericii locale prin grija pastorului, a conducătorului comunității și a membrilor comitetului comunității și se centralizează la nivelul Conferinței și al Uniunii Adventiste.
(1) Fără a aduce atingere dreptului Uniunii Europene sau dreptului național în materia protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea prevederilor privind siguranța prelucrării datelor cu caracter personal, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial, prelucrează datele cu caracter personal ale salariaților, ale membrilor, ale aparținătorilor și ale simpatizanților cultului după cum urmează:
a) numele și prenumele, sexul, data nașterii, data botezului, data căsătoriei, data decesului, numele și prenumele părinților, ale copiilor și ale soților sunt date pe care Biserica le prelucrează în scopul păstrării evidenței membrilor. Persoanele vizate au dreptul la rectificarea datelor, la portarea sau restricționarea accesului la aceste date până când o instanță competentă se pronunță în acest sens. Persoanele vizate nu au dreptul la ștergerea acestor date. Durata prelucrării acestor date este nelimitată;
b) adresa, numărul de telefon și adresa de poștă electronică sunt date pe care Biserica le prelucrează în scopul realizării misiunii de comunicare și păstorire a membrilor, a salariaților, a aparținătorilor și a simpatizanților Bisericii. După pierderea calității de membru sau aparținător, persoanele vizate au dreptul să solicite ștergerea, rectificarea, portarea sau restricționarea accesului la aceste date. Durata prelucrării acestor date este pe întreaga perioadă de apartenență a persoanei vizate la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România;
c) religia anterioară, studiile, ocupația, naționalitatea, starea civilă, precum și date referitoare la comportamentul financiar și social-religios sunt date personale pe care Biserica le prelucrează atât în scopul realizării misiunii de evanghelizare, cât și în scopul misiunii de păstorire a membrilor, a salariaților, a aparținătorilor și a simpatizanților Bisericii. Persoanele vizate au dreptul să solicite ștergerea, rectificarea, portarea sau restricționarea accesului la aceste date. Durata prelucrării acestor date este pe întreaga perioadă de apartenență a persoanei vizate la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România.
(2) În interesul ei legitim, Biserica va putea prelucra și în scopuri statistice datele personale privind genul, vârsta, religia anterioară, ocupația, studiile, naționalitatea, starea civilă, comportamentul financiar sau social al salariaților, al membrilor, al aparținătorilor și al simpatizanților Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
(3) Datele cu caracter personal ale persoanelor vizate pot fi stocate în statele membre ale Uniunii Europene.
(4) Prin cererea de transfer formulată către o biserică locală din alt stat membru sau dintr-o țară din afara Uniunii Europene, un membru al Bisericii consimte la transferul datelor sale cu caracter personal sau ale aparținătorilor către biserica locală de destinație sau către conferința de care biserica locală de destinație aparține.
(5) Cu respectarea normelor privind siguranța datelor cu caracter personal prelucrate de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, următoarele categorii de persoane au dreptul de acces la datele cu caracter personal: pastorii, personalul administrativ cu competențe în prelucrarea datelor, personalul administrativ cu competențe în gestionarea sistemelor IT, personalul din departamentul juridic și terțe persoane împuternicite de Biserică.
(6) Persoanele vizate ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România pot adresa solicitările lor referitoare la datele cu caracter personal proprii, adresându-se în scris Conferinței, Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România sau la adresa de poștă electronică [email protected]. În toate comunicările, persoana vizată trebuie să precizeze numele, prenumele, data nașterii, adresa la care dorește să fie contactată și problema pe care o semnalează. În situația în care există dubii asupra identității persoanei vizate, Biserica va solicita informații suplimentare pentru identificare.
(7) Persoana vizată poate face plângere împotriva acțiunii sau inacțiunii Bisericii referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal la autoritatea de supraveghere independentă cu competență ecleziastică și numai dacă această autoritate nu este instituită sau a fost dizolvată se poate adresa unei alte autorități independente de supraveghere specifice asociațiilor sau fundațiilor sau, în ultim caz, Autorității Naționale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal din România.
(8) Prezentele prevederi referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal se completează cu prevederile Politicii generale de prelucrare a datelor cu caracter personal în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România.
25. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România cuprinde trei niveluri organizatorice: biserica locală, conferința și uniunea de conferințe.
26. La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Bisericile locale de pe un anumit teritoriu formează o conferință. Toate conferințele de pe întregul teritoriu al României formează Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, având statutul de membre ale acesteia.
27. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Conferințele și Uniunea Adventistă sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică. Conferințele se organizează sau se reorganizează pe baza regulamentelor în vigoare ale Bisericii, ținând cont de nevoile acesteia în vederea realizării misiunii încredințate.
(2) La data adoptării prezentului statut, în cadrul Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România funcționează următoarele unități regionale de conducere a Bisericii:
a) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Banat, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Banat, cu sediul în municipiul Arad, str. Ștefan cel Mare nr. 3, județul Arad, având jurisdicție în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;
b) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Moldova, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Moldova, cu sediul în municipiul Bacău, str. Oituz nr. 53, județul Bacău, având jurisdicție în județele Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea;
c) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Muntenia, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Muntenia, cu sediul în municipiul București, str. Negustori nr. 15, sectorul 2, având jurisdicție în municipiul București și în județele Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova și Tulcea;
d) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Oltenia, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Oltenia, cu sediul în municipiul Craiova, str. Mitropolit Firmilian nr. 18, județul Dolj, având jurisdicție în județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea;
e) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Transilvania de Nord, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Transilvania de Nord, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str. Borhanciului nr. 44, județul Cluj, având jurisdicție în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare;
f) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Transilvania de Sud, respectiv Biserica Adventistă - Conferința Transilvania de Sud, cu sediul în municipiul Târgu Mureș, str. Predeal nr. 120, județul Mureș, având jurisdicție în județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
(3) În situația în care mai multe conferințe ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România au jurisdicție asupra unor biserici locale, grupe sau câmpuri misionare din același județ, conferințele vor emite o adresă comună prin care vor preciza jurisdicția fiecărei conferințe și dreptul de proprietate asupra patrimoniului.
28. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Bisericile locale nou-constituite pe teritoriul unei conferințe sunt primite ca membre în rândul celorlalte biserici ale conferinței respective de către Adunarea generală a acesteia, aflată în sesiune.
(2) Conferințele nou-constituite pe teritoriul Uniunii Adventiste sunt primite în Uniunea Adventistă de către Adunarea generală a acesteia, aflată în sesiune.
29. La articolul 26, alineatele (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) În cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România pot funcționa: edituri, tipografii, instituții de învățământ de diferite niveluri și profiluri, instituții medicale sau asimilate, posturi de radio și televiziune, case de pensii și ajutoare, centre de tineret, cămine de bătrâni, orfelinate, alte instituții de caritate și de interes social, asociații, fundații și societăți comerciale sau alte forme de organizare, cu sau fără personalitate juridică.
(2) Instituțiile Bisericii pot funcționa pe baza statutului propriu. Aceste instituții pot funcționa cu sau fără personalitate juridică.
(3) Reprezentanții instituțiilor prevăzute la alin. (1), la aprecierea Adunării generale, pot fi aleși în comitetele executive ale conferințelor sau în Comitetul Uniunii Adventiste, în funcție de organizația față de care sunt subordonate.
30. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26^1, cu următorul cuprins:
(1) Asociațiile și fundațiile înființate de terți se pot constitui în organizații afiliate sau susținătoare ale Bisericii, în conformitate cu Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial.
(2) Adunările generale ale instituțiilor afiliate și alegerile consiliilor directoare sau de administrație vor avea loc în conformitate cu articolele și regulamentele Bisericii și în armonie cu legile naționale aplicabile. Asocierea Bisericii în societăți comerciale implică acordul Comitetului EUD.
31. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Casa de Pensii și Ajutoare a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, denumită și Casa de Pensii, este persoană juridică de drept privat și utilitate publică, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
(2) Casa de Pensii din orașul Voluntari, str. Erou Iancu Nicolae nr. 38-38A, județul Ilfov, înființată în baza Decretului nr. 718/1956 pentru înființarea caselor de pensii și ajutoare în cadrul cultelor din Republica Populară Română, funcționează după statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste. După adoptare, Statutul Casei de Pensii se publică în Curierul adventist.
(3) Casa de Pensii se supune controlului financiar periodic al sistemului de audit al EUD și al organelor de cenzorat de la nivelul Uniunii Adventiste.
32. După articolul 27 se introduc patru noi articole, articolele 27^1-27^4, cu următorul cuprins:
(1) Universitatea Adventus din Cernica, înființată pe baza Legii nr. 227/2017 privind înființarea Universității Adventus din Cernica, instituție de drept privat și utilitate publică, este instituție a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, în conformitate cu normele statutare ale Bisericii Adventiste mondiale, și face parte din sistemul educațional adventist de ziua a șaptea, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial.
(2) Universitatea Adventus din Cernica se supune controlului spiritual-doctrinar al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, în conformitate cu Statutul și regulamentele Bisericii Adventiste la nivel mondial, rectorul Universității fiind membru al Bisericii pentru care Comitetul executiv al Uniunii Adventiste și-a dat acordul scris.
(3) Universitatea Adventus din Cernica se supune controlului financiar periodic al sistemului de audit al EUD și al organelor de cenzorat de la nivelul Uniunii Adventiste.
(1) Asociația Centrul Media Adventist, denumită în continuare CMA, este persoană juridică de drept privat, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, în conformitate cu normele statutare ale Bisericii Adventiste mondiale, și face parte din Adventist World Radio și Hope Channel, rețele de radio și televiziune ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial, împărtășind valori comune.
(2) CMA din orașul Voluntari, str. Erou Iancu Nicolae nr. 38-38A, județul Ilfov, entitate juridică înființată în baza prevederilor Codului civil și ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare (OG nr. 26/2000), având Certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 69/94/2012, eliberat de Judecătoria Buftea, și codul de identificare fiscală 29930109, este constituită prin asocierea celor șapte persoane juridice ale Bisericii - Uniunea Adventistă și cele șase conferințe.
(3) CMA funcționează după statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste. După adoptare, Statutul Asociației Centrul Media Adventist se publică în Curierul adventist.
(4) CMA se supune controlului spiritual-doctrinar al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, în conformitate cu Statutul și regulamentele Bisericii Adventiste la nivel mondial.
(5) CMA se supune controlului financiar periodic al sistemului de audit al EUD și al organelor de cenzorat de la nivelul Uniunii Adventiste.
(1) Asociația «Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor - ADRA România», denumită în continuare ADRA, este persoană juridică de drept privat, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, în conformitate cu normele statutare ale Bisericii Adventiste mondiale, și face parte din rețeaua internațională Adventist Development and Relief Agency (ADRA).
(2) Asociația «Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor - ADRA România» din București, str. Pache Protopopescu nr. 85, sectorul 2, entitate juridică înființată în baza prevederilor Codului civil și ale OG nr. 26/2000, având Certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 92/12.11.2001, eliberat de Judecătoria Sectorului 2, București, și codul de identificare fiscală 14355291, este constituită prin asocierea a 4 persoane fizice, reprezentanți legali sau convenționali ai Bisericii.
(3) ADRA funcționează după statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste. După adoptare, Statutul ADRA România se publică în Curierul adventist.
(4) ADRA se supune controlului spiritual-doctrinar al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, în conformitate cu Statutul și regulamentele Bisericii Adventiste la nivel mondial.
(5) ADRA se supune controlului financiar periodic al sistemului de audit al EUD și al organelor de cenzorat de la nivelul Uniunii Adventiste.
(1) Editura Viață și Sănătate este persoană juridică de drept privat, parte a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, în conformitate cu normele statutare ale Bisericii Adventiste mondiale.
(2) Editura Viață și Sănătate din orașul Pantelimon, str. Cernica nr. 101, județul Ilfov, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Ilfov cu numărul J23/3442/2012 și cod de identificare fiscală 6710635, societate comercială înființată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are asociat unic Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
(3) Editura Viață și Sănătate funcționează după statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste. După adoptare, Statutul Editurii Viață și Sănătate se publică în Curierul adventist.
(4) Editura Viață și Sănătate se supune controlului spiritual-doctrinar al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, în conformitate cu Statutul și regulamentele Bisericii Adventiste la nivel mondial.
(5) Editura Viață și Sănătate se supune controlului financiar periodic al sistemului de audit al EUD și al organelor de cenzorat de la nivelul Uniunii Adventiste.
33. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:
Biserica locală sau comunitatea locală este o organizație formată dintr-un număr suficient de credincioși, care se pot susține spiritual și financiar, înființată de membri ai Bisericii, cu aprobarea comitetului executiv al conferinței pe al cărei teritoriu se află.
34. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:
Biserica locală nu are personalitate juridică, fiind parte integrantă a Conferinței. Ea funcționează pe baza unei autorizații eliberate de Uniunea Adventistă, valabilă în fața oricărei autorități. Biserica locală se poate angaja în proiecte sau în parteneriate și cooperări numai în baza unei autorizări din partea Conferinței.
35. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
Dintr-o biserică locală pot face parte și grupe de credincioși din localitățile învecinate sau credincioși izolați. Grupele funcționează pe baza unei autorizații eliberate de Uniunea Adventistă și sunt subunități ale bisericii locale de care aparțin. În cadrul grupelor se pot organiza toate activitățile din biserica locală. În relația cu statul sau cu terții, grupele se bucură de aceleași drepturi și îndatoriri ca biserica locală.
36. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
Bisericile locale sau grupele desfășoară activități religioase atât în ziua de Sabat (sâmbăta), cât și în celelalte zile ale săptămânii, în lăcașul de cult, dar și în spații publice, în case particulare și în aer liber, cum ar fi: predicarea și învățarea Sfintelor Scripturi, servicii de cult, activități de instruire și vestire a Evangheliei, botezuri, cununii religioase, înmormântări și orice alte activități compatibile cu doctrina și misiunea Bisericii.
37. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 31^1, cu următorul cuprins:
Lăcașurile de cult ale bisericilor locale și ale grupelor, inclusiv capelele de pe lângă instituțiile de învățământ, medicale, sociale sau alte instituții ale Bisericii, sunt autorizate de Uniunea Adventistă. Autorizația de funcționare emisă pentru biserica locală sau pentru grupă, prin menționarea adresei la care își desfășoară serviciile religioase, este și autorizație de lăcaș de cult.
38. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
(1) Forul de conducere al bisericii locale este comitetul acesteia și este format din unu sau mai mulți prezbiteri, prim-diacon, secretar, casier și un număr de slujbași hotărât de Adunarea generală, în funcție de mărimea bisericii. Comitetul și adunarea generală a bisericii locale sunt conduse de pastorul delegat de Conferință, iar în lipsa acestuia, de prezbiter, cu acordul pastorului sau al Conferinței.
(2) Preocuparea primordială a comitetului bisericii locale trebuie să fie un plan activ de ucenicie, care include atât hrănirea spirituală a bisericii, cât și lucrarea de plănuire și stimulare a evanghelizării în toate fazele ei. Responsabilitățile comitetului bisericii includ: un plan activ de ucenicie, evanghelizarea în toate fazele ei, hrănirea spirituală și îndrumarea membrilor, păstrarea purității doctrinare, promovarea standardelor creștine, supravegherea finanțelor bisericii, protejarea bunurilor bisericii și grija față de ele și coordonarea departamentelor bisericii.
(3) Comitetul bisericii locale analizează și recomandă adunării generale a bisericii locale modificările în privința calității de membru.
39. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Alegerea comitetului bisericii locale și a slujbașilor ei se face, de regulă, din 2 în 2 ani, dintre membrii bisericii respective, de către Adunarea generală a acesteia, conform prevederilor și normelor interne ale Bisericii.
(2) Delegații pentru Adunarea generală a Conferinței pot fi aleși odată cu slujbașii bisericii locale sau la o adunare administrativă special convocată în scopul acesta.
40. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:
Dizolvarea sau excluderea unei biserici locale sau a unei grupe se face în conformitate cu normele Bisericii, atunci când aceasta rămâne cu un număr atât de mic de credincioși încât funcționarea devine imposibilă sau când persistă în apostazie.
41. Articolul 36 se modifică și va avea următorul cuprins:
Activitățile din biserica locală se desfășoară pe departamente, conform prevederilor normelor Bisericii. Între acestea sunt: Administrarea Creștină a Vieții, Copii, Comunicare, Diaconie, Educație, Misiunea Femeii, Oportunități de Slujire Adventiste, Publicații, Relații Oficiale și Libertate Religioasă, Sănătate, Școala de Sabat și Lucrarea Personală, Spiritul Profetic, Tineret, Viața de Familie și altele.
42. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
Slujbașii bisericii locale slujesc în mod voluntar și își exercită atribuțiile în teritoriul bisericii locale care i-a ales. Fără un mandat expres din partea Conferinței, slujbașii bisericii nu reprezintă legal biserica sau grupa locală.
43. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Conferința este o organizație a Bisericii, persoană juridică de drept privat și utilitate publică, având rol spiritual, administrativ și de reprezentare. Ea este alcătuită din totalitatea bisericilor locale de pe un anumit teritoriu, având drept de jurisdicție asupra acestora.
(2) Conferințele de pe teritoriul României aparțin Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și au aceleași scopuri, principii și reguli de organizare ca aceasta.
44. La articolul 39, alineatele (1), (2), (3), (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Adunarea generală a Conferinței este forul deliberativ și se compune din delegații de drept, delegații aleși și delegați extraordinari. Cvorumul pentru o adunare generală legal constituită este de jumătate plus unu din numărul delegaților.
(2) Delegații de drept sunt:
a) toți membrii Comitetului executiv al Conferinței;
b) membrii Comitetului executiv al Uniunii Adventiste prezenți în Adunarea generală a Conferinței;
c) membrii prezenți ai Comitetului EUD;
d) membrii prezenți ai Comitetului Conferinței generale;
e) toți angajații pe durată nedeterminată ai Conferinței în funcții pastorale (pastori și pastori asistenți).
(3) Delegații aleși sunt: câte un delegat ales pentru fiecare biserică locală cu un număr mai mic de 150 de membri și câte un delegat pentru fiecare 150 de membri sau fracțiune de 150 de membri pentru bisericile locale cu un număr mai mare de 150 de membri. Membrii laici delegați trebuie să fie membri ai unei biserici locale, femei și bărbați.
.................................
(5) La Adunarea generală a Conferinței pot participa cu drept de vot - în calitate de delegați extraordinari - și reprezentanți ai instituțiilor Conferinței, pastori pensionari prezenți în Adunare care îndeplinesc în mod curent activități pastorale și alți invitați de la alte Conferințe propuși de Comitetul executiv al Conferinței și aprobați de Adunarea generală, dar nu mai mult de 10% din numărul delegaților aleși.
45. La articolul 39, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Delegații care nu sunt aleși pentru un nou mandat la o adunare generală electivă nu își pierd statutul de delegat la actuala sesiune a Adunării generale elective.
46. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Sesiunile Adunării generale a Conferinței pot fi ordinare și extraordinare. Adunarea generală ordinară a Conferinței se convoacă din 4 în 4 ani de către Comitetul executiv al acesteia. Data și locul stabilite pentru sesiune se anunță în publicația oficială a Bisericii cu cel puțin 2 luni înainte de începerea sesiunii.
(2) Adunările generale extraordinare se convoacă de către Comitetul executiv al Conferinței în următoarele cazuri:
a) din inițiativa Comitetului executiv al Conferinței;
b) prin votul majorității delegaților aflați în sesiune;
c) la cererea unui procent de 40% din numărul bisericilor, exprimat prin comitetele lor;
d) la cererea Comitetului Uniunii Adventiste, al EUD sau al Conferinței generale.
(3) Data și locul stabilite pentru sesiunea extraordinară se anunță pe canalele oficiale ale Bisericii cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte.
(4) În cazuri excepționale, Adunarea generală a Conferinței poate fi convocată mai devreme sau mai târziu față de termenul de 4 ani, comunicarea privind data și locul stabilite făcându-se pe căile cele mai eficiente. În anunțul dat spre publicare este inclusă și agenda Adunării generale.
(5) În cazuri excepționale, într-o ședință ordinară sau extraordinară, Comitetul executiv al Conferinței, al Uniunii Adventiste, al EUD sau al Conferinței generale poate amâna sau devansa data sesiunii Adunării generale cu o perioadă de maximum 1 an.
47. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Adunarea generală a Conferinței are autoritatea:
a) să aleagă administratorii Conferinței, directorii departamentelor și membrii Comitetului executiv al Conferinței, precum și alți slujbași care nu fac parte din acest comitet;
b) să acrediteze personalul Conferinței;
c) să ratifice înființarea și dizolvarea de biserici locale;
d) să hotărască asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al Conferinței;
e) să adopte direcțiile strategice ale Conferinței;
f) să dispună asupra patrimoniului Conferinței.
(2) Adunarea generală poate transfera Comitetului executiv al Conferinței responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociați și administratori asociați.
(3) Modul de desfășurare a Adunării generale se stabilește prin instrucțiuni emise de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste.
48. Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:
Toți delegații cu drept de vot la o sesiune a Adunării generale a Conferinței trebuie să fie membri cu o bună reputație și care nu se află sub disciplina Bisericii.
49. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Participanții vor fi prezenți la data și locul menționate în convocare, direct sau prin teleconferință, pentru a putea alege sau a fi aleși. Fiecare delegat de drept sau ales are dreptul la un singur vot. Votul este direct. Pentru probleme care implică confidențialitate deplină, situații invocate de președintele de ședință sau de membrii Adunării generale, votul poate fi secret.
(2) Cu aprobarea Comitetului executiv al Conferinței, delegații pot participa la sesiunile Adunării generale de la distanță, prin teleconferință, cu condiția ca toți participanții să se poată auzi în același timp. Secretarul Comitetului executiv al Conferinței va menționa în procesul-verbal al Adunării generale numele delegaților care au participat de la distanță la lucrările Adunării generale, votul lor fiind valabil exprimat ca și când ar fi fost prezenți fizic la ședința Adunării generale.
50. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Forul de conducere al Conferinței, între sesiuni, este Comitetul executiv. Numărul membrilor acestuia nu poate depăși 25 de persoane. Președintele, secretarul și trezorierul Conferinței sunt membri de drept ai Comitetului executiv. Funcțiile de secretar și trezorier pot fi deținute de aceeași persoană. Ceilalți membri ai Comitetului executiv sunt aleși dintre directorii de departamente, pastori și pastorii asistenți, directorii de instituții și membrii laici.
(2) Administratorii Uniunii Adventiste, ai EUD și ai Conferinței generale sunt membri de drept ai Comitetului executiv al Conferinței. Numărul lor se adaugă celor menționați mai sus, dar numărul celor care au drept de vot nu va depăși 10% din numărul total al membrilor prezenți ai comitetului.
51. După articolul 44 se introduce un nou articol, articolul 44^1, cu următorul conținut:
(1) Administratorii conferințelor sunt președintele, secretarul executiv și trezorierul Conferinței.
(2) Este de datoria acestor trei administratori, în consultare unii cu alții, să continue activitatea în conformitate cu planurile, politicile și programele votate de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste și al EUD. Aceste planuri, politici și programe trebuie să fie în armonie cu principiile și acțiunile fundamentale adoptate și aprobate de Conferința generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea în sesiunile sale cincinale.
52. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Președintele Conferinței, care trebuie să fie pastor hirotonit, cu experiență, este primul administrator și se raportează la Comitetul executiv al Conferinței în consultare cu secretarul și trezorierul.
(2) Președintele Conferinței acționează ca președinte al Adunării generale a Conferinței și al Comitetului executiv al Conferinței și va sluji în interesul general al Conferinței, după cum hotărăsc Adunarea generală și Comitetul executiv.
(3) Președintele Conferinței reprezintă organizația în cadrul Bisericii și în relațiile cu instituțiile statului sau cu alte persoane fizice și juridice.
(4) În activitatea sa de conducere, președintele Conferinței aderă la reglementările Uniunii Adventiste, ale EUD și ale Conferinței generale, lucrând în armonie cu Comitetul Uniunii Adventiste și în strânsă consultare cu administratorii Uniunii Adventiste.
(5) Președintele Conferinței este membru de drept al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
53. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Secretarul executiv al Conferinței, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv al Conferinței și acționează ca vicepreședinte al Comitetului executiv al Conferinței.
(2) Secretarul se raportează la Comitetul executiv al Conferinței după consultarea cu președintele.
(3) Este de datoria secretarului să păstreze procesele-verbale ale adunărilor generale și ale ședințelor Comitetului executiv al Conferinței; el le pune la dispoziție copii ale acestor procese-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv al Conferinței și administratorilor Uniunii Adventiste. De asemenea, secretarul pune la dispoziție informațiile cerute de președinte sau de Comitetul executiv al Conferinței și îndeplinește orice alte îndatoriri care aparțin slujbei sale.
54. Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Trezorierul Conferinței, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv al Conferinței.
(2) Trezorierul se va raporta la Comitetul executiv al Conferinței după consultare cu președintele.
(3) Trezorierul este răspunzător de asigurarea conducerii financiare în cadrul organizației, ceea ce va include, dar nu se va limita la, primirea, păstrarea și cheltuirea de fonduri în armonie cu hotărârile Comitetului executiv al Conferinței, și de trimiterea fondurilor curente către Uniunea Adventistă/ divizie/Conferința generală, în armonie cu regulamentele EUD; va asigura totodată informații de natură financiară președintelui și Comitetului executiv al Conferinței De asemenea, trezorierul pune la dispoziția administratorilor Uniunii Adventiste copii ale documentelor financiare.
55. Articolul 48 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Directorii de departamente ai Conferinței vor lucra sub îndrumarea Comitetului executiv al Conferinței și a președintelui, având rol consultativ pentru domeniul lor de activitate.
(2) Comitetul executiv al Conferinței propune spre validare Adunării generale elective departamentele Conferinței, ai căror directori angajați cu normă întreagă vor face parte din Comitetul administrativ al Conferinței.
56. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins:
Comitetul executiv al Conferinței este forul de conducere între sesiunile Adunării generale și are deplină autoritate să acționeze în numele acesteia, având următoarele atribuții:
a) elaborează strategia Conferinței, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generală, și promovează planurile Uniunii Adventiste;
b) răspunde de bunul mers al vieții religioase și morale în cuprinsul Conferinței;
c) veghează la păstrarea unității de doctrină, de organizație și de practică religioasă;
d) hotărăște asupra administrării bunurilor și a valorilor Conferinței, având drept de dispoziție asupra patrimoniului Conferinței;
e) completează locurile vacante produse în timpul mandatului său. În cazul în care trebuie ales un nou președinte, Comitetul executiv al Conferinței va fi condus de președintele Uniunii Adventiste sau de delegatul acestuia;
f) hotărăște asupra definitivărilor, a concedierilor și a demisiilor privitoare la angajații Conferinței;
g) în intervalul dintre sesiuni, acreditează personalul și retrage acreditarea persoanelor incompatibile. Retragerea acreditării unei persoane din Comitetul executiv al Conferinței se poate face numai cu aprobarea a două treimi din numărul membrilor săi;
h) aprobă bugetul Conferinței și veghează la executarea lui; aprobă bilanțul contabil;
i) face propuneri Uniunii Adventiste pentru hirotonirea pastorilor sau pentru retragerea calității de pastor;
j) hotărăște asupra mutării pastorilor în cuprinsul Conferinței;
k) stabilește sfera de activitate a personalului pastoral și administrativ;
l) stabilește atribuțiile directorilor de departamente;
m) exercită dreptul de disciplină asupra tuturor angajaților Conferinței, judecând în primă instanță abaterile săvârșite;
n) acceptă daruri, donații, succesiuni, moșteniri, subvenții, legate și altele;
o) susține și apără interesele de orice natură ale Conferinței;
p) hotărăște înființarea de instituții subordonate Conferinței;
q) avizează cererile de rebotezare pentru persoanele căsătorite/recăsătorite fără să fi avut acest drept biblic;
r) hotărăște mutarea sediului;
s) numește delegații pentru Adunarea generală a Uniunii Adventiste;
ș) convoacă Adunarea generală a Conferinței;
t) aprobă înființarea bisericilor locale și a grupelor;
ț) hotărăște destinația caselor de rugăciune, a caselor parohiale și a celorlalte imobile;
u) soluționează plângerile;
v) hotărăște asupra sponsorizărilor, a donațiilor, a ajutoarelor și a creditelor acordate de Biserică instituțiilor subordonate, instituțiilor afiliate sau susținătoare, în conformitate cu statutul acestora prevăzut de Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial, precum și asupra fondurilor pe care Biserica le alocă unor proiecte sociale, umanitare sau medicale, culturale sau educaționale, desfășurate de instituții care nu au legătură cu Biserica;
w) poate delega din atribuțiile sale Comitetului administrativ al Conferinței. Hotărârile Comitetului administrativ al Conferinței luate în acest context se supun ratificării Comitetului executiv în prima ședință a acestuia.
57. După articolul 49 se introduc două noi articole, articolele 49^1 și 49^2, cu următorul cuprins:
(1) Membrii Comitetului executiv al Conferinței pot participa la ședințe prin intermediul unei teleconferințe, cu condiția ca persoanele participante să se poată auzi în același timp, participarea prin astfel de mijloace constituind prezența personală la o asemenea întâlnire. Secretarul de ședință va consemna în procesul-verbal membrii care au participat la întâlnire de la distanță.
(2) Convocarea cu privire la ora, locul, ordinea de zi și orice alte informații, în conformitate cu prezentul statut, le vor fi furnizate tuturor membrilor într-un mod rezonabil, cu cel puțin 48 de ore înainte de ședință, dacă ședința urmează să aibă loc la distanță, prin mijloace electronice, sau cu cel puțin 96 de ore înainte, dacă ședința urmează să aibă loc fizic.
(3) Ședințele Comitetului executiv al Conferinței sunt legal constituite cu participarea a minimum jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului, inclusiv președintele.
(4) Hotărârile Comitetului executiv sunt consemnate într-un proces-verbal întocmit și păstrat de secretarul Conferinței.
(1) Comitetul administrativ al Conferinței este forul de lucru al Comitetului executiv al Conferinței între sesiunile acestuia și este compus din administratorii Conferinței și directorii de departamente aleși de Adunarea generală pentru a face parte din Comitetul administrativ al Conferinței.
(2) Comitetul administrativ al Conferinței are următoarele atribuții:
a) pune în aplicare hotărârile Comitetului executiv al Conferinței în materie de administrare a activității spirituale, a celei de evanghelizare și a patrimoniului;
b) angajează dintre membrii Bisericii personalul necesar desfășurării activității în Conferință, conform schemei de personal aprobate de Comitetul executiv al Conferinței, și emite deciziile corespunzătoare;
c) exercită atribuțiile delegate de Comitetul executiv al Conferinței în condițiile stipulate în decizia de delegare.
(3) Comitetul administrativ al Conferinței se întrunește în ședințe legal constituite cu participarea a minimum jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(4) Hotărârile Comitetului administrativ al Conferinței sunt consemnate într-un proces-verbal întocmit și păstrat de secretarul Conferinței.
58. Articolul 50 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Personalul pastoral al Conferinței este alcătuit din: pastori hirotoniți, pastori asistenți și pastori stagiari. Lucrătorii biblici sunt angajați pe durată determinată, pentru scopuri misionare și de evanghelizare, neavând statut de delegați la adunările generale ale Conferinței.
(2) Angajații conferințelor și ai instituțiilor lor sunt transferați în funcție de interesele Bisericii.
59. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pastorii sunt angajați dintre absolvenții unei instituții de învățământ teologic adventist care și-au dovedit chemarea în timpul unei practici corespunzătoare.
(2) În lucrarea pastorală și de evanghelizare pot fi angajate și femei. Angajarea în lucrarea pastorală și de evanghelizare a femeilor nu implică actul de hirotonire ca pastor a acestora.
60. După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 52^1, cu următorul cuprins:
(1) Durata mandatului persoanelor alese la sesiunile Adunării generale a Conferinței și al celor numite de Comitetul executiv al Conferinței este, în mod normal, până la următoarea sesiune a adunării generale elective ordinare sau extraordinare. Cu toate acestea, perioada mandatului poate fi mai scurtă ca urmare a demisiei, a pensionării la cerere, a pensionării prin efectul legii sau a eliberării din funcție, pentru «motive întemeiate», de către Comitetul executiv al Conferinței sau în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării generale a Conferinței.
(2) Expresia «motive întemeiate», atunci când este utilizată în legătură cu eliberarea dintr-o funcție aleasă, numită sau dobândită prin angajare, include, dar fără a se limita la:
– incompetență;
– refuzul persistent de a coopera cu Comitetul executiv al Conferinței în mod corespunzător în probleme de doctrină, de conduită profesională și de imagine;
– acțiuni care pot face obiectul disciplinei în conformitate cu Manualul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea;
– pierderea, totală sau temporară, a calității de membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea;
– furt sau delapidare;
– condamnarea penală ca urmare a comiterii unei infracțiuni sau instigarea la o infracțiune, altele decât pentru motive religioase sau de conștiință;
– divorțul intervenit ca urmare a unei acțiuni proprii sau a celuilalt soț, fără motiv biblic.
61. Titlul capitolului VIII se modifică și va avea următorul cuprins:
62. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Uniunea Adventistă este forul central de conducere al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, cu funcție spirituală, administrativă și de reprezentare a acesteia, fiind persoană juridică de drept privat și utilitate publică.
(2) Uniunea Adventistă are sediul în orașul Voluntari, str. Erou Iancu Nicolae nr. 38-38A, județul Ilfov, cod poștal 077190.
(3) Publicația oficială a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România este revista Curierul adventist, având ISSN 1220-6725, iar pagina web oficială este www.adventist.ro.
(4) În cazuri excepționale, Comitetul executiv al Uniunii Adventiste își poate schimba temporar sediul.
63. Articolul 55 se abrogă.
64. Articolul 56 se abrogă.
65. Articolul 57 se abrogă.
66. Articolul 58 se abrogă.
67. Articolul 59 se abrogă.
68. Articolul 60 se abrogă.
69. Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Conducerea centrală a Uniunii Adventiste, între sesiunile Adunării generale, este Comitetul executiv al Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România. Numărul membrilor acestuia nu va depăși 35 de persoane. Comitetul executiv al Uniunii Adventiste este ales în sesiunile elective ale Adunării generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, pentru un mandat de 5 ani.
(2) În Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, următoarele persoane sunt membri de drept: președintele, secretarul executiv și trezorierul Uniunii Adventiste, președinții conferințelor, rectorul Universității Adventus din Cernica, directorul Editurii Viață și Sănătate, directorul Asociației Centrul Media Adventist și directorul Asociației Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor - ADRA România. Ceilalți membri sunt aleși dintre directorii de departamente, directorii altor instituții, pastori și membri laici.
(3) Administratorii EUD și ai Conferinței generale sunt membri de drept ai Comitetului executiv al Uniunii Adventiste. Aceștia se adaugă la cei menționați mai sus, dar numărul celor care au drept de vot nu va depăși 10% din numărul total al membrilor prezenți ai comitetului.
70. După articolul 61 se introduce un nou articol, articolul 61^1, cu următorul cuprins:
(1) Administratorii Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România sunt președintele, secretarul executiv și trezorierul Uniunii Adventiste.
(2) Este de datoria acestor trei administratori, în consultare unii cu alții, să continue lucrările în conformitate cu planurile, politicile și programele votate de Comitetul executiv al EUD și al Uniunii Adventiste. Aceste planuri, politici și programe trebuie să fie în armonie cu principiile și acțiunile fundamentale adoptate și aprobate de Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea în sesiunile sale cincinale.
71. Articolul 62 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Președintele Uniunii Adventiste, care trebuie să fie pastor hirotonit, cu experiență, este primul administrator și se raportează la Comitetul executiv al Uniunii de Conferințe în consultare cu secretarul executiv și trezorierul.
(2) Președintele Uniunii Adventiste acționează ca președinte al Adunării Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și al Comitetului executiv al EUD și slujește în interesul general al Uniunii Adventiste, după cum hotărăsc Adunarea generală și Comitetul executiv al EUD.
(3) Președintele Uniunii Adventiste reprezintă organizația în cadrul Bisericii și în relațiile cu instituțiile statului sau cu alte persoane fizice și juridice.
(4) În activitatea sa de conducere, președintele Uniunii Adventiste aderă la reglementările EUD și ale Conferinței generale, lucrând în armonie cu Comitetul executiv al EUD și în strânsă consultare cu administratorii EUD.
(5) Președintele Uniunii Adventiste este membru de drept al Comitetului executiv al EUD și al Conferinței generale.
72. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Secretarul executiv al Uniunii Adventiste, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv al EUD și va acționa ca vicepreședinte al Comitetului executiv al EUD.
(2) Secretarul executiv se va raporta la Comitetul executiv al Uniunii Adventiste după consultarea cu președintele.
(3) Este de datoria secretarului executiv să păstreze procesele-verbale ale adunărilor generale și ale ședințelor Comitetului executiv; el le pune la dispoziție copii ale proceselor-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv al Uniunii Adventiste și administratorilor EUD. De asemenea, secretarul pune la dispoziție informațiile cerute de președinte sau de Comitetul executiv și îndeplinește orice alte îndatoriri care aparțin slujbei sale.
73. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Trezorierul Uniunii Adventiste, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
(2) Trezorierul se raportează la Comitetul executiv al Uniunii Adventiste după consultare cu președintele.
(3) Trezorierul asigură conducerea financiară în cadrul organizației, ceea ce include, dar nu se limitează la, primirea, păstrarea și cheltuirea de fonduri în armonie cu hotărârile Comitetului executiv al Uniunii Adventiste. De asemenea, răspunde de trimiterea fondurilor destinate EUD/Conferinței generale în armonie cu regulamentele EUD și ale Conferinței generale și le asigură informații de natură financiară președintelui și Comitetului executiv al Uniunii Adventiste. Trezorierul le pune la dispoziție copii ale documentelor financiare administratorilor EUD.
74. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Directorii departamentelor Uniunii Adventiste lucrează sub îndrumarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste și a președintelui, având rol consultativ pentru domeniul lor de activitate.
(2) Comitetul executiv al Uniunii Adventiste propune spre validare Adunării generale elective directorii de departamente ai Uniunii Adventiste angajați cu normă întreagă care vor face parte din Comitetul administrativ al Uniunii Adventiste.
75. La articolul 66, partea introductivă și literele a), b), c), d), f), g), h), i), k), l), m), o), r), ș), ț), u), v) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Între sesiunile Adunării generale, Comitetul executiv al Uniunii Adventiste are deplină autoritate să acționeze în numele acesteia, având următoarele atribuții:
a) elaborează strategia Uniunii Adventiste, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generală;
b) răspunde de bunul mers al vieții religioase și morale în cuprinsul Uniunii Adventiste;
c) reglementează și conduce activitățile patrimoniale ale Bisericii și hotărăște asupra administrării bunurilor Uniunii Adventiste, având drept de dispoziție asupra patrimoniului propriu sau asupra patrimoniului conferințelor și al instituțiilor Bisericii;
d) veghează la păstrarea unității de doctrină, de organizație și de practică religioasă;
....................................................
f) fixează data și convoacă Adunarea Generală a Uniunii Adventiste;
g) aprobă bugetul Uniunii Adventiste, verifică și aprobă gestiunea financiară a Uniunii Adventiste;
h) hotărăște, în colaborare cu EUD și cu conferințele, asupra înființării și desființării de conferințe, precum și asupra întinderii lor teritoriale;
.......................................
i) hotărăște angajarea, concedierea, transferarea și promovarea personalului Uniunii Adventiste și al conferințelor, în cazul dizolvării conferințelor, precum și completarea vacanțelor produse între sesiuni, emite și revocă acreditările, autorizările sau avizele personalului propriu, precum și ale personalului celorlalte instituții ale Bisericii;
................................................
k) stabilește atribuțiile directorilor de departamente și ale celorlalți angajați ai Uniunii Adventiste, precum și ale președinților, secretarilor executivi și trezorierilor conferințelor;
l) judecă abaterile săvârșite de angajații Uniunii Adventiste și de angajații instituțiilor subordonate Uniunii Adventiste care au fost numiți de Uniunea Adventistă și se pronunță ca instanță de apel asupra hotărârilor date de comitetele conferințelor și de instituțiile Bisericii;
m) acceptă daruri, sponsorizări, donații, succesiuni, moșteniri, subvenții, legate și altele;
.............................................
o) înființează, coordonează, controlează și desființează instituțiile Bisericii;
...................................
r) hotărăște mutarea temporară a sediului;
.................................
ș) stabilește regulamentul pentru adunările generale elective la nivel de uniune, conferință și biserică locală;
..............................
ț) stabilește Statutul și Regulamentul de funcționare ale Casei de Pensii și Ajutoare a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și ale Asociației Centrul Media Adventist și avizează statutul celorlalte instituții ale Bisericii;
u) administrează patrimoniul Bisericii, are drept de dispoziție asupra acestuia și stabilește destinația imobilelor din patrimoniul propriu;
v) emite autorizațiile de funcționare pentru biserici locale și grupe;
76. La articolul 66, după litera v) se introduc trei noi litere, literele w)-y), cu următorul cuprins:
w) demite pentru «motive întemeiate» [a se vedea definiția «motivelor întemeiate» la art. 53 alin. (2) din prezentul statut] persoanele care au fost alese în cadrul unei sesiuni a Adunării generale, inclusiv persoanele care au fost alese de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, prin mandatul Adunării Generale a Uniunii Adventiste. Demiterea persoanelor menționate în acest paragraf este condiționată de votul a două treimi din numărul membrilor prezenți ai Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, dacă este asigurat un cvorum de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Comitetului executiv al Uniunii Adventiste;
x) hotărăște asupra sponsorizărilor, a donațiilor, a ajutoarelor și a creditelor acordate de Biserică instituțiilor subordonate, instituțiilor afiliate sau susținătoare, în conformitate cu statutul acestora prevăzut de Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial, precum și asupra fondurilor pe care Biserica le alocă unor proiecte sociale, umanitare sau medicale, culturale sau educaționale desfășurate de instituții care nu au legătură cu Biserica;
y) poate delega din atribuțiile sale Comitetului administrativ al Uniunii Adventiste. Hotărârile Comitetului administrativ al Uniunii Adventiste luate în acest context se supun ratificării Comitetului executiv în prima ședință a acestuia.
77. După articolul 66 se introduc două articole noi, articolele 66^1 și 66^2, cu următorul conținut:
(1) Membrii Comitetului executiv al Uniunii Adventiste pot participa la ședințe prin intermediul unei teleconferințe, cu condiția ca persoanele participante să se poată auzi în același timp, participarea prin astfel de mijloace constituind prezența personală la o asemenea întâlnire. Secretarul de ședință va consemna în procesul-verbal membrii care au participat la întâlnire de la distanță.
(2) Convocarea cu privire la ora, locul, ordinea de zi și orice alte informații, în conformitate cu prezentul statut, le vor fi furnizate tuturor membrilor într-un mod rezonabil, cu cel puțin 48 de ore înainte de ședință, dacă ședința urmează să aibă loc la distanță, prin mijloace electronice, sau cu cel puțin 96 de ore înainte, dacă ședința urmează să aibă loc fizic.
(3) Ședințele Comitetului executiv al Uniunii Adventiste sunt legal constituite cu participarea a minimum jumătate plus unu din numărul membrilor Comitetului, inclusiv președintele și vicepreședintele.
(4) Hotărârile Comitetului executiv al Uniunii Adventiste sunt consemnate într-un proces-verbal întocmit și păstrat de secretarul Uniunii Adventiste.
(1) Comitetul administrativ al Uniunii Adventiste este forul de lucru al Comitetului executiv al Uniunii Adventiste între sesiunile acestuia și este compus din administratorii Uniunii Adventiste și directorii de departamente, angajați cu normă întreagă, aleși de Adunarea generală electivă pentru a face parte din Comitetul administrativ al Uniunii Adventiste.
(2) Comitetul administrativ al Uniunii Adventiste are următoarele atribuții:
a) pune în aplicare hotărârile Comitetului executiv al Uniunii Adventiste în materie de administrare a patrimoniului și de activitate spirituală și de evanghelizare;
b) angajează dintre membrii Bisericii personalul necesar desfășurării activității în Biserică, conform schemei de personal aprobate de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, și emite deciziile corespunzătoare;
c) exercită atribuțiile delegate de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste în condițiile stipulate în decizia de delegare.
(3) Comitetul administrativ al Uniunii Adventiste se întrunește în ședințe legal constituite cu participarea a minimum jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(4) Hotărârile Comitetului administrativ al Uniunii Adventiste sunt consemnate într-un proces-verbal întocmit și păstrat de secretarul Uniunii Adventiste.
78. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cuprinzând articolele 66^3-66^9, cu următorul cuprins:
(1) Adunarea Generală a Uniunii Adventiste este forul deliberativ suprem al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și se compune din:
a) delegații de drept, și anume:
– membrii Comitetului executiv al Uniunii Adventiste și administratorii conferințelor;
– membrii prezenți ai Comitetului executiv al EUD;
– membrii prezenți ai Comitetului executiv al Conferinței generale. Numărul delegaților de drept din partea EUD și a Conferinței generale nu trebuie să depășească 10% din totalul delegaților;
b) delegații aleși, și anume: câte un delegat pentru fiecare conferință, indiferent de numărul membrilor ei, și câte un delegat pentru fiecare 350 de membri sau fracțiune de 350 de membri, în proporție de jumătate laici și jumătate pastori. Membrii laici delegați trebuie să fie membri ai unei biserici locale, femei și bărbați;
c) delegați extraordinari, persoane din conducerea instituțiilor confesionale deținute și conduse de Uniunea Adventistă și de la conferințe, precum și invitați de la alte uniuni de conferințe; aceștia pot fi recomandați de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste și acceptați de delegații aflați în sesiune. Numărul acestor delegați nu va depăși 10% din numărul total al delegaților aleși;
d) delegații care nu sunt aleși pentru un nou mandat la o Adunare generală electivă a Uniunii Adventiste nu își pierd statutul de delegat la actuala sesiune a Adunării generale elective a Uniunii Adventiste.
(2) Delegații prevăzuți la alin. (1) lit. b) sunt aleși de Adunarea generală a conferințelor sau de Comitetul executiv al acestora.
(1) Sesiunile Adunării Generale a Uniunii Adventiste pot fi ordinare și extraordinare. Adunarea generală ordinară se convoacă o dată la 5 ani de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, al EUD sau al Conferinței generale. Data, locul și ordinea de zi stabilite pentru sesiune se anunță în publicația oficială a Bisericii cu cel puțin 3 luni înainte.
(2) Adunarea generală extraordinară a Uniunii Adventiste este convocată de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, al EUD sau al Conferinței generale în următoarele cazuri:
a) la hotărârea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste;
b) la cererea Comitetului executiv al EUD sau al Conferinței generale;
c) la cererea majorității delegaților adunați în sesiune;
d) la cererea unui procent de 50% din comitetele executive ale conferințelor din cadrul Uniunii Adventiste.
(3) Data, locul și ordinea de zi stabilite pentru sesiunea extraordinară se anunță în publicația oficială a Bisericii cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte. În cazuri de urgență, comunicarea se face pe căile cele mai eficiente. În anunțul dat spre publicare este inclusă și agenda Adunării Generale a Uniunii Adventiste.
(4) În cazuri excepționale, într-o ședință ordinară sau extraordinară, Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, al EUD sau al Conferinței generale poate amâna data sesiunii Adunării Generale a Uniunii Adventiste pentru o perioadă de maximum 1 an.
(5) Adunarea Generală a Uniunii Adventiste se întrunește în sesiuni legal constituite prin prezența a minimum jumătate plus unu dintre membrii delegați din fiecare conferință.
(1) Adunarea Generală a Uniunii Adventiste are autoritatea:
a) să îi aleagă pe președintele, secretarul și trezorierul Uniunii Adventiste, denumiți administratorii Uniunii Adventiste, pe directorii departamentelor și pe membrii Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, precum și pe alți slujbași care nu fac parte din acest comitet;
b) să acrediteze personalul Uniunii Adventiste și pastorii pensionari, profesorii adventiști și evangheliștii cu literatură;
c) să ratifice înființarea și dizolvarea de conferințe;
d) să hotărască asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al Uniunii Adventiste;
e) să examineze rapoartele de activitate verificate ale slujbașilor la încheierea mandatului, inclusiv ale auditorului;
f) să adopte direcțiile strategice ale Uniunii Adventiste, în conformitate cu politicile EUD și ale Conferinței generale.
(2) Adunarea generală poate transfera responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociați și administratori asociați Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
(3) Alte prevederi privind modul de desfășurare a Adunării generale care nu sunt cuprinse în prezentul statut se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni ale Comitetului executiv al Conferinței generale, al EUD sau al Uniunii Adventiste sau prin hotărârea a minimum două treimi din numărul delegaților prezenți la Adunarea Generală a Uniunii Adventiste.
(1) Președintele Uniunii Adventiste va deține funcția de președinte al Adunării generale a Uniunii Adventiste, iar secretarul executiv al Uniunii Adventiste va deține funcția de secretar al Adunării Generale a Uniunii Adventiste. Președintele poate desemna temporar alte persoane care să asiste la conducerea ședințelor Adunării Generale a Uniunii Adventiste.
(2) În cazul în care funcția de președinte al Uniunii Adventiste este vacantă sau în cazul în care președintele Uniunii Adventiste este indisponibil, lucrările Adunării Generale a Uniunii Adventiste vor fi deschise de reprezentantul EUD sau de reprezentantul Conferinței generale.
(3) În situația prevăzută la alin. (2), Adunarea Generală a Uniunii Adventiste va alege un președinte de ședință până la alegerea noului președinte al Uniunii Adventiste pentru următorul mandat de 5 ani.
(4) În cazul în care funcția de secretar executiv al Uniunii Adventiste este vacantă sau secretarul executiv este indisponibil, se va alege un secretar de ședință până la alegerea secretarului executiv al Uniunii Adventiste pentru următorul mandat de 5 ani.
Toți delegații cu drept de vot la o sesiune a Adunării Generale a Uniunii Adventiste trebuie să fie membri cu o bună reputație, care nu sunt sub disciplina Bisericii.
(1) Participanții vor fi prezenți la data și la locul menționat în convocare, direct sau prin teleconferință, pentru a putea alege sau a fi aleși. Fiecare delegat de drept sau ales are dreptul la un singur vot. Votul este direct.
(2) În situații excepționale, pentru probleme care implică confidențialitate deplină, situații invocate de președintele de ședință sau de membrii Adunării generale, votul poate fi secret.
(3) Cu aprobarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, delegații pot participa la sesiunile Adunării Generale a Uniunii Adventiste prin teleconferință, cu condiția ca toți participanții să se poată auzi în același timp. Secretarul Comitetului executiv al Uniunii Adventiste va menționa în procesul-verbal al Adunării generale numele delegaților care au participat de la distanță la lucrările Adunării Generale a Uniunii Adventiste, votul lor fiind valabil exprimat ca și când ar fi fost prezenți fizic la ședința Adunării generale.
(1) Durata mandatului persoanelor alese în cadrul Adunării Generale a Uniunii Adventiste și al celor numite de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste este, în mod normal, până la următoarea sesiune a Adunării generale, elective ordinare sau extraordinare, a Uniunii Adventiste. Cu toate acestea, perioada mandatului poate fi mai scurtă din cauza demisiei, a pensionării la cerere, a pensionării prin efectul legii sau a eliberării din funcție, pentru «motive întemeiate», de către Comitetul executiv al Uniunii Adventiste sau în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării generale.
(2) Expresia «motive întemeiate», atunci când este utilizată în legătură cu eliberarea dintr-o funcție aleasă, numită sau dobândită prin angajare, include, dar fără a se limita la:
– incompetență;
– refuzul persistent de a coopera cu Comitetul executiv al Uniunii Adventiste în mod corespunzător în probleme de doctrină, de conduită profesională și de imagine;
– acțiuni care pot face obiectul disciplinei în conformitate cu Manualul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea;
– pierderea, totală sau temporară, a calității de membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea;
– furt sau delapidare;
– condamnarea penală ca urmare a comiterii unei infracțiuni sau instigarea la o infracțiune, altele decât pentru motive religioase sau de conștiință;
– divorțul intervenit ca urmare a unei acțiuni proprii sau a celuilalt soț, fără motiv biblic.
79. Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Patrimoniul Bisericii este compus din bunurile mobile și imobile ale acesteia și ale instituțiilor ei. Bunurile imobile de cult cuprind lăcașurile de cult, sediile administrative ale cultului, locuințele parohiale, cimitirele, clădirile cu scop social sau medical, clădirile instituțiilor de învățământ, ale instituțiilor media și altele.
(2) Bunurile Bisericii, afectate cultului, dobândite cu titlu, sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, nu pot fi urmărite sau sechestrate și aparțin Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România prin persoanele juridice care o compun: Uniunea Adventistă, conferințele, Casa de Pensii și Ajutoare, Asociația Centrul Media Adventist, Universitatea Adventus din Cernica, Asociația Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor - ADRA România și Editura Viață și Sănătate.
(3) Bunurile imobile ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și ale instituțiilor sale nu pot fi schimbate, grevate sau înstrăinate decât cu aprobarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste și cu avizul Comitetului executiv al EUD.
(4) Bunurile mobile ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România pot fi schimbate, grevate sau înstrăinate cu aprobarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, a Comitetului executiv al conferințelor sau a forurilor de conducere statutare ale celorlalte instituții, după caz, și cu informarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
(5) Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, în caz de orice dubiu, are capacitatea de a preciza natura și destinația afectării bunurilor Bisericii.
80. După articolul 67 se introduce un nou articol, articolul 67^1, cu următorul cuprins:
(1) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, prin persoanele juridice care o compun, poate oferi sponsorizări, donații sau burse unor persoane fizice sau juridice, în scopuri nobile, precum și împrumuturi instituțiilor Bisericii, în armonie cu doctrina și Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial și cu prevederile EUD. Aprobarea pentru aceste acțiuni se ia la nivelul Comitetului executiv al Uniunii Adventiste sau al conferințelor, iar în cazul celorlalte instituții, la nivelul forurilor de conducere statutare, cu informarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
(2) În cazul participării Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România în asociații, fundații sau societăți comerciale, se vor respecta prevederile Statutului Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial privitoare la controlul deciziilor și al finanțelor, inclusiv dreptul de a numi conducerea persoanei juridice, și se va solicita avizul EUD.
(3) Actele constitutive ale tuturor asociațiilor, fundațiilor, federațiilor sau uniunilor, precum și ale tuturor societăților comerciale afiliate Bisericii, beneficiare ale unor sponsorizări, legate sau creditări din partea Bisericii, trebuie să conțină mențiunea că, în caz de dizolvare sau lichidare, beneficiarul patrimoniului rezultat este Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România sau conferințele, după caz, precum și că beneficiarii sponsorizărilor, ai legatelor și ai creditărilor pot fi auditați de departamentul de audit.
(4) Actele constitutive ale tuturor asociațiilor, fundațiilor, federațiilor sau uniunilor, precum și ale tuturor societăților comerciale susținătoare ale Bisericii, beneficiare ale unor sponsorizări, legate sau creditări din partea Bisericii, trebuie să conțină mențiunea că pot fi auditate de departamentul de audit sau de cenzorat al Bisericii.
81. Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Fondurile și bunurile de orice fel ale Bisericii, administrate de Uniunea Adventistă sau de conferințe, provin, conform regulamentului, din contribuții benevole de orice natură, primite de la conferințe sau în mod direct, de la persoane fizice sau juridice, incluzând diferite daruri, sponsorizări, succesiuni, legate, donații sau subvenții, precum și din activitățile comerciale desfășurate în nume propriu ori prin instituții, din dobânzi obținute pentru depozite bancare sau împrumuturi acordate, din participarea la fonduri de investiții, din fonduri guvernamentale sau neguvernamentale, din fonduri europene etc., precum și din alte surse licite.
(2) Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, conform învățăturii Bibliei, încurajează membrii și simpatizanții să ofere a zecea parte din venitul lor (denumită «zecime») în scopul predicării Evangheliei și să-și ofere darurile (denumite «daruri») în scopul susținerii proiectelor Bisericii în domeniul social, medical sau umanitar. În acest sens, Biserica va confirma în scris, la cererea tuturor donatorilor, sumele primite în scopul deducerii fiscale a acestor cheltuieli de către persoanele fizice sau juridice interesate.
(3) Potrivit învățăturilor biblice, fondurile oferite de credincioși cu titlu de «zecime» sunt fonduri sacre, care, conform Statutului Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea mondiale, pot fi utilizate numai în conformitate cu normele și regulamentele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial.
(4) Fondurile care au destinația de «daruri» pot fi utilizate pentru proiectele Bisericii, pentru achiziția sau construirea de lăcașuri de cult și pentru construirea de unități educaționale, sanitare sau sociale, în conformitate cu prevederile Statutului Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea la nivel mondial, cu aprobarea comitetelor executive ale conferințelor sau aprobarea Comitetului executiv al Uniunii Adventiste.
82. Articolul 69 se abrogă.
83. După articolul 69 se introduce un nou articol, articolul 69^1, cu următorul cuprins:
(1) Patrimoniul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România este compus și din întreg patrimoniul Societății Anonime «Cuvântul Evangheliei», dizolvată în anul 1947, precum și din bunurile mobile sau imobile achiziționate de Biserică în străinătate, în cadrul unor proiecte de evanghelizare, sociale sau medicale.
(2) Patrimoniul Bisericii aflat pe raza teritorială a unui județ din România aparține de drept conferinței care are jurisdicție asupra respectivului teritoriu, cu excepția bunurilor aparținând Casei de Pensii a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și Uniunii Adventiste.
(3) În situația în care mai multe conferințe au jurisdicție asupra unui teritoriu, conferințele vor emite un document comun în care își vor preciza jurisdicția, precum și dreptul de proprietate asupra patrimoniului Bisericii. Tot în același fel vor fi tratate și proprietățile de altă natură decât lăcașurile de cult și casele parohiale ale unei conferințe situate pe teritoriul jurisdicțional al unei alte conferințe.
(4) În cazul reorganizării administrativ-teritoriale a Bisericii, jurisdicția teritorială a conferințelor și dreptul de proprietate asupra patrimoniului vor fi confirmate de Comitetul executiv al Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
(5) Patrimoniul Bisericii este administrat de Uniunea Adventistă, prin Adunarea Generală a Uniunii Adventiste sau, între sesiunile acesteia, prin Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, de conferințe, prin adunările generale ale conferințelor și, între sesiunile acestora, prin comitetele executive ale conferințelor, precum și de către conducerea statutară a instituțiilor ce compun Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România.
(6) Forurile de conducere ale Bisericii: Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, comitetele executive ale conferințelor, precum și forurile statutare de conducere ale instituțiilor Bisericii dobândesc drept de dispoziție asupra patrimoniului persoanelor juridice pe care le conduc prin alegerea lor de către Adunarea Generală a Uniunii de Conferințe, în cazul Uniunii Adventiste, de către Adunarea generală a conferințelor, în cazul conferințelor, sau de către Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, în cazul altor instituții ale Bisericii.
84. Articolul 70 se modifică și va avea următorul cuprins:
Orice fel de daruri, sponsorizări, contribuții, subvenții, succesiuni, legate sau donații, precum și orice alte bunuri intrate în mod legal în patrimoniul Bisericii nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare din partea donatorilor sau a moștenitorilor acestora.
85. Articolul 71 se modifică și va avea următorul cuprins:
Fondurile care, potrivit regulamentului, sunt destinate Uniunii Adventiste și conferințelor vor fi folosite în armonie cu regulamentele financiare ale EUD și ale Conferinței generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. În cazul donațiilor, întrebuințarea lor se va face conform intențiilor donatorului și în armonie cu principiile Bisericii.
86. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins:
De regulă, fondurile Bisericii vor fi păstrate în conturi curente sau depozite, în bănci sau case de economii, trezorerii sau alte fonduri de investiții, conform hotărârilor Comitetului executiv al Uniunii Adventiste, respectiv ale conferințelor, și vor fi administrate numai de persoanele autorizate de către acestea.
87. Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:
Serviciile financiare ale Uniunii Adventiste, ale conferințelor și ale instituțiilor acestora vor pregăti în mod regulat rapoarte financiare de venituri și balanțe financiare și vor prezenta anual copii ale rapoartelor financiare forurilor prevăzute în regulamentul financiar.
88. Articolul 74 se modifică și va avea următorul cuprins:
Uniunea Adventistă, conferințele și instituțiile Bisericii vor pregăti bugete anuale în armonie cu regulamentele EUD și ale Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
89. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:
Rapoartele financiare ale Uniunii Adventiste, ale conferințelor și ale instituțiilor Bisericii vor fi supuse, cel puțin anual, auditului din partea unui auditor ales în conformitate cu politica de lucru a Conferinței generale. Evidențele financiar-contabile ale Uniunii Adventiste, ale conferințelor și ale instituțiilor Bisericii, inclusiv ale instituțiilor afiliate Bisericii, vor fi în permanență deschise auditorului menționat.
90. Articolul 76 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Biserica și instituțiile ei produc materiale cultice, cum ar fi: literatură, materiale audio și video, materiale digitale, tipărituri, în funcție de nevoile Bisericii.
(2) Biserica este proprietarul drepturilor de autor pentru toate materialele scrise, audio sau video produse sub egida sa sau a instituțiilor sale.
(3) Utilizarea unor opere literare, muzicale, video sau de orice altă natură în serviciile de cult, inclusiv în cadrul emisiunilor de radio și televiziune ale instituțiilor Bisericii, se face fără plata taxelor către organele de gestiune colectivă a drepturilor de autor.
(4) Biserica poate să înființeze un organism de gestiune colectivă propriu pentru drepturile sale de autor sau pentru drepturile conexe drepturilor de autor ale membrilor săi, care înțeleg să încredințeze Bisericii gestiunea drepturilor de autor, în special a operelor sacre sau cu caracter spiritual.
91. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:
În localitățile în care Biserica nu are cimitir propriu, iar comunele nu au cimitire comunale, înmormântarea membrilor decedați se poate efectua în oricare dintre cimitirele existente, conform prevederilor legale, în spirit de bună înțelegere cu reprezentanții celorlalte culte religioase.
92. Articolul 78 se abrogă.
93. După articolul 78 se introduce un nou articol, articolul 78^1, cu următorul cuprins:
Personalul salariat al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România este asigurat al Casei de Pensii și Ajutoare a Bisericii, în conformitate cu Statutul și Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia. Pastorii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România nu pot fi remunerați din fonduri publice.
94. Articolul 79 se modifică și va avea următorul conținut:
În cazul dizolvării unei biserici locale, patrimoniul acesteia rămâne în proprietatea conferinței de care aparține. Comitetul executiv al Conferinței are competența asupra patrimoniului acesteia.
95. Articolul 80 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) În caz de dizolvare a unei conferințe sau a Uniunii Adventiste, este necesară o majoritate de două treimi dintre voturile delegaților prezenți și care votează.
(2) În cazul dizolvării unei conferințe, Comitetul executiv al Uniunii Adventiste dispune asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislația românească.
(3) În cazul dizolvării Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, Divizia Inter-Europeană și Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea dispun asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislația românească și internațională.
96. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Modificarea prezentului statut este de competența Adunării Generale a Uniunii Adventiste, cu majoritatea voturilor valabil exprimate, pentru toate prevederile care sunt esențiale pentru unitatea Bisericii la nivel mondial, revizuite în Comitetul executiv al Conferinței Generale, și care sunt redactate cu caractere aldine în Statutul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea mondiale.
(2) În situații excepționale, între sesiuni, se pot aduce modificări prezentului statut de către Comitetul executiv al Uniunii Adventiste, cu votul a cel puțin două treimi din numărul de voturi valabil exprimate, cu respectarea modelului de statut stabilit de Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
(3) Schimbările efectuate de Comitetul executiv al Uniunii Adventiste vor produce efecte de la data publicării lor, urmând să fie supuse aprobării următoarei Adunări Generale a Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
97. După articolul 81 se introduce următorul text:
* Modificările și completările la prezentul statut au fost adoptate de Adunarea generală extraordinară a Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, la Universitatea Adventus din Cernica, la data de 20 noiembrie 2022.
------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.