ORDIN nr. 348/2.678/2023

(1) Beneficiază de rentă viageră agricolă persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani și care deține în proprietate până la 10 ha teren cu destinație agricolă situat în extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau arendează aceste terenuri cu destinație agricolă ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege.

(2) Beneficiază de rentă viageră agricolă și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează „nerevizuibil“, și care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a legii.

(3) Beneficiază de rentă viageră agricolă și persoana care a fost pensionată pe caz de boală, gradele I și II, a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta de pensionare, potrivit prevederilor art. 9 alin. (4) din lege.

(4) Rentierului aflat în situația prevăzută la alin. (3) i se recunoaște dreptul la renta viageră agricolă ca urmare a verificării deciziei emise de comisia de expertiză medicală, care atestă pensia de invaliditate, potrivit art. 9 alin. (3) din lege, și deciziei pentru pensia pentru limită de vârstă.

(5) Rentierii cărora li s-a retras calitatea de rentier agricol ca urmare a emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă pot beneficia de rentă viageră agricolă, în condițiile alin. (4), începând cu data obținerii vizei anuale, cu respectarea condițiilor art. 6 din lege.

(6) Terenurile care sunt înstrăinate sau arendate sunt cele dobândite anterior anului 1989 sau după 1989 prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au fost înstrăinate prin acte între vii după 1990.

(7) Beneficiază de prevederile legii și persoanele prevăzute la art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele care au dobândit terenuri prin moștenire de la cei care au primit titluri de proprietate prin aplicarea Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare. Aceștia trebuie să își dovedească calitatea prin certificatul de moștenitor.

(8) În cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiază de rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, dacă aceste contracte sunt încă în vigoare la sfârșitul anului calendaristic pentru care se plătește renta.

(9) În sensul prezentelor norme metodologice, prin an agricol se înțelege perioada cuprinsă între 1 octombrie anul curent și 30 septembrie a anului următor.

(10) În situația în care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza căruia rentierul agricol beneficiază de rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, este înstrăinat în perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculează și se datorează de la data încheierii, respectiv a intrării în vigoare a contractului de arendare, urmând ca de la data înstrăinării terenului rentierul să beneficieze de renta viageră agricolă de 100 euro/ha/an.

(11) Renta viageră agricolă se calculează și se datorează de la data încheierii contractelor de arendare, respectiv înstrăinare, indiferent de data depunerii cererii, în cazul în care contractele au fost încheiate în anul depunerii cererii.

(12) În cazul în care contractele au fost încheiate în anii precedenți depunerii cererii, renta viageră agricolă se calculează și se datorează de la 1 ianuarie a anului în care s-a depus cererea.

(13) În cazul proprietății comune, renta viageră agricolă se acordă individual pentru cota-parte stabilită în baza declarației autentice notariale, dată de comun acord de toți coproprietarii.

(14) În cazul soților, beneficiarul rentei viagere agricole este acela care îndeplinește condiția de vârstă, renta acordându-i-se pentru cota-parte ce îi revine din proprietatea comună.

(15) În cazul în care ambii soți îndeplinesc condiția de vârstă, se va elibera un carnet de rentier pe numele fiecăruia, iar renta viageră agricolă ce revine fiecărui soț se va acorda proporțional cu cota-parte aferentă fiecăruia.

(16) În cazul înstrăinării prin contract de schimb a unei suprafețe de teren agricol extravilan dobândite cu respectarea prevederilor alin. (6) și (7), suprafața permutată, de aceeași dimensiune, care intră astfel în patrimoniul rentierului agricol nu va fi cumulată la cea deținută deja.

(17) Dacă prin contract de schimb se înstrăinează o suprafață de teren agricol extravilan dobândită cu respectarea prevederilor alin. (6) și (7) mai mică decât cea primită prin schimb, renta se calculează și se acordă doar pentru suprafața care iese din patrimoniul rentierului; diferența primită în plus nu intră la calculul rentei, dar intră la calculul suprafețelor deținute în proprietate cu respectarea prevederilor alin. (1), (10) și (11).

(1) Pentru a beneficia de suma aferentă rentei viagere agricole, rentierii au obligația să solicite vizarea carnetului de rentier agricol personal, prin mandatar/curator/ tutore ori prin mijloace de comunicare la distanță, în perioada 1 martie-31 august a fiecărui an, la oricare centru județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, și să furnizeze informațiile necesare completării declarației pentru obținerea vizei anuale, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însoțită de următoarele documente:

(2) Vizarea anuală a carnetului reprezintă modalitatea de primire a sumei de bani calculate pentru anul anterior în condițiile prevăzute în prezentele norme metodologice.

(3) În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanți nu corespund realității, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Solicitanții prezintă/transmit la oricare centru județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București documentele menționate la alin. (1), în original/în format electronic (scanat sau fotografie).

(5) Formularistica necesară obținerii vizei, cererile de reanalizare, de moștenitor, de modificări date personale, este pusă la dispoziție de către centrele județene.

(6) Accesul la sistemul informatic se realizează prin intermediul funcționarului public din cadrul centrelor județene ale APIA, respectiv al municipiului București, indiferent de domiciliul beneficiarului sau de modalitatea de solicitare.

(1) Începând cu anul 2023, centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București țin evidența rentierilor agricoli care solicită viza anuală, a depunerii și primirii cererilor de reanalizare/ moștenitor/modificări date personale la oricare centru județean, indiferent de domiciliul beneficiarului, prin orice mijloace de comunicare, inclusiv cele la distanță.

(2) Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București arhivează electronic documentația aferentă cererilor de viză, de reanalizare, de moștenitor, de modificări date personale ale rentierilor/moștenitorilor.

(3) Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București operează și validează în sistemul informatic datele aferente solicitărilor rentierilor agricoli de modificare a situației terenurilor arendate/ înstrăinate/nou-dobândite, cererilor de moștenitor, precum și de modificări date personale ale rentierilor/moștenitorilor.

(4) Fiecare centru județean, respectiv al municipiului București întocmește și aprobă listele de plată care cuprind rentierii agricoli care au solicitat și obținut viza anuală, respectiv listele de plată care cuprind moștenitorii rentierilor agricoli care au depus documentația completă și obligatorie cu respectarea prezentelor norme metodologice.

(5) Pe baza listelor de plată aprobate la nivel de centru județean, APIA - Aparatul central întocmește situația centralizatoare a sumelor aprobate la nivel județean, întocmește și transmite la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitarea de deschidere a creditelor bugetare, atât pentru plățile inițiale, cât și pentru retururi.

(6) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită Ministerului Finanțelor sumele aferente rentei viagere aprobate la nivel județean, atât pentru plățile inițiale, cât și pentru retururi.

(7) După aprobarea de către Ministerul Finanțelor a deschiderii creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se alimentează contul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care alimentează conturile centrelor județene, respectiv al municipiului București cu sumele cuvenite.

(8) Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, conform legislației în vigoare.

(9) Dezvoltarea, actualizarea și coordonarea sistemului informatic, precum și elaborarea manualelor de procedură se efectuează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Aparatul central.

(1) Pentru a intra în posesia sumei de bani aferente rentei viagere agricole, rentierii sau mandatarul/curatorul/ tutorele acestora trebuie să solicite personal ori prin mijloace de comunicare la distanță oricărui centru județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București vizarea carnetelor de rentier agricol, în perioada 1 martie-31 august a fiecărui an.

(2) Începând cu anul 2023, centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, după acordarea vizei anuale, verifică și autorizează la plată sumele cuvenite rentierilor/moștenitorilor, întocmesc și aprobă listele de plată, efectuează plata sumelor autorizate pentru renta viageră agricolă.

(3) Începând cu anul 2023, centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București țin evidența sumelor restituite de către poștă sau bancă în urma efectuării plăților, operează corecțiile coordonatelor bancare/adreselor de domiciliu și reinițiază plata către beneficiari, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 10.

(4) Viza obținută prin mandatar/curator/tutore, în anul curent pentru campania anterioară, se anulează de drept dacă se constată că aceasta a fost acordată după data decesului rentierului.

(1) Carnetele de rentier agricol preluate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de la Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă cuprind următoarele elemente:

(2) Carnetul de rentier agricol conține elemente de securizare și are în interior 6 pagini cu un număr de 36 de rubrici. Fiecare rubrică reprezintă spațiul în care se completează valoarea rentei viagere agricole în euro și valoarea rentei viagere agricole în lei de către centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv de către centrul municipiului București.

(3) Carnetele de rentier agricol emise, precum și cele tipărite de către Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă, respectiv cele tipărite de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură rămân valabile conform prevederilor legale.

(4) Anual, carnetele de rentier agricol se vizează în perioada 1 martie-31 august de către centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București.

(5) Pentru rentierii prevăzuți la art. 4 alin. (5) se vizează carnetele de rentier agricol eliberate și deținute până la data retragerii calității de rentier agricol.

(6) În cazul în care rentierii agricoli nu mai dețin carnetele de rentier agricol, centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor elibera un duplicat de carnet pe baza unei cereri semnate de către rentier sau împuternicitul acestuia. După data decesului rentierului agricol nu se va mai emite un duplicat.

(7) Duplicatele carnetelor de rentier agricol se eliberează numai persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

(1) Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Națională a României din anul pentru care aceasta se datorează. Plata se efectuează de către centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, prin mandat poștal, virament bancar.

(2) Plata rentei viagere se face de către fiecare centru județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, până la data de 30 noiembrie inclusiv a anului următor pentru care aceasta este datorată, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

(3) Reluarea plății sumelor restituite de către Poșta Română sau bancă se face de către fiecare centru județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, în baza unor situații centralizatoare, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

(4) Sumele reprezentând rentă viageră acordate necuvenit, prevăzute la alin. (2), reprezintă creanțe bugetare, pentru recuperarea acestora aplicându-se dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la valoarea creanței principale adăugându-se dobânzi și penalități de întârziere calculate de la data încasării acesteia până la data recuperării integrale.

(5) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit de către centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, prin care se individualizează sumele de recuperat exprimate în moneda națională, constituie titlu de creanță și cuprinde elementele actului administrativ-fiscal prevăzut de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Titlul de creanță constituie titlu executoriu la data împlinirii termenului de scadență prevăzut în cuprinsul acestuia, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 45 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în totalitate sau în parte, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Creanțele bugetare principale și accesoriile se sting prin plată voluntară, compensare în condițiile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 66/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a mecanismului de compensare de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a debitelor și creanțelor beneficiarilor Fondului european de garantare agricolă și ai Fondului european agricol de dezvoltare rurală, precum și ai fondurilor de la bugetul de stat, cu modificările ulterioare, sau prin modalitățile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, de către organele fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(9) Titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora către debitor, se transmit organelor fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea recuperării creanțelor bugetare, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Cuantumul creanțelor bugetare accesorii, reprezentate de dobânzi și penalități de întârziere, se calculează de către centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

(11) Creanțele bugetare principale și accesoriile se fac venit integral la bugetul de stat și se recuperează astfel:

(12) Dreptul de a stabili creanțele bugetare prevăzute la alin. (3) se prescrie în termen de 5 ani, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(13) Creanțele bugetare principale mai mici de 40 lei/campanie de plată/beneficiar nu se recuperează, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Renta viageră agricolă este personală și netransmisibilă și se poate încasa doar de titularul carnetului de rentier agricol sau de mandatarul său, cu procură specială autentificată, ori de către moștenitorul rentierului.

(2) După decesul rentierului, moștenitorul poate încasa renta datorată defunctului, dacă depune personal sau prin mandatar/curator/tutore o cerere însoțită de următoarele documente:

(3) Documentele care atestă moștenirea depuse după data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează nu se mai iau în considerare.

(4) Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

(5) Dacă decesul rentierului agricol a survenit în anul în curs și carnetul de rentier nu a fost vizat pentru campania anterioară de către acesta, documentele menționate la alin. (2) trebuie depuse până cel târziu la data de 15 octombrie inclusiv a anului decesului.

(6) Cererea moștenitorului trebuie depusă până la data de 15 octombrie inclusiv a anului următor celui pentru care aceasta a fost calculată și vizată.

(7) Plata către moștenitor va fi efectuată până cel târziu la data de 30 noiembrie inclusiv a anului următor celui pentru care aceasta se datorează.

(8) Dreptul de plată înregistrat și neplătit existent în evidențele contabile ale centrelor județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București se supune termenului de prescripție conform prevederilor legale în vigoare.