Articolul I
Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 și 569 bis din 23 iunie 2023, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins:
Articolul 2^1
Autoritatea competentă pentru protecția mediului aplică anexa nr. 1 la ghidul metodologic prevăzut la art. 1 numai pentru proiectele prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și pentru planul/proiectul care ar putea avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, singur sau în combinație cu alte planuri/proiecte.
2. În anexă, la anexa nr. 6, punctul nr. 6 A „Metodologia de identificare a ANPIC potențial afectate de PP și a măsurilor restrictive“ se modifică și va avea următorul cuprins:
6. A Metodologia de identificare a ANPIC potențial afectate de PP și a măsurilor restrictive
Pentru identificarea ANPIC potențial afectate se aplică cele 4 criterii:
a) intersecție;
b) învecinare (zona de influență);
c) mobilitatea speciilor;
d) conectivitate ecologică.
Această identificare se realizează cu ajutorul analizei spațiale (GIS). În etapa de evaluare inițială, analiza va depinde de natura PP și de distanța la care pot apărea efecte și se realizează cu un set minim de date și informații, precum: localizarea PP, limitele ANPIC, limitele corpurilor de apă (zone de conectivitate acvatică) și localizarea coridoarelor ecologice/ zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică.
a) Identificarea ANPIC intersectate de PP
Analiza se realizează pe baza informațiilor disponibile cu privire la amplasamentul PP și la localizarea intervențiilor propuse în cadrul PP. Principala formă de impact avută în vedere este pierderea de habitate (habitate Natura 2000 sau habitatele speciilor de interes comunitar).
b) Identificarea ANPIC învecinate (aflate în zona de influență a PP)
b.1) Zona de influență directă - zonă în care se resimt efectele generate de PP, precum zgomot, vibrații, poluanți atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive și altele
b.2) Zona de influență indirectă - zona în care apar efecte generate de alte activități, modificate ca urmare a implementării PP analizat
Principalele forme de impact ce pot să apară în ANPIC aflate în interiorul zonei de influență a unui PP sunt reprezentate de alterarea habitatelor (degradarea habitatelor) și/sau perturbarea activității speciilor. Alterarea habitatelor poate conduce în timp la impacturi secundare, precum pierderi din suprafața habitatelor sau reduceri ale efectivelor populaționale.
Zona de influență directă se delimitează spațial prin una dintre cele două opțiuni de mai jos:
1. pentru o determinare precisă se utilizează modelare numerică cu ajutorul unor aplicații software profesionale. Zona de influență directă se determină astfel prin includerea tuturor suprafețelor posibil a fi afectate de unul sau mai multe dintre efectele generate de PP;
2. atunci când există incertitudini în privința distribuției spațiale a efectelor se va estima o distanță de la care efectele generate de PP și de oricare dintre locațiile acestuia (precum zgomot, vibrații, poluanți atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive și altele) pot genera un impact asupra obiectivelor de conservare a ANPIC.
Trebuie acordată atenție la eventualele diferențe între zona de influență directă din timpul construcției, cea din timpul operării sau din altă etapă a ciclului de viață al proiectului. O abordare precaută presupune crearea unei singure zone de influență care să includă diferențele ce apar în diferitele etape ale PP.
Zona de influență indirectă se delimitează spațial astfel:
1. se analizează, în funcție de complexitatea PP, o zonă în care apar efecte generate de alte activități/proiecte modificate ca urmare a implementării PP analizat;
2. se identifică toate modificările generate de PP asupra altor PP existente/nou-propuse ce pot genera efecte suplimentare (exemplu: creșterea nivelului de zgomot, creșterea emisiilor de poluanți și altele);
3. se delimitează spațial întreaga zonă în care au loc modificări ale efectelor anterior menționate, aceasta reprezentând zona de influență indirectă;
4. se identifică toate ANPIC care intersectează zona de influență indirectă.
Atenție! A nu se confunda zonele de influență directă/indirectă cu zona pentru care se realizează analiza impactului cumulat. Dacă cele dintâi depind de locația PP analizat, cea din urmă depinde de distribuția spațială a habitatelor și speciilor la nivelul ANPIC potențial afectate.
c) Identificarea ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona PP
Această analiză vizează în principal ANPIC care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari. Principala formă de impact avută în vedere aici este reducerea efectivelor populaționale ca urmare a creșterii ratei de mortalitate. Se identifică toate ANPIC ce includ nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari, ce se pot deplasa din zona sitului în zona proiectului și ale căror obiective de conservare ar putea fi afectate.
d) Identificarea siturilor Natura 2000 a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectului
Analiza vizează identificarea acelor ANPIC a căror conectivitate poate fi întreruptă prin apariția unor bariere la nivelul coridoarelor ecologice. Principala formă de impact avută în vedere aici este fragmentarea habitatelor de interes comunitar și a habitatelor speciilor de interes comunitar. Analiza vizează toate ANPIC, nu doar cele în care sunt protejate specii migratoare.
Orice posibilă modificare (structurală sau funcțională) în coridoarele ecologice/a zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică (terestre sau acvatice) generată de un PP trebuie să conducă la selectarea ANPIC conectate cu acestea și includerea lor în lista ANPIC potențial afectate.
Analiza se realizează astfel:
1. se identifică coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică aflate în zona PP prin studierea unui teritoriu mai larg;
2. se identifică toate ANPIC conectate (intersectate) cu coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică anterior identificate;
3. se intersectează limitele PP cu traseele/limitele coridoarelor ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică;
4. se realizează lista ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată, prin includerea acelor ANPIC aflate în coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică intersectate de PP.
Pentru identificarea coridoarelor ecologice/zonelor de conectivitate sau continuitate ecologică se utilizează următoarele informații:
1. cele mai recente date spațiale publicate pe pagina de internet a autorității publice pentru protecția mediului, care deține astfel de date, în măsura în care acestea au fost identificate;
2. datele spațiale precizate în cadrul planurilor de management și/sau generate în cadrul unor proiecte finanțate în scopul identificării/studierii/monitorizării coridoarelor ecologice/ zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică;
3. datele generate prin analiza spațială de identificare a coridoarelor ecologice/zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică din zona PP, realizată prin aplicarea unor metodologii recunoscute^1.
^1 Metodologie inclusă în cadrul unui articol publicat într-un jurnal cotat ISI sau în cadrul unui raport elaborat într-un proiect finanțat în scopul identificării coridoarelor ecologice.
Se includ în lista ANPIC potențial afectate toate ANPIC ce adăpostesc specii de pești de interes comunitar, ale căror cursuri de apă sunt intersectate de un PP la distanțe mari, amonte sau aval față de limitele ANPIC.
În măsura în care nu au fost identificate coridoare ecologice conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, atunci se vor identifica zonele cu conectivitate/continuitate ecologică din zona proiectului.
În urma parcurgerii celor patru criterii de analiză se elaborează o listă unică de ANPIC potențial afectate de PP.
Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele acestora sau în alte acte normative și administrative, care pot conduce la modificarea PP sau la respingerea acestuia, are loc atât în etapa de evaluare inițială, cât și pe parcursul etapelor ulterioare ale procedurii.
Identificarea măsurilor restrictive se realizează pe baza datelor referitoare la PP puse la dispoziție de titular, disponibile la momentul solicitării, și constă în 2 faze:
1. în situația în care în etapa de evaluare inițială se identifică măsuri restrictive care duc la interzicerea proiectului, atunci ACPM respinge justificat solicitarea;
2. în situația în care se identifică măsuri restrictive care necesită modificarea PP, titularul va modifica PP-ul conform acestor măsuri în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii. Dacă titularul refuză modificarea PP, atunci ACPM respinge justificat solicitarea.
Pentru ANPIC posibil afectate de PP, pentru a se asigura că PP respectă măsurile prevăzute în planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele acestora, se recomandă ca titularul PP să realizeze propria analiză a acestor măsuri pe parcursul definitivării soluțiilor tehnice/intervențiilor pentru realizarea, operarea și, după caz, dezafectarea PP și să demonstreze respectarea acestora în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii de reglementare din punctul de vedere al protecției mediului. Spre exemplu, dacă planul de management al unei ANPIC potențial afectate de implementarea unui proiect de infrastructură rutieră include o măsură privind «Interzicerea folosirii sării pentru deszăpezire la o distanță mai mică de 100 m de habitatele de reproducere a speciei Emys orbicularis», titularul proiectului va trebui să demonstreze modul în care această măsură a fost luată în considerare la pregătirea PP.