REGULAMENT din 16 noiembrie 2023

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești sau dispuse prin ordonanțele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac.

(3) Sesizarea se formulează pe suport hârtie sau prin înscris în formă electronică și se semnează de autorul acesteia ori de reprezentanții legali sau convenționali ai săi. Dovada calității de reprezentant se anexează la sesizare. Sesizarea formulată pe suport hârtie se depune personal sau prin reprezentant ori se transmite prin poștă, curier, fax sau poștă electronică în format scanat. Sesizarea prin înscris în formă electronică va fi luată în considerare numai dacă este semnată electronic, în condițiile legii.

(4) Sesizările redactate într-un limbaj agresiv sau injurios se arhivează prin dispoziția inspectorului-șef.

(5) Sesizarea care nu este semnată olograf sau electronic, nu are atașată dovada calității de reprezentant, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat-o, precum și cea prevăzută la alin. (2) se clasează, prin rezoluție, de inspectorul-șef sau, după caz, de inspectorul căruia i-a fost repartizată lucrarea, comunicându-se răspuns în acest sens.

(6) În situațiile prevăzute la alin. (4) și (5), dacă se apreciază că există indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare, inspectorul-șef poate dispune, prin proces-verbal, sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare.

(7) Sesizarea care nu este de competența Inspecției Judiciare se transmite instituției competente, iar măsura se comunică autorului sesizării.

(1) Persoane anume desemnate din cadrul Direcției secretariat general înregistrează sesizările care respectă condițiile art. 6 alin. (2) și (4).

(2) Sesizările care respectă condițiile prevăzute la art. 6 alin. (3) și (5) se înaintează directorului direcției de inspecție competente care, după calificare, le transmite în vederea repartizării aleatorii.

(3) Din dispoziția directorului de direcție, sesizările ulterioare care privesc aceeași faptă și aceeași persoană se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecția Judiciară, iar în cazul în care lucrarea a fost deja soluționată, acestea se atașează la prima lucrare înregistrată.

(4) Sesizările disciplinare prevăzute la alin. (2) se repartizează aleatoriu în sistem informatizat inspectorilor de la direcția competentă în raport cu calitatea persoanei vizate de sesizare. La dosarul lucrării se atașează fișa de repartizare listată din sistemul informatic.

(5) Repartizarea aleatorie a sesizărilor se va efectua cu excluderea de la repartizare a inspectorilor care au funcționat imediat anterior numirii la instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea judecătorul sau procurorul vizat de sesizare. Inspectorul va fi exclus de la repartizare chiar dacă, la data sesizării Inspecției Judiciare, judecătorul sau procurorul vizat nu mai funcționează la acea instanță, dar sesizarea vizează fapte săvârșite în perioada în care aceștia și-au desfășurat activitatea în cadrul ultimei instanțe sau ultimului parchet unde a funcționat inspectorul judiciar anterior numirii ca inspector.

(6) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri:

(7) Cererea de redistribuire pentru motivul prevăzut la alin. (6) lit. d) trebuie formulată de persoana interesată pe parcursul verificărilor prealabile sau, după caz, al cercetării disciplinare prealabile, de îndată ce motivele i-au fost cunoscute.

(8) Formularea unei cereri de redistribuire nu împiedică continuarea verificărilor prealabile ori a cercetării disciplinare prealabile. Cererea de redistribuire se soluționează de directorul direcției de inspecție corespunzătoare, prin referat motivat. În situația în care cererea este admisă, în referat se va arăta în ce măsură actele îndeplinite de inspectorul desemnat inițial urmează să fie păstrate. În cazul în care inspectorul desemnat inițial a procedat între timp la soluționarea lucrării, rezoluția inspectorului se infirmă ori, după caz, se avizează negativ de inspectorul-șef în condițiile legii.

(9) După admiterea cererii de redistribuire se procedează la o nouă repartizare aleatorie, cu excluderea inspectorului desemnat inițial.

(10) Pentru motivele prevăzute la alin. (6) lit. a), c) și d), inspectorul-șef poate dispune și din oficiu redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu. Dispozițiile alin. (8) și (9) se aplică în mod corespunzător.

(1) Inspectorul judiciar desemnat poate solicita, prin referat motivat, desemnarea suplimentară a altor inspectori pentru soluționarea lucrării repartizate. Referatul se aprobă de directorul de direcție.

(2) Desemnarea altor inspectori are loc aleatoriu.

(1) Termenele de soluționare a lucrărilor de inspecție încep să curgă de la data primirii sesizării la Inspecția Judiciară sau, după caz, de la data întocmirii procesului-verbal de sesizare din oficiu.

(2) Verificările prealabile se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(3) Referatul motivat de prelungire a termenului se formulează cu cel puțin 5 zile înainte de data expirării termenului a cărui prelungire se solicită. Referatul se avizează de directorul direcției și se aprobă de inspectorul-șef prin rezoluție consemnată în cuprinsul referatelor de solicitare.

(4) Termenul de prelungire începe să curgă de la data expirării celui a cărui prelungire se solicită.

(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari verifică cu prioritate incidența prescripției, precum și identitatea și calitatea de magistrat a persoanei vizate de sesizare.

(2) Dacă sesizarea privește fapte pretins săvârșite cu mai mult de 2 ani anterior datei sesizării Inspecției Judiciare, precum și atunci când persoanele vizate nu mai au calitatea de magistrați, sesizarea se clasează prin rezoluție supusă avizării directorului direcției și confirmării inspectorului-șef.

(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii pot consulta baze de date, informații și acte din evidențele Inspecției Judiciare ori ale altor autorități, pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date și documente și pot face orice verificări pe care le consideră necesare pentru soluționarea lucrării. Inspectorii solicită informațiile necesare cu respectarea principiului confidențialității.

(2) Pe baza solicitării prevăzute la alin. (1), conducerile instanțelor sau parchetelor efectuează verificările corespunzătoare și transmit Inspecției Judiciare rezultatul acestora, precum și înscrisurile, datele și informațiile care au stat la baza acestora, au fost solicitate de inspector ori sunt apreciate ca relevante, după caz. Transmiterea se face la adresa profesională de poștă electronică a inspectorului solicitant, caz în care documentele se atașează la dosar pe suport optic ori de câte ori este posibil sau prin curier, fax ori, după caz, poștă.

(3) Înscrisurile, datele și informațiile obținute în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) se atașează la dosar pe suport optic ori de câte ori este posibil.

(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot propune, prin referat motivat, efectuarea unor deplasări la instanțe sau parchete; la referat se atașează lucrarea de inspecție în care este formulat. Referatul se avizează de directorul direcției și se aprobă de inspectorul-șef prin rezoluție consemnată în cuprinsul referatului, acesta putând stabili pentru efectuarea verificărilor directe o durată mai scurtă decât cea solicitată.

(2) Verificările directe se efectuează cu anunțarea prealabilă a conducătorului instanței sau parchetului, cu excepția situațiilor când acesta este magistratul vizat de sesizare.

(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari verifică existența oricăror indicii privind activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor raportat la aspectele sesizate. În situația în care se descoperă și alte acte materiale circumscrise abaterii sau abaterilor disciplinare vizate de sesizare, inspectorii sunt obligați să realizeze verificări complete și să analizeze existența indiciilor prin raportare la întreaga situație de fapt constatată.

(2) Cu ocazia efectuării verificărilor prealabile, inspectorii pot propune, prin referat, sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare pentru alte activități ori conduite necorespunzătoare ale magistratului vizat sau față de alți magistrați. Referatul avizat favorabil de directorul direcției se înaintează inspectorului-șef care apreciază asupra sesizării din oficiu a Inspecției Judiciare.

(1) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează prin rezoluție motivată supusă avizării directorului de direcție și confirmării inspectorului-șef.

(2) Inspectorul-șef poate infirma, o singură dată, rezoluția de clasare pentru motive de nelegalitate ori netemeinicie.

(3) Rezoluția de clasare se întocmește într-un exemplar original și un număr de copii suficiente pentru comunicare. Exemplarul original se atașează la dosarul lucrării.

(4) În cazul în care se constată în procedura de avizare și confirmare că verificările prealabile efectuate nu sunt complete, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcție, poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, o singură dată, completarea acestora. Completarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la data dispunerii sale, de aceiași inspectori care au emis rezoluția. Inspectorul-șef poate stabili un termen mai scurt pentru efectuarea completării. Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(5) În cazul în care, după completarea verificărilor, inspectorii constată că nu există indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare, întocmesc o nouă rezoluție de clasare cu luarea în considerare a aspectelor noi, rezultate din completarea verificărilor.

(6) Noua rezoluție va fi avizată de directorul direcției și confirmată de inspectorul-șef. Cu toate acestea, directorul direcției poate aviza negativ ori cu observații, iar inspectorul-șef poate confirma cu observații noua rezoluție. Avizele și confirmarea cu observații se întocmesc într-un exemplar original care rămâne atașat rezoluției și va face parte integrantă din aceasta.

(7) După avizare și confirmare, rezoluția de clasare se comunică, în copie, autorului sesizării și persoanei vizate prin sesizare.

(1) Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 17, persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se formulează cu respectarea condițiilor prevăzute pentru sesizarea inițială.

(2) Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.

(3) Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:

(4) Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(5) Rezoluția inspectorului-șef prin care a fost respinsă plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.

(6) Pe durata soluționării de către instanță a cauzei prevăzute la alin. (5), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, se suspendă.

(7) În cazul în care, prin hotărâre judecătorească, s-a dispus admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, termenul pentru completarea verificărilor este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanței; aceasta se efectuează de inspectorii care au emis rezoluția de clasare. Prevederile art. 17 se aplică în mod corespunzător.

(1) În situația în care se constată, ca rezultat al efectuării verificărilor prealabile, existența unor indicii cu privire la săvârșirea de abateri disciplinare, inspectorii dispun, prin rezoluție motivată, începerea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Rezoluția de începere a cercetării disciplinare prealabile se avizează de directorul direcției și se confirmă de inspectorul-șef.

(3) Dispozițiile art. 17 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) După completarea verificărilor, inspectorii întocmesc o nouă rezoluție de clasare sau, după caz, de începere a cercetării disciplinare, cu luarea în considerare a aspectelor noi, rezultate din completarea verificărilor.

(5) Noua rezoluție va fi avizată de directorul direcției și confirmată de inspectorul-șef. Cu toate acestea, directorul direcției poate aviza negativ ori cu observații, iar inspectorul-șef poate confirma cu observații noua rezoluție. Avizele și confirmarea cu observații se întocmesc într-un exemplar original care rămâne atașat rezoluției și va face parte integrantă din aceasta.

(6) În situația rezoluției de clasare, dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.

(7) Inspecția Judiciară informează, de îndată, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la începerea cercetării disciplinare prealabile sau, după caz, respingerea în mod definitiv a sesizării referitoare la cercetarea disciplinară a unui judecător sau procuror. Informarea cuprinde elementele necesare pentru suspendarea sau, după caz, reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

(1) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată numai după efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecția Judiciară, prin inspectori judiciari.

(2) Prin cercetarea disciplinară prealabilă se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției.

(3) Cercetarea disciplinară prealabilă este o procedură administrativă, nepublică și necontradictorie, care se desfășoară cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de lege, precum și a dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal. Ascultarea judecătorului sau a procurorului cercetat și verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii.

(1) În baza rezoluției de începere a cercetării disciplinare prealabile avizate și confirmate în condițiile legii și ale prezentului regulament, se înregistrează dosar asociat.

(2) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează de inspectorii care au dispus începerea acesteia, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 7 alin. (6).

(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în cel mult 60 de zile de la data dispunerii, cu excepția cazului în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară prealabilă se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(2) Referatul motivat de prelungire a termenului se formulează cu cel puțin 5 zile înainte de data expirării termenului a cărui prelungire se solicită. Referatul se avizează de directorul direcției și se aprobă de inspectorul-șef prin rezoluție consemnată în cuprinsul referatelor de solicitare.

(3) Termenul de prelungire începe să curgă de la data expirării celui a cărui prelungire se solicită.

(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se suspendă dacă împotriva magistratului vizat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă.

(2) Pe baza actului prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală, comunicat de organul de urmărire penală, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, suspendarea cercetării disciplinare prealabile până la data la care soluția pronunțată în cauza care a determinat suspendarea devine definitivă. Organele de urmărire penală comunică, de îndată, Inspecției Judiciare soluția definitivă pronunțată în cauza care a determinat suspendarea.

(3) După comunicarea de către organul de urmărire penală a soluției definitive pronunțate în cauza care a determinat suspendarea, se dispune, prin rezoluția inspectorului, reluarea cercetării disciplinare prealabile. În acest caz, cercetarea continuă de la ultimul act efectuat în cauză.

(4) Rezoluția prin care s-a dispus suspendarea ori, după caz, reluarea cercetării disciplinare prealabile după suspendare se avizează de directorul direcției și de inspectorul-șef. Dispozițiile art. 3 se aplică în mod corespunzător.

(5) Rezoluția avizată se comunică magistratului vizat.

(1) Pe durata procedurii disciplinare, inspectorul judiciar poate propune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției.

(2) Propunerea inspectorului este supusă avizării directorului direcției și aprobării inspectorului-șef.

(3) Propunerea aprobată, însoțită de actele relevante, se înaintează secției competente a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Inspectorul care efectuează cercetarea disciplinară prealabilă comunică magistratului vizat rezoluția de începere a acesteia, însoțită de copia electronică a dosarului de inspecție, stocată pe un suport adecvat, în orice mod care asigură certitudinea primirii și confidențialitatea comunicării.

(2) După primirea rezoluției prevăzute la alin. (1), magistratul cercetat poate comunica apărări și poate propune probe în apărare.

(3) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea cauzei.

(4) În cadrul cercetării disciplinare prealabile inspectorul administrează probele pe care le consideră necesare. Administrarea probelor se va face în ordinea și la locul stabilite de inspector. Inspectorul judiciar este obligat să se pronunțe asupra tuturor probelor propuse și a apărărilor formulate de magistratul cercetat.

(5) În cazul administrării probei cu ascultarea altor persoane, inspectorul consemnează declarațiile acestora în procese-verbale distincte. Declarația se semnează de persoana ascultată și de inspectorul judiciar care a consemnat-o. Dacă persoana ascultată refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta pe declarația consemnată. Persoanele pot fi ascultate din nou, la cererea magistratului vizat sau din oficiu.

(6) În vederea ascultării magistratului cercetat, inspectorul stabilește modalitatea, data și ora începerii ascultării, precum și locul ascultării. La data stabilită, inspectorul procedează la ascultarea magistratului și consemnează declarația acestuia într-un proces-verbal pe care îl semnează alături de magistratul ascultat și de persoana care îl asistă.

(7) În cadrul probei cu înscrisuri, magistratul poate depune declarație scrisă cu privire la aspectele cuprinse în rezoluția de începere a cercetării disciplinare.

(8) Refuzul de a fi ascultat sau de a se prezenta la cercetare se consemnează într-un proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării.

(1) Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-șef.

(2) Inspectorul-șef poate dispune, în scris și motivat, una dintre soluțiile prevăzute la art. 29 ori completarea cercetării disciplinare prealabile de către inspectorul judiciar.

(3) Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.

(4) După completarea cercetării, inspectorul-șef poate dispune, în scris și motivat, una dintre soluțiile prevăzute la art. 29.

(1) Rezoluțiile de admitere a sesizării, emise de inspectori, avizate și confirmate, sau cele emise de inspectorul-șef se comunică, în copie, magistratului vizat.

(2) Autorului sesizării i se comunică modul de soluționare a lucrării, conform rezoluțiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Rezoluțiile de respingere a sesizării, emise de inspectori, avizate și confirmate, precum și cele emise de inspectorul-șef se comunică, în copie, autorului sesizării și magistratului vizat.

(1) Rezoluția de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

(2) În cazul în care prin hotărârea instanței s-a dispus admiterea contestației, desființarea rezoluției de respingere a sesizării și trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare, de la comunicarea hotărârii instanței curge un nou termen de 30 de zile pentru completarea cercetării disciplinare prealabile.

(3) Pe durata soluționării de către instanță a cauzei prevăzute la alin. (1), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, se suspendă.

(1) În cazul în care inspectorul constată că exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, propune prin referat sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Dacă propunerea este avizată de director și aprobată de inspectorul-șef, sesizarea însoțită de dosarul lucrării se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare se întocmește într-un exemplar original și se înaintează, împreună cu formatul electronic editabil, secției competente a Consiliului Superior al Magistraturii. Împreună cu rezoluția se înaintează și dosarul de inspecție, în original, precum și în copie scanată, transmisă prin mijloace electronice. Inspecția Judiciară păstrează copia electronică a dosarului de inspecție.

(2) Rezoluția prevăzută la alin. (1) privind un judecător care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de procuror se înaintează spre competentă soluționare Secției pentru judecători. Rezoluția prevăzută la alin. (1) privind un procuror care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de judecător se înaintează spre competentă soluționare Secției pentru procurori.

(1) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef.

(2) Inspectorul judiciar este obligat să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, să se prezinte la fiecare termen la Consiliul Superior al Magistraturii sau la instanțele de judecată, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori Consiliul Superior al Magistraturii sau instanța de judecată dispune în acest sens.

(3) Inspectorul judiciar este obligat să aducă la cunoștința conducerii Inspecției Judiciare toate aspectele referitoare la procedura derulată în fața Consiliului Superior al Magistraturii sau instanțelor de judecată.

(4) Inspectorul care a susținut acțiunea întocmește un referat prin care propune conducerii Inspecției Judiciare analizarea oportunității exercitării căilor de atac.

(5) În fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară este reprezentată de inspectori anume desemnați de inspectorul-șef la propunerea directorilor direcțiilor.

(1) Sesizările privind încălcarea de către judecători sau procurori a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, transmise de președintele sau vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, sunt supuse verificărilor efectuate de un inspector desemnat aleatoriu, în funcție de calitatea persoanei vizate.

(2) Inspectorul-șef stabilește termenul pentru efectuarea verificărilor. Termenul stabilit pentru efectuarea verificărilor poate fi prelungit de inspectorul-șef pe baza referatului motivat întocmit de inspectorul desemnat să soluționeze lucrarea.

(3) Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) și art. 8 se aplică în mod corespunzător. Cererea de redistribuire se avizează de directorul direcției și se soluționează de inspectorul-șef prin referat motivat.

(1) Inspectorul comunică judecătorului sau procurorului sesizarea în orice mod care asigură certitudinea primirii și confidențialitatea comunicării.

(2) Dispozițiile art. 26 alin. (2)-(8) și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport scris și motivat.

(2) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării.

(1) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului direcției, poate dispune, prin rezoluție, completarea verificărilor, stabilind, totodată, și termenul de soluționare.

(2) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de același inspector.

(3) După completarea verificărilor, inspectorul întocmește un nou raport. Dispozițiile alin. (1) și (2) rămân aplicabile.

(1) La solicitarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile și termenele prevăzute de lege, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.

(2) Verificările prevăzute la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(3) Verificările sunt efectuate de o comisie alcătuită, în funcție de calitatea celui vizat, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcție de calitatea persoanelor verificate.

(4) Lucrările se repartizează aleatoriu între comisiile constituite în acest scop pentru fiecare direcție de inspecție.

(5) Inspectorii judiciari sunt incompatibili în cazul în care lucrarea privește judecători sau procurori care își desfășoară activitatea în cadrul ultimei instanțe sau, după caz, ultimului parchet unde aceștia au funcționat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, sunt desemnați aleatoriu alți inspectori.

(6) Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(1) Comisia comunică magistratului sesizarea în orice mod care asigură certitudinea primirii și confidențialitatea comunicării. Dacă magistratul vizat nu mai este în funcție, inspectorul poate efectua orice demersuri în vederea identificării domiciliului acestuia în scopul comunicării.

(2) Dispozițiile art. 26 alin. (2)-(8) și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport motivat prin care, în baza întregului material probatoriu administrat, Inspecția Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.

(2) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării.

(1) În procedura de avizare și confirmare, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului direcției, poate dispune, prin rezoluție, o singură dată, completarea verificărilor, în cel mult 30 de zile de la data dispunerii, de aceeași comisie. Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(2) După completarea verificărilor, inspectorii întocmesc un nou raport. Dispozițiile art. 3 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(1) Când secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune restituirea raportului la Inspecția Judiciară, completarea verificărilor se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusă prin hotărâre motivată a secției.

(2) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de aceeași comisie. Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(3) Verificările vor viza exclusiv faptele și împrejurările cu privire la care se impune completarea verificărilor, cu luarea în considerare a naturii verificărilor care se efectuează în completare, astfel cum acestea au fost stabilite prin hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Când hotărârea secției nu cuprinde aceste mențiuni, Inspecția Judiciară solicită completarea dispozitivului hotărârii secției. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii completate.

(1) Inspecția Judiciară efectuează controale dispuse de:

(2) Controalele pot avea următoarele obiective:

(3) La instanțe, obiectul controalelor prevăzute la alin. (2) lit. b) îl constituie verificarea respectării normelor privind primirea și înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, precum și punerea în executare a hotărârilor penale și civile.

(4) La parchete, obiectul controalelor prevăzute la alin. (2) lit. b) îl constituie verificarea respectării normelor privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale.

(5) Verificările aferente controalelor pot fi efectuate la sediul instanțelor sau parchetelor ori la sediul Inspecției Judiciare, pe baza informațiilor transmise de instanțe și parchete ori existente în bazele de date.

(1) Obiectivele controlului, componența echipei de control, desemnarea coordonatorului echipei de control și data predării raportului de inspecție în vederea avizării se dispun prin ordin al inspectorului-șef, la propunerea directorului direcției competente, după consultarea inspectorilor judiciari.

(2) Modificările elementelor prevăzute la alin. (1) se dispun prin ordin al inspectorului-șef.

(3) Coordonatorul echipei de control îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:

(4) Ori de câte ori imparțialitatea verificărilor ar putea fi afectată, inspectorul-șef poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a unei persoane ori a instanței sau parchetului controlat, înlocuirea inspectorilor ce alcătuiesc echipa de control, indiferent de stadiul controlului.

(5) Înlocuirea inspectorilor ce alcătuiesc echipa de control poate fi dispusă și pentru alte motive obiective.

(1) În vederea efectuării controlului, echipa de control solicită conducerii instanței sau parchetului, prin adresă avizată de directorul direcției competente, comunicarea datelor și informațiilor necesare, în raport cu obiectivele controlului. Echipa de control poate utiliza informații relevante aflate în evidențele Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii sau accesibile prin aplicațiile informatice Ecris și Statis ori prin alte surse informatice disponibile.

(2) Echipa de control solicită, totodată, instanțelor sau parchetelor ierarhic superioare cele mai recente verificări efectuate la instanța ori parchetul controlate.

(3) Echipa de control solicită și rapoarte de control sau părți din rapoarte întocmite anterior de Inspecția Judiciară cu privire la instanța ori parchetul controlate sau care pot avea relevanță raportat la obiectivele controlului.

(4) După colectarea și examinarea datelor relevante, coordonatorul echipei planifică activitățile de control și stabilește strategia de efectuare a verificărilor, precum și atribuțiile fiecărui membru al echipei de control.

(1) În cazul verificărilor directe la sediile instanțelor și parchetelor, echipa se prezintă la data și locul stabilite și aduce la cunoștința conducerii instanțelor sau parchetelor componența echipei, obiectivele controlului, planificarea activităților de control și programul de lucru.

(2) Verificările se efectuează în timpul programului de lucru al instanței sau parchetului; în situații excepționale, cu acordul directorului de direcție și al conducerii instanțelor sau parchetelor, verificările pot fi efectuate și după orele de program.

(3) Verificările directe se vor desfășura astfel încât să nu afecteze activitatea curentă a instanței ori a parchetului. Conducătorul instanței sau parchetului aduce la cunoștința inspectorului-șef orice situație în care activitatea instanței ori a parchetului este afectată de modul de desfășurare a controlului.

(1) În cadrul verificărilor, echipa de control este obligată să analizeze personal evidențele instanței controlate, să selecteze lucrările și înscrisurile relevante și să se asigure că informațiile furnizate de personalul instanței sau parchetului controlat corespund realității.

(2) Echipa de control poartă discuții și cu persoanele din conducerea instanței ori parchetului superior cu privire la aspectele controlate.

(1) Echipa de control prezintă conducerii instanței sau parchetului verificat principalele constatări și concluziile preliminare ale controlului.

(2) Dacă verificările vizează mai multe instanțe sau parchete din circumscripția teritorială a unui tribunal sau a unei curți de apel, concluziile se prezintă, după caz, conducerii acestora, regula aplicându-se în mod corespunzător și în cazul parchetelor. La prezentare sunt invitați și conducătorii instanțelor sau parchetelor vizate de control.

(3) Dacă verificările vizează evaluarea eficienței manageriale, echipa de control prezintă conducerii instanței sau parchetului ierarhic superioare celor al căror management este evaluat principalele constatări și concluziile preliminare ale controlului.

(1) În cuprinsul raportului de control se prezintă, în mod clar, concis și sintetic, constatările faptice, raportate la fiecare obiectiv de control, aspectele pozitive din activitatea instanței sau parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, vulnerabilitățile, riscurile și deficiențele, concluziile și propunerile.

(2) În cazul în care se constată interpretarea sau aplicarea neunitară a unor dispoziții legale sau regulamentare ori în situația existenței unor dispoziții legale sau regulamentare care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului de control se prezintă punctul de vedere al instanței sau parchetului, precum și, dacă este cazul, constatările inspectorilor cu privire la respectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(3) În situația în care constatările faptice evidențiază exercitarea necorespunzătoare a funcțiilor de conducere și a atribuțiilor manageriale, în raportul de control se formulează și se argumentează propunerea de revocare din funcțiile de conducere a acestor persoane.

(4) Concluziile și propunerile raportului de control trebuie să fie rezultatul acordului membrilor echipei de control. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor.

(5) Raportul de control se întocmește într-un singur exemplar original care se atașează la dosarul lucrării.

(1) Copia raportului de control avizat regulamentar se comunică instanțelor sau parchetelor vizate, pentru formularea de obiecții în termenul stabilit de echipa de control.

(2) După împlinirea termenului de formulare a obiecțiilor, raportul de control, obiecțiile și răspunsul la acestea se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Completarea sau refacerea verificărilor, dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii, se efectuează de aceeași echipă de control sau de altă echipă desemnată de inspectorul-șef la propunerea directorului de direcție, după consultarea inspectorilor direcției.

(2) După efectuarea verificărilor suplimentare se întocmește un nou raport de control.

(1) Controalele mixte, efectuate de inspectori judecători și procurori, se înregistrează la ambele direcții de inspecție.

(2) În aceste cazuri, se constituie o singură echipă de control compusă din inspectori judecători și procurori la propunerea directorilor.

(3) Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător.

(1) Din dispoziția secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară efectuează verificări pentru a stabili dacă membrul ales nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege. Secția corespunzătoare transmite și solicitarea de revocare formulată, însoțită de documentele justificative.

(2) Dispozițiile art. 7 alin. (2)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(1) Verificarea aspectelor invocate se efectuează în cel mult 90 de zile de la data primirii la Inspecția Judiciară.

(2) Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor cu cel mult 30 de zile dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) se aplică corespunzător.

(1) Inspectorul poate administra, din oficiu, orice probe pe care le consideră necesare pentru soluționarea lucrării.

(2) Dispozițiile art. 26 alin. (2)-(8) și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

(1) Rezultatul verificărilor va fi prezentat într-un raport care cuprinde data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, verificările efectuate și data finalizării acestora, situația de fapt constatată, apărările celui în cauză, concluzia referitoare la neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare în mod grav, repetat și nejustificat a atribuțiilor prevăzute de lege și argumentarea acestei concluzii în fapt și în drept. Raportul se întocmește într-un exemplar original și un număr de copii suficiente pentru comunicare. Exemplarul original se atașează la dosarul lucrării.

(2) Raportul se întocmește în cel mult 10 zile de la data finalizării verificărilor și se avizează potrivit art. 3 care se aplică în mod corespunzător. După avizare, câte o copie a raportului se comunică secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii și membrului ales vizat de sesizare.

(1) Verificările cu privire la revocarea din funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților se efectuează din dispoziția secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori la solicitarea ministrului justiției.

(2) Verificările se efectuează de un inspector sau de o echipă de inspectori. Dispozițiile art. 7 alin. (2)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(3) În cazul în care verificările se efectuează de o echipă de inspectori, inspectorul-șef desemnează coordonatorul acesteia, la propunerea directorului direcției.

(1) Verificările se realizează în termen de 45 de zile de la înregistrarea solicitării la Inspecția Judiciară.

(2) Verificările se fac la instanța ori parchetul unde magistratul vizat exercită funcția de conducere, precum și pe baza datelor transmise de instanțe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii ori a celor existente în evidența Inspecției Judiciare.

(1) La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.

(2) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.

(3) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

(4) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

(1) Coordonarea și planificarea activităților în cadrul verificărilor desfășurate la instanță sau parchet se realizează prin colaborare cu persoanele desemnate să conducă instituția, cu excepția situației în care verificările privesc aceste persoane, caz în care colaborarea se stabilește cu înlocuitorii acestora sau cu conducătorii instanțelor ori parchetelor ierarhic superioare.

(2) După finalizarea verificărilor se întocmește un raport.

(3) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării.

(4) Raportul se avizează conform prevederilor art. 3 care se aplică în mod corespunzător.

(5) Raportul avizat favorabil se comunică secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Completarea verificărilor sau întocmirea unui nou raport, dispusă de secția corespunzătoare Consiliului Superior al Magistraturii, se efectuează ori, după caz, se întocmește de același inspector sau, după caz, de aceeași echipă de inspectori.

(2) Dispozițiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(3) După efectuarea completărilor dispuse se întocmește un nou raport. Prevederile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru verificările dispuse de Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ori de inspectorul-șef, altele decât cele prevăzute în capitolele precedente, inspectorul-șef desemnează inspectorii care vor efectua verificările dispuse, obiectivele verificărilor, procedura de efectuare a acestora și termenul de întocmire a raportului la propunerea directorului direcției corespunzătoare.

(2) Termenele stabilite potrivit alin. (1) pot fi prelungite de inspectorul-șef la solicitarea motivată a inspectorilor desemnați.

(3) Raportul este supus avizării de directorul direcției și inspectorul-șef. Prevederile art. 3 se aplică în mod corespunzător.

(4) După avizare, inspectorul-șef decide modul de valorificare a constatărilor cuprinse în raportul de control.

(1) Verificările pentru apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor se efectuează la sesizarea plenului, secțiilor corespunzătoare, președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererile privind apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale, adresate de judecători sau procurori direct Inspecției Judiciare, se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, pe cale administrativă.

(3) Dacă din cuprinsul solicitării rezultă elemente care pot constitui indicii de săvârșire a unei abateri disciplinare, inspectorul-șef se poate sesiza din oficiu. În aceste cazuri se înregistrează o lucrare distinctă având ca obiect verificările prealabile din materie disciplinară.

(4) La primirea lucrării, inspectorul-șef desemnează inspectorul care va efectua verificările și stabilește termenul de soluționare. Termenul stabilit poate fi prelungit de inspectorul-șef pe baza referatului motivat întocmit de inspectorul desemnat.

(5) În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale în care a fost dispusă continuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, soluționarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale. Măsura se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) După comunicarea soluției definitive pronunțate în cauza penală ori în procedura disciplinară, verificările se reiau de același inspector sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, de un alt inspector desemnat în condițiile alin. (4).

(1) În cazul în care petenții renunță la cereri în timpul efectuării verificărilor, inspectorul propune închiderea lucrării prin referat motivat.

(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se avizează de directorul direcției și de inspectorul-șef, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 3.

(3) O copie a referatului avizat favorabil se transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Verificările au ca scop stabilirea realității susținerilor cuprinse în sesizare, aptitudinea comportamentului reclamat de a aduce atingere independenței ori reputației profesionale a magistratului, caracterul public al comportamentului reclamat.

(2) Dispozițiile art. 14, 15 și 26 se aplică în mod corespunzător.

(1) După finalizarea verificărilor, inspectorul întocmește un raport motivat care cuprinde soluția propusă secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Raportul se întocmește într-un exemplar original, care se atașează la dosarul lucrării.

(3) Raportul se avizează conform prevederilor art. 3 care se aplică în mod corespunzător și se comunică judecătorului sau procurorului vizat în vederea formulării de obiecții în termenul stabilit de inspector.

(4) Inspectorul formulează răspuns scris la obiecțiile formulate. Răspunsul este supus avizării în condițiile art. 3.

(5) După expirarea termenului sau după formularea răspunsului prevăzut la alin. (4), o copie a raportului avizat favorabil se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu obiecțiile și răspunsul Inspecției Judiciare, dacă este cazul.

(1) Verificarea integrității candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se efectuează la solicitarea comisiei de organizare a concursului de promovare în această funcție de inspectori desemnați de inspectorul-șef la propunerea directorului Direcției de inspecție pentru judecători. Odată cu solicitarea de verificare, comisia de organizare transmite Inspecției Judiciare și copii ale fișelor de evaluare și ale rapoartelor de evaluare existente în evidența Consiliului Superior al Magistraturii, traseul profesional al candidaților, precum și orice alte date relevante.

(2) Termenul de efectuare a verificării se stabilește de inspectorul-șef. Dispozițiile art. 17 alin. (1) din Regulamentul privind concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1.057/2023, se aplică în mod corespunzător.

(3) După înregistrarea lucrării aferente unei sesiuni de concurs, directorul direcției propune inspectorului-șef repartizarea atribuțiilor de verificare către inspectori anume desemnați, urmărind respectarea termenului de soluționare a lucrării, utilizarea prudentă a fondurilor alocate Inspecției Judiciare, precum și repartizarea inspectorilor în sesiuni anterioare ale concursului de promovare.

(1) Verificarea are ca scop furnizarea de informații utile Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în scopul evaluării integrității, a modului în care candidații se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, a motivației candidatului, a competențelor umane și sociale ale candidatului, a conduitei profesionale a acestuia și a relațiilor cu personalul instanțelor.

(2) Verificarea poate privi următoarele aspecte:

(3) Verificarea privește activitatea desfășurată de candidat în ultimii 5 ani anteriori datei înscrierii la concurs. Cu toate acestea, raportul de evaluare poate cuprinde aspecte privind activitatea mai veche a candidatului în cazurile în care inspectorul apreciază că aceste aspecte sunt utile pentru desfășurarea procedurii de concurs.

(1) Pentru realizarea verificărilor inspectorul poate asista la ședințele de judecată la care participă candidatul și poate solicita relațiile necesare de la barou, de la biroul de informare și relații publice al instanței la care își exercită funcția candidatul, precum și de la parchetul de pe lângă această instanță.

(2) Asistarea la ședințele de judecată are loc cu anunțarea prealabilă a conducerii instanței.

(3) Inspectorul poate solicita conducerii instanței înregistrarea unor ședințe de judecată la care a participat candidatul, selectate de inspector.

(1) Inspectorul solicită instanței la care candidatul își exercită ori și-a exercitat funcția de judecător relații cu privire la cazurile în care au fost formulate și modul în care au fost soluționate cererile de recuzare a candidatului, cererile de abținere formulate de acesta, precum și conflictele de interese semnalate de candidat colegiului de conducere.

(2) Inspectorul judiciar poate să utilizeze datele și informațiile privind integritatea și imparțialitatea candidatului existente în evidențele Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii sau primite de la parchetul de pe lângă instanța prevăzută la alin. (1) ori de la instituții competente, pe baza solicitării adresate în acest sens.

(1) La finalizarea verificării, inspectorul consemnează rezultatul acesteia într-un raport supus avizării de directorul Direcției de inspecție pentru judecători și de inspectorul-șef.

(2) Raportul trebuie să cuprindă informații complete și relevante referitoare la candidat.

(3) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcție, poate dispune, prin rezoluție, completarea verificărilor, stabilind, totodată, și termenul de soluționare.

(4) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de același inspector. În caz de incompatibilitate, dacă există posibilitatea afectării imparțialității procedurii sau în alte situații obiective, inspectorul-șef poate dispune completarea verificărilor de un alt inspector.

(5) După completarea verificărilor, inspectorul întocmește un nou raport. Dispozițiile alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

(6) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării și un număr de copii suficiente pentru comunicare.

(7) Copiile rapoartelor avizate favorabil întocmite în cadrul unei sesiuni de concurs se înaintează comisiei de organizare a concursului.

(8) Odată cu rapoartele prevăzute la alin. (6) se transmit, atunci când este cazul, și copii ale rapoartelor întocmite în sesiuni anterioare ale concursului.

(1) Verificarea integrității și conduitei morale și profesionale a candidaților la funcția de inspector judiciar se efectuează la solicitarea comisiei de organizare a concursului de către inspectori desemnați de inspectorul-șef, la propunerea directorului direcției de inspecție. Odată cu solicitarea de verificare, comisia de organizare transmite Inspecției Judiciare și copii ale fișelor de evaluare și ale rapoartelor de evaluare existente în evidența Consiliului Superior al Magistraturii, precum și traseul profesional al candidaților.

(2) Termenul de efectuare a verificării se stabilește de inspectorul-șef.

(3) După înregistrarea lucrării aferente unei sesiuni de concurs, directorul direcției de inspecție propune inspectorului-șef repartizarea atribuțiilor de verificare către inspectori anume desemnați, urmărind respectarea termenului de soluționare a lucrării, utilizarea prudentă a fondurilor alocate Inspecției Judiciare, precum și repartizarea inspectorilor în sesiuni anterioare ale concursului.

(4) Nu pot fi desemnați inspectorii care sunt înscriși în procedura de concurs.

(1) Verificarea are ca scop furnizarea de informații utile comisiei de examinare în vederea evaluării integrității și a conduitei morale și profesionale a candidatului.

(2) Verificarea poate privi următoarele aspecte:

(3) Verificarea privește activitatea desfășurată de candidat în ultimii 5 ani anteriori datei înscrierii la concurs. Cu toate acestea, raportul de evaluare poate cuprinde aspecte privind activitatea mai veche a candidatului în cazurile în care inspectorul apreciază că aceste aspecte sunt utile pentru desfășurarea procedurii de concurs.

(1) Pentru realizarea verificărilor inspectorul poate asista la ședințele de judecată la care participă candidatul și solicită relațiile necesare de la barou, de la instanța sau parchetul la care își exercită funcția candidatul, precum și de la oricare alte autorități.

(2) Asistarea la ședințele de judecată are loc cu anunțarea prealabilă a conducerii instanței.

(3) Inspectorul poate solicita conducerii instanței înregistrările audio ale unor ședințe de judecată la care a participat candidatul, selectate de inspector.

(1) În cadrul verificărilor, inspectorul poartă discuții cu judecătorii, procurorii și celălalt personal al instanței sau parchetului la care își exercită funcția candidatul. Discuțiile au loc sub protecția anonimatului.

(2) Dispozițiile art. 85 se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru verificarea calității lucrărilor întocmite de candidat se constituie comisii de cel mult trei inspectori în funcție de specializarea candidatului. Numărul comisiilor și desemnarea inspectorilor în cadrul acestor comisii se stabilesc, la propunerea directorilor de direcții, prin dispoziția inspectorului-șef.

(2) Structurile-suport din cadrul Inspecției Judiciare selectează aleatoriu cel puțin 20 de lucrări întocmite de candidat în ultimii 5 ani de activitate după comunicarea unor liste de conducătorii instituțiilor unde candidații își desfășoară sau și-au desfășurat activitatea.

(3) Lucrările se pun la dispoziția comisiilor de inspectori care evaluează următoarele aspecte:

(4) Rezultatul evaluării se transmite inspectorilor desemnați să efectueze verificările.

(1) La finalizarea verificării, inspectorul consemnează rezultatul acesteia într-un raport supus avizării de directorul direcției de inspecție competente și de inspectorul-șef.

(2) Raportul trebuie să cuprindă informații complete și relevante referitoare la candidat.

(3) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcție, poate dispune, prin rezoluție, completarea verificărilor stabilind, totodată, și termenul de soluționare.

(4) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de același inspector. În caz de incompatibilitate, dacă există posibilitatea afectării imparțialității procedurii sau în alte situații obiective, inspectorul-șef poate dispune completarea verificărilor de un alt inspector.

(5) După completarea verificărilor, inspectorul întocmește un nou raport. Dispozițiile alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

(6) Raportul se întocmește într-un exemplar original care se atașează la dosarul lucrării și un număr de copii suficiente pentru comunicare.

(7) Copiile rapoartelor avizate favorabil întocmite în cadrul unei sesiuni de concurs se înaintează comisiei de organizare a concursului.

(8) Odată cu rapoartele prevăzute la alin. (6) se transmit, atunci când este cazul, și copii ale rapoartelor întocmite în sesiuni anterioare ale concursului.