REGULAMENTUL din 1921

În conformitate cu hotărîrea consiliului național din Bucovina, se declara expropriate pentru cauza de utilitate publică proprietățile rurale, în măsura și condițiunile cuprinse în legea agrară pentru Bucovina, în scop de a spori întinderea proprietății taranesti, de a înființa pășuni comunale, precum și pentru scopuri de interes general, economic și cultural.

Starea juridică și întinderea proprietăților rurale din punct de vedere al aplicării legii agrare se socotește pe ziua de 6 Septemvrie 1919, ținându-se socoteala de efectul succesiunilor deschise dela această dată pînă la promulgarea legii (23 Iulie 1921).

Starea jalnica și întinderea proprietății vor fi stabilite prin declarația proprietarului, cartea funduara, coala de posesiune, hartile cadastrale, sau prin orice alt mijloc legal de dovada.

În toate cazurile se va avea în vedere starea de fapt a posesiunii în momentul exproprierii.

Ca efect al succesiunilor deschise se considera efectul final după cum rezultă din acte.

În același mod se vor trata și succesiunile deschise înainte de 6 Septemvrie 1919 cari pînă la această dată nu au fost încheiate.

Bunurile expropriabile sînt lovite de indisponibilitate din ziua de 6 Septemvrie 1919, fără îndeplinirea nici unei alte formalități.

Comitetul agrar poate admite o vânzare înainte de terminarea operațiunilor de expropriere, însă numai din porțiunea ce urmează sa rămînă proprietarului.

Se exceptează dela expropriere și rămîn valabile vînzările pînă la 10 ha, de fiecare cumpărător, făcute pînă la promulgarea legii, către țărani, invalizi, văduvele și orfanii de rasboi, agronomi, preoti, învățători, cultivatori de pămînt.

Pământul astfel vândut se scade din întinderea totală a mosiei.

Aceste vânzări însă vor putea fi revizuite de comitetul agrar.

Se mai exceptează și rămîn valabile vînzările aprobate de comisiunea centrala agrară din Cernauti și făcute pînă la promulgarea legii în alte condițiuni decât acelea prevăzute în art. 4.

Pământul astfel vândut nu se scade din întinderea totală a mosiei și se considera ca vândut din porțiunea ce urmează sa rămînă proprietarului.

Toate vînzările peste 10 ha, pînă la promulgarea legii, vor fi obligatoriu revizuite de comitetul agrar, care în cazuri bine motivate le validează.

Transcrierea dreptului de proprietate asupra acestor imobile rurale facuta după promulgarea legii, fără aprobarea comitetului agrar, este nulă de drept.

Exproprierea atinge proprietatea fără privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridică sau caracterul imobilului expropriat.

Subsolul pământurilor expropriate trece în proprietatea Statului, cu excepția drepturilor câștigate și trecute în cartea funduara pînă la 6 Septemvrie 1919.

Se declara expropriate în întregime:

Se exceptează dela expropriere terenurile mănăstirilor Dragomira, Putna, Suceava și Sucevita pînă la 100 ha.

Se mai exceptează 50 ha din pământul cultivabil al fondului bisericesc ortodox oriental pentru Mitropolia din Cernauti; alegerea acestui teren de 50 ha va fi facuta de Mitropolitul din Cernauti.

Se exceptează dela expropriere, proprietățile comunelor rurale și urbane și pădurile tovarasiilor.

Se exceptează de asemenea pădurile fondului bisericesc ortodox oriental, afară de părțile marginase din apropierea satelor, pe cari comitetul agrar le va afla proprii pentru defrișare, în scop de a întemeia gospodării taranesti și pășuni comunale. Defrișarea pădurilor marginase satelor se va face conform dispozițiunilor legii forestiere pentru Bucovina.

Se declara expropriate în întregime proprietățile rurale mai mari de 25 ha ale absenteistilor.

Intra în această categorie proprietarii care au stat în câte 5 ani consecutivi, în timpul dela 1 August 1909 - 1 August 1919, mai mult de 6 luni pe fiecare an, afară de hotarele României intregite și ale Austriei, fără motive bine cuvantate.

De asemenea și acei proprietari cari dela 15/28 Noemvrie 1918 și pînă la promulgarea legii nu și-au avut domiciliul în hotarele României intregite, lipsind fără vreo însărcinare specială.

Se declara expropriate în întregime pământurile rurale folosite prin embatic, plantate sau nu (emphyteusis), precum și acelea ținute de sateni cu arenda cel puțin 10 ani neintrerupt, dacă aceștia își vor fi construit pe ele case, salasuri, mori de apa primitive (rustice) sau vor fi făcut pe cel puțin jumătate din teren plantatiuni de vii sau pomi roditori. Exproprierea în acest caz se face în folosul embaticarilor sau al satenilor arendasi.

Persoanele juridice ale căror proprietăți sînt expropriate în întregime, pot să-și rezerve, cu autorizația comitetului agrar, clădirile și instalatiunile cari nu sînt necesare unor scopuri naționale, culturale și economice.

Se declara expropriat în întregime tot pământul cultivabil din:

Se exceptează de la aceasta improprietarire, proprietățile minorilor, funcționarilor publici, femeilor incapabile de a gospodari însăși.

Pentru a se bucura de aceasta excepțiune, aceste persoane trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni:

Dacă proprietatea a fost arendată numai în parte, se expropriaza o întindere egala cu partea arendată din corpul întreg al proprietății, iar restul cade sub dispozițiunile art. 7 din lege.

Se înțelege prin arendare în sensul art. 6, alin. b din lege atît arendarea prin arendasi, cat și arendările în parte, în care proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta.

Un pămînt se considera ca arendat dacă este dat pentru cultivare, prin munca, contra unui preț fixat în numerar.

Dacă prețul este fixat în producte (în parte), pământul nu poate fi considerat ca arendat decât în cazul cînd proprietarul n-a pus nici aratura, nici samanta.

Nu se considera ca arendate mosiile sau părțile din moșii concedate de proprietar, fie în bani, fie în parte (dijma), direct și individual satenilor.

Interzișii cari au descendenți direcți sînt considerați în sensul art. 13 ca minori.

Funcționar public se considera orice persoană numita sau aleasă, care a îndeplinit un serviciu public sau de interes obștesc la Stat, Țara Bucovinei, județ, comune, comunități de drept public, sau a fost notar public.

O femeie se considera incapabila a gospodari ea însăși dacă din cauza vârstei înaintate sau a unei boli nu poate conduce gospodăria fără a-și periclita viața sau sănătatea; de asemenea femeea care, urmând domiciliul bărbatului, a fost silită sa domicilieze afară din comuna unde se găsea proprietatea ei.

Se mai declara expropriat în întregime tot pământul cultivabil din proprietățile interzișilor și celor puși sub curatela, întrucât nu au descendenți direcți.

Se declara expropriate parțial:

Toate proprietățile cuprinse între 100 și 105 ha exclusiv se reduc la 100 ha; toate proprietățile cuprinse între 105-110 ha exclusiv se reduc la 104 ha s. a. m.d.

Sînt socotite instalatiuni agricole importante:

Instalatiunile mai mari în inventar se compensează cu cele mai reduse în clădiri și vice-versa;

Intra în această categorie și acele exploatatiuni cari fără să aibă instalatiunile necesare industriilor agricole, totuși cultiva sau cultivau înainte de 1 August 1914 în mod obișnuit și neintrerupt, sfecla de zahăr, tutunul, inul și canepa, dacă aceste culturi ocupa sau ocupau, în parte sau în total, o suprafața de 10% din pământul cultivabil al mosiei.

Inventarul, clădirile, crescatoriile de vite și instalatiunile industriale agricole se compensează unele pe altele, dacă se găsesc împreună, în proporții diferite de cele arătate în acest articol, sau dacă se găsesc la moșii diferite ale aceluias proprietar.

Proprietarilor cari studiază agronomia, sau au unul ori mai mulți fii cari studiază agronomia, li se va rezerva, la cerere, din porțiunea expropriabila potrivit legii agrare, un lot de 50 ha peste suprafața ce le rămîne neexpropriata, conform prevederilor legii, sub condițiunea să fie înscriși cel mai târziu pînă la 1 Ianuarie 1920 și sa frecuenteze școala și cu obligațiunea, sub pedeapsa ridicării acestui drept, ca diploma să fie obținută în cel mult 5 ani dela promulgarea legii agrare și în urma obținerii diplomei să-și cultive singuri moșia.

Organele de expropriere vor proceda la exproprierea condiționată a loturilor rezervate în condițiunile art. 21, făcînd alegerea și determinarea limitelor lor și fixând prețul.

Despre aceasta operațiune se va face adnotare în cartea funduara.

Dacă în 5 ani dela promulgarea legii nu se va justifica obținerea diplomei Casa centrala a împroprietăririi este în drept sa ceara și sa obtie deposedarea potrivit art. 106 din lege, plătind proprietarului pentru aceste terenuri prețul fixat prin hotărîrea de expropriere.

Proprietarul are dreptul sa aleagă partea de moșie care îi rămîne după expropriere, cu condiția ca partea expropriata să poată fi economiceste bine folosită. În orice caz, nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel decât asa ca partea ce-i rămîne sa formeze un întreg economic cu investițiile economice principale aflătoare pe moșie.

Partea expropriata se considera economiceste bine folosită dacă se poate întrebuința pentru formarea loturilor.

Dacă ocupatiunea principala a proprietarului expropriat nu este agricultura și nici părinții lui n-au fost agricultori, terenul neexpropriabil se reduce la 4 ha.

Se exceptează dela aceasta dispozițiune funcționarii publici.

De asemenea vor fi redusi la 4 ha și acei proprietari cari nefiind agricultori, au cumpărat moșii după 15/28 Noemvrie 1918.

Se socotește ca pămînt cultivabil în înțelesul legii agrare, tot terenul pe care s-a făcut pînă azi arături, locurile de fanete și pășuni, precum și orice alt teren ce s-ar găsi propriu să fie întrebuințat cu folos pentru agricultura.

Exproprierea se calculează numai asupra pămîntului cultivabil adică asupra întinderii rămase din fiecare moșie sau parte de moșie, după ce s-au scăzut: locurile permanente de arii și ferme, conacul cu gradina, viile și grădinile stabile de zarzavaturi și pomi roditori, pădurile, poenile mai mici de 10 ha inconjurate de păduri, luncile împădurite, râurile, lacurile, stabilimentele industriale cu terenul de instalare și întreținere strict necesar și parcelele pe cari se aflau sau se afla clădiri, întrucât toate acestea nu sînt cuprinse în partea expropriata.

Se pot considera cuprinse în partea expropriabila și se vor expropria și bunurile prevăzute în alin. 2 al acestui articol, numai dacă sînt închise în partea expropriata și proprietarul le oferă și dacă se va găsi ca ele formează un tot economic cu partea expropriata.

Parcelele cu clădiri existente, precum și acele pe cari se aflau clădiri la 1 August 1914 și cari au fost distruse prin evenimentele rasboiului, împreună cu terenul întrebuințat ca ograda și gradina, nu intră în calculul exproprierii și nu se expropriaza decât în condițiunile art. 25, alin. 3.

Poenile mai mari de 10 ha, nu pot fi expropriate decât pentru pășuni comunale, în condițiunile arătate mai sus.

Se socotesc lunci împădurite în sensul art. 25, alin. 2 acelea pe cari se găsesc în cea mai mare parte salcii, rachiti, plopi, arini, etc., și cari pot fi folosite obișnuit pentru obținerea de nuele, de lemn de foc sau altele.

Sînt scutite de expropriere terenurile necesare ca locuri de hrana pentru personalul silvic de supraveghere, și anume câte 6 ha pentru fiecare funcționar superior și câte 4 ha pentru fiecare funcționar inferior.

Mai multe proprietăți ale aceluiași proprietar, precum și proprietățile stapanite în indiviziune se considera ca o singura proprietate, rămînînd ca proprietarul sau coproprietarii să își aleagă partea ce rămîne libera de expropriere.

Se exceptează dela aceasta regula, în privinta indiviziunii, și proprietățile vor fi socotite ca divizate în următoarele cazuri:

1. Dacă starea de indiviziune provine din succesiuni deschise după 6 Septemvrie 1919;

2. Dacă starea de indiviziune provine din succesiuni deschise înainte de 6 Septemvrie 1919 și dacă între coproprietari se afla la 1 August 1914, sau mai târziu, cel puțin un minor sau un mobilizat.

Determinarea părții de moșie supusă exproprierii se face însă din întreaga suprafața cultivabila a mosiei, socotindu-se pentru aceasta moșia ca nedivizata.

Pășunile comunale existente se mențin.

Din terenurile expropriate după legea agrară, pământul propriu numai pentru pasune va fi întrebuințat la înființarea sau completarea pasunilor comunale.

Pentru înființarea și completarea pasunilor comunale se poate expropria peste suprafața obținută prin dispozițiunile de mai sus:

Proprietarul are dreptul sa dea în schimbul acestor poeni o suprafața egala din terenul impadurit, situat la marginea pădurii, după taierea lemnului;

Pământul expropriat conform dispozițiunilor din acest capitol, va servi numai la înființarea sau completarea pasunilor comunale pentru folosință tuturor locuitorilor proprietari de vite, fără privire dacă au pămînt cultivabil.

Proprietatea acestor pășuni aparține comunelor, cari le administrează sub conducerea și controlul serviciului agricol județean, cu excepția pasunilor alpine, cari rămîn Statului și se vor administra conform unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.

Același regulament va determina în amănunt toate dispozițiunile privitoare la formarea și exploatarea pasunilor comunale.

Cu aprobarea comitetului agrar se poate incuviinta schimbul între pământul expropriat și cel posedat de sateni, comune, școli, biserici, parohii etc.

Pînă la luarea în primire a bunurilor expropriate, folosință lor rămîne proprietarilor cu toate drepturile și datoriile unui uzufructuar, fiind obligați a tolera operațiunile inginerilor și ale organelor însărcinate cu parcelarea terenurilor.

Terenurile arendate taranilor pînă în prezent în vederea exproprierii, rămîn în folosință lor pînă la expropriere și improprietarirea definitivă. Proprietarul are dreptul sa încaseze arenda dela Stat prin mijlocirea organelor ministerului de agricultura din Cernauti.

Aceasta arenda va fi, pînă la luarea în primire de către Stat a terenurilor expropriate, aceea fixată pe anul 1921 de către comisiunea agrară centrala din Cernauti.

Arenda astfel stabilită va fi plătită Statului de satenii arendasi, iar Statul va urmări încasarea lor potrivit legilor de urmărirea impozitelor.

Dacă pe pământul expropriat, și dat în folosință satenilor sînt semanaturi, ele rămîn pînă la recolta proprietarului, iar dacă sînt arături proprietarul are drept la valoarea lor.

Stabilirea acestei valori se face în conformitate cu prețurile locale, prin buna învoiala între interesați.

În caz de neînțelegere va hotărî definitiv comisiunea de ocol pentru expropriere.

Luarea în primire a bunurilor expropriate nu se poate împiedica prin nici un act judecătoresc. Instanța competența la cererea Casei centrale a împroprietăririi va închide, relativ la aceste bunuri, orice acțiune sau urmărire, orice drept pretins, putându-se exercită numai asupra prețului.

Proprietarii și satenii improprietariti sînt obligați să permită uni altora, drumul de acces și drumurile la apa.

Organele de aplicare vor determina pentru fiecare caz în parte aceste drepturi și exercițiul lor.

Aceste drepturi vor fi evaluate de organele de aplicare a exproprierii cari fixează prețul.

Statul are dreptul sa rezerve, din oricărei din proprietățile sale și din oricărei din cele expropriate pe baza legii agrare, suprafețele de pămînt cari au astăzi sau cari pot avea în viitor o destinatiune specială pentru împlinirea unui scop social, economic, cultural, general, militar, educatiune fizica, industrial, etc.

Aceste terenuri vor putea fi întrebuințate de Stat pentru propriile sale instituțiuni sau cu avizul comitetului agrar, vor putea fi vândute asociațiunilor ori întreprinderilor românești, precum și particularilor, pentru scopurile arătate mai sus.

Despre destinațiunea pentru care a fost vândut terenul, se va face adnotatie în cartea funduara.

Terenurile astfel vândute nu vor putea avea alta destinatiune decât cea prevăzută în actul de vânzare. Nerespectarea acestor destinatiuni atrage rezilierea de drept a vânzării și reluarea terenului vândut.

Contractele de arendare în curs de executare sînt desființate de drept din momentul luării în primire pentru partea sau pentru părțile de moșii expropriate, reducându-se proporțional arenda, fără nici un fel de pretentiune din partea arendașului.

Proprietarul este obligat a restitui arendașului din garanție o parte proporțională cu întinderea de pămînt pentru care s-a desființat contractul de arenda.

Dacă suprafața expropriata trece de 25% din întinderea totală cultivabila a mosiei, arendașii și proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului întreg, fără nici un fel de pretentiune.

Aceasta acțiune nu se va putea intenta decât pe baza hotărîrii definitive de expropriere, iar arendașul va continua să se folosească de moșie pînă la expirarea anului agricol, înăuntrul căruia s-a obținut hotărîrea definitivă de reziliere.

Mosiile rămase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.

Arendările în porțiuni mai mici, direct și individual către sateni, nu sînt supuse acestei dispozițiuni.

Arendarea în total a mosiilor rămase după expropriere se va face, cu drept de preferinta la preț și condițiuni egale, obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.

Proprietarii cari voiesc a-și arenda mosiile sînt datori a anunta în scris pe primarul comunei respective și pe consilierul agricol respectiv, comunicând condițiunile arendării și în special întinderea mosiei de arendat, durata și prețul arendării.

Primarul primind aceasta comunicare este obligat a o afișa chiar în ziua primirii la usa primăriei, încheind cuvenitul proces-verbal; în același timp, și prin aceeași publicațiune, primarul va convoca pe toți locuitorii majori, sateni cultivatori de pămînt, ai comunei în prima Duminica după afișarea în localul primăriei.

La ziua convocării primarul va face cunoscut satenilor condițiunile arendării. Proprietarul sau reprezentantul lui vor putea lua parte la adunare, pentru a da lămuririle ce li s-ar cere.

Se va încheia proces-verbal, în care se va arata persoanele cari au luat parte la adunare și chestiunile desbatute, convocandu-se din nou pentru Duminica următoare satenii spre a hotărî dacă înțeleg a lua în arenda sau nu moșia.

Hotărîrea de a arenda se va lua dacă cel puțin 25 sateni se declara gata a constitui o obște de arendare.

După aceasta a doua adunare se va încheia un nou proces-verbal, aducandu-se la cunoștința proprietarului hotărîrea luată.

Dacă în termen de 15 zile dela aceasta adunare, obstea nu s-a constituit și nu s-a plătit sau obținut termen de plată a primului castiu contractual și eventual a garanției prevăzute în condițiunile de arendare, proprietarul e scutit de obligațiunea de a mai arenda obstii.

Consilierul agricol respectiv agronomul regional, primind oferta, va trimite-o spre publicare, chiar în ziua primirii, unui ziar din Capitala și unuia din Cernauti, costul publicațiunii privind pe Stat.

Dacă în termen de 15 zile dela data publicării nu se înregistrează la serviciul agricol județean nici o cerere a vreunui agronom pentru a lua în arenda, proprietarul este scutit de obligația de a arenda moșia sa agronomilor.

Dacă asemenea cereri s-au făcut serviciului agricol județean, acesta e obligat a le transmite proprietarului în chiar ziua primirii. În prezenta a mai multor oferte, proprietarul e liber a alege fie obstea, fie pe unul din agronomii concurenți.

În cazul cînd cel ales este un agronom și în termen de 5 zile dela data conventiunii el nu depune castiul și eventual garanția cerută, proprietarul e liber a arenda oricărei alte persoane moșia sa.

Nerespectarea condițiunilor de arendare arătate mai sus atrage nulitatea contractului încheiat contra acestor dispozițiuni.

Ministerul agriculturii, prin Casa centrala a împroprietăririi, poate vinde prin buna învoiala satenilor atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat și suprafețele de pămînt expropriate și cari prin natura lor nu sînt proprii a fi întrebuințate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferîndu-se: așezămintele culturale, sanitare și cooperative, invalizii de rasboi, văduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda mai înainte.

Ministerul agriculturii - prin Casa centrala a împroprietăririi - poate vinde prin buna învoiala din pământul expropriat pînă la 6 ha pentru instalatiuni industriale, dacă cumpărătorii se obliga ca în cel mult 2 ani dela cumpărare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puțin 60.000 lei.

Pentru garantarea Statului se va cere cumpărătorului și depunerea unei garanții.

Despre destinațiunea pentru care s-au făcut vînzările din art. 41 și 42 se va face adnotare în cartea funduara.

Nerespectarea condițiunilor prevăzute în art. 41 și 42 atrage rezilierea vânzării.

Conacele mosiilor expropriate în întregime, precum și suprafețele care depășesc 50 ha pămînt cultivabil formate dintr-una sau mai multe bucăți, fie din mosiile nesupuse exproprierii, fie din cele rămase proprietarilor după expropriere, nu se vor putea vinde decât cu respectarea dreptului de preemptiune în favoarea Statului.

Acest drept de preemptiune privește numai pământul cultivabil astfel cum este definit de art. 10 din lege, și el se exercită de Casa centrala a împroprietăririi.

Orice proprietar poate să notifice Casei centrale a împroprietăririi intențiunea sa de a vinde, arătând prețul și condițiunile. Astfel de notificări se vor face în scris prin notarul public, alaturandu-se și extrasul cărților funduare.

Casa centrala a împroprietăririi va comunică hotărîrea sa notarului public (judecătoriei de ocol) în termen de 30 zile dela primirea notificării.

Dacă Casa centrala nu a răspuns în scris, în termen de 30 zile dela notificare, ca voiește sa cumpere, proprietarul este liber sa vândă în termen de 6 luni în condițiunile și cu prețul indicat în notificare, sau cu un preț mai mare, dar fără schimbarea condițiunilor arătate în notificare.

Dacă vînzarea nu se face în acest termen, imobilul rămîne în situația anterioară notificării.

Cînd vînzarea s-a efectuat înainte de a se face cunoscut Casei centrale a împroprietăririi intenția de a vinde, vînzarea astfel încheiată nu va rămîne definitivă decât dacă va fi notificată Casei centrale, care are dreptul, timp de 30 zile libere dela notificare, sa retie imobilul vândut pe prețul și în condițiunile arătate în contractul de vânzare.

Contractele de vânzare încheiate se vor notifica obligatoriu și din oficiu prin judecătoriile de ocol ca autorități de carte funduara, cînd acestea le vor primi spre intabulare.

Judecătoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va prenota dreptul de proprietate al cumpărătorului și va trimite o copie a contractului depusa de parte și un extract autentic după foaia funduara Casei centrale a împroprietăririi, cerandu-i să se pronunțe dacă dorește să-și exercite dreptul de premptiune.

Dacă Casa centrala a împroprietăririi nu va comunică răspunsul sau judecătoriei de ocol ca autoritate de carte funduara, în termen de 30 zile socotite din ziua cînd a fost primit contractul trimis de judecătorie, judecătoria de ocol va ordonă intabularea dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului, considerând prenotarea de justificată.

În cazul cînd Casa centrala a împroprietăririi va comunică în cele 30 zile ca retine imobilizat pentru sine, ea va fi datoare sa plătească prețul de cumpărare plus taxele fiscale. După trecerea acestui termen, dacă Casa centrala va fi făcut dovada ca a plătit prețul, judecătoria de ocol va radia prenotarea și va intabula dreptul de proprietate a Statului.

În caz contrariu, judecătoria de ocol ca autoritate de carte funduara, va intabula dreptul de proprietate al cumpărătorului, considerându-l de justificat.

Cînd părțile ar fi stabilit parte din prețul de cumpărare în prestațiuni în natura, se va indica în contract și echivalentul acestor prestațiuni.

Dacă moșia sau parte din moșie astfel vândută este înscrisă în tabula tarii și cărțile acestei tabule sînt existente, toate formalitățile prevăzute prin acest articol nu se vor îndeplini prin judecătoria de ocol, ci prin tribunalul din Cernauti.

Dacă însă nu exista cărțile tabulei tarii, fiind distruse în timpul rasboiului, formalitățile se vor îndeplini de judecătoria de ocol, prin depunere, conform cu codul civil pentru Bucovina.

Casa centrala a împroprietăririi va putea exercita dreptul de preemptiune al Statului numai în scopul fixat în art. 1.

În caz de vânzări publice, cu licitație, instanța competința, din oficiu, va trimite Casei centrale a împroprietăririi o înștiințare, arătând data și toate condițiunile vânzării. Aceasta înștiințare tine loc de notificare.

Casa centrala a împroprietăririi primind înștiințarea își va exercita, dacă va crede de cuviință, dreptul sau de preemptiune, prezentându-se la licitații, unde va fi admisă sa concureze fără garanții.

Schimbul de moșii, de o egala întindere sau echivalent ca valoare, nu este supus dreptului de preemptiune.

Cînd vînzările au loc între părinți și copii, frați și surori și între soți, Statul nu va exercita dreptul de preemptiune.

Procedura exproprierii pe baza legii agrare se face de drept numai odată pentru fiecare moșie sau parte de moșie și este terminată prin hotărîrea definitivă data de organele de aplicare.

După terminarea exproprierii dispozițiunile legii agrare relativ la expropriere se abroga.

Prețul cu care se plătesc bunurile expropriate se fixează în prima instanța de comisiunea de ocol pentru expropriere, în a doua instanța de comisiunea regionala cu drept de apel la Curtea de apel.

Prețuirea se va face după ce întinderea și specificarea terenului expropriat vor fi determinate prin hotărîre definitivă.

Pentru stabilirea prețului, comisiunea, în urma cererii părților, este obligată sa ordone facerea de expertize.

Cînd comisiunea a hotărât să se facă o expertiza, fie din oficiu, fie după cererea părților, este datoare sa numească cel puțin 2 experți, dintre cari unul să fie proprietar rural, iar celălalt un satean.

Experții vor arata în amănunt toate bazele reale ale expertizei lor.

În cazul unei exproprieri parțiale, experții se vor pronunța și asupra scaderii valorii părții neexpropriate cauzate de expropriere, arătând în amănunt cauzele acestei scaderi.

De asemenea se vor pronunța și asupra deprecierii inventarului, clădirilor și instalatiunilor aflătoare pe moșie.

După terminarea lucrărilor comisiunii regionale, comitetul agrar va face un studiu de unificare și armonizare a prețurilor făcute de aceste comisii.

Acest studiu va fi înaintat Curții de apel respective, pentru a-i servi de calauza la fixarea definitivă a prețurilor.

Hotărîrile Curților de apel pot fi atacate în termen de 3 luni dela pronunțare, înaintea înaltei Curți de casație, pentru violarea legii agrare, numai de către ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lîngă înaltă Curte. Curtea de casație va judeca de urgenta și cu precădere în secțiuni-unite, citând părțile și ministerul agriculturii.

Dacă înaltă Curte casează hotărîrea, Curtea de trimitere este datoare să se supună hotărîrii Curții de casație.

Prețul bunurilor expropriate se stabilește separat pentru fiecare moșie în parte și pentru fiecare categorie și calitate de pămînt:

Se va tine seama și de calitatea fizica a pămîntului și puterea lui de productiune, depărtarea de târgurile de desfacere, gări sau porturi;

Se va tine seama și de putinta și modul de utilizare.

Afară de elementele de prețuire prevăzute sub a, b și c, experții sînt în drept de a se folosi de orice alte elemente pentru stabilirea valorii;

Odată cu stabilirea valorii pămîntului expropriat, se va stabili în aceleași condițiuni și valoarea pămîntului rămas proprietarului, dacă sînt creanțe privilegiate sau ipotecare.

Evaluarea în toate cazurile se va face în coroane. Pentru stabilirea prețului, coroana se considera egala cu leul.

Deodată cu prețul bunurilor expropriate se va determina și partea restanta din dările publice și din sarcinile tabulare.

De asemenea se va stabili valoarea investirilor, ameliorarilor și altor despăgubiri, dacă valoarea acestora nu se poate calcula în prețul bunului expropriat.

În acest caz, aceasta valoare se va adauga la prețul terenului expropriat.

Servituțile cari în urma exproprierii și-au pierdut rostul economic se vor desfiinta, fără nici un echivalent.

Orice alte servituți desființate în detrimentul celui în drept, se vor despăgubi, capitalizandu-se folosul lor anual cu 5%.

Dacă proprietarul s-a folosit pînă la expropriere de terenul ce urmează să fie expropriat, pentru înlesnirea gospodăriei părții rămase neexpropriata, și dacă aceasta folosire nu se va putea menține, prin înființarea unei servituți noui, el va fi despăgubit pentru aceste ingreunari a gospodăriei sale, ca și pentru o servitute desfiintata.

Înființarea unei servituți noui în favoarea bunurilor expropriate, pe partea neexpropriata, se va despăgubi deosebit.

Organele de aplicare sînt:

1. Comitetul agrar;

2. Comisiunea regionala de expropriere;

3. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

I. Comitetul agrar

Atribuțiunile și compunerea comitetului agrar sînt determinate prin art. 37 al legii pentru reforma agrară din vechiul regat.

Comitetul agrar instituit după normele prevăzute în art. 91 al regulamentului legii agrare din vechiul regat formează din sanul sau 3 secții, compuse fiecare din cel puțin 6 membri, din care una va fi secțiunea pentru Bucovina.

Aceasta secțiune lucrează ca delegațiune a comitetului pentru chestiunile speciale ce-i sînt deferite, cari se supun în urma plenului comitetului, pentru confirmare.

Din sanul acestei secțiuni se va forma o subsectiune compusa din 3 membri, care va avea sediul la Cernauti.

Comitetul agrar hotărăște asupra oricărei cereri de revizuire, ce i-ar fi supusă de ministru, sau de părți, cu privire la hotărîrile definitive date de comisiunea regionala de expropriere sau cu privire la lucrările definitive de improprietarire.

Dacă comitetul agrar hotărăște revizuirea, el inapoeaza dosarul secțiunii care a dat hotărîrea sau celeilalte secțiunii a comisiunii regionale, indicând călcarea legii, cu îndrumarea ca sa hotărască din nou.

Comitetul agrar poate cere comisiunilor de ocol un supliment de cercetare, la tablourile de improprietarire încheiate, pentru a fi revizuite, atunci cînd au fost trecuți pe tablouri locuitorii cari nu aveau drept, au fost omisi unii dintre cei îndreptățiți, sau, în sfîrșit, cînd s-au făcut orice alte erori.

Deciziunea comitetului agrar privitoare la chestiunile de drept și la interpretarea legilor și regulamentelor este obligatorie pentru secțiunea de trimitere, care este ținuta să se conforme în totul, rămînînd însă libera în ceea ce privește judecarea chestiunilor de fapt.

Dacă comisiunile de trimitere n-ar respecta aceasta îndatorire, comitetul agrar, judecand în plenul sau, va hotărî el asupra revizuirii, atît în drept, cat și în fapt, în chip definitiv.

Hotărîrea comisiunii regionale de trimitere și tabloul de improprietarire, care a fost refăcut, sînt definitive și executorii, neputându-se ataca pe nici o cale ordinară sau extraordinară, afară de revizuirea prevăzută în alin. 2 al acestui articol.

Revizuirea se poate admite pentru violare de lege, incompetenta, omisiune esențială, eroare vădită de fapt.

Termenul de revizuire este pentru părți de doua luni dela darea hotărîrii definitive, iar pentru minister de un an dela aceeași dată.

Comitetul agrar poate suspenda, în total sau în parte, executarea unei hotărîri definitive de expropriere, dacă s-a cerut revizuirea ei.

Comitetul agrar hotărăște în chip definitiv asupra comasarii, schimburilor și retrocedarilor de terenuri asupra caracterizarii regiunilor, atît din punct de vedere al situațiunii geografice, cat și al exproprierii și împroprietăririi.

Comitetul agrar este de asemenea organul consultativ al ministerului de agricultura în toate chestiunile cari îi vor fi supuse cu privire la interpretarea legii agrare, la lucrările de expropriere și improprietarire, înființare de proprietăți mijlocii, înființare și completare de pășuni comunale și darea în folosință a pământurilor expropriabile în perioada interimara.

În toate cazurile, părțile își vor apara drepturile lor înaintea comitetului agrar numai prin memorii scrise, depuse cu cererea de revizuire.

Subsectiunea comitetului agrar, ce își are reședința în Cernauti, are, în afară de atribuțiunile ce îi vor fi deferite de comitet, următoarele atributiuni:

1. Revizuirea vânzărilor prevăzute în art. 2, alin. 4 din lege;

2. Se pronunța asupra excepțiunilor dela exproprierea totală, în cazurile prevăzute de art. 5, alin. 4 din lege.

3. Avizează asupra terenurilor ce urmează să își rezerve Statul în interes general (art. 21 din lege).

Cererile de revizuire a hotărârilor definitive de expropriere și a lucrărilor definitive de improprietarire date în contrazicere cu legea se vor inainta direct comitetului agrar; orice alte cereri ce cad în competența comitetului agrar se vor adresa subsectiunii din Cernauti.

Subsectiunea comitetului agrar din Cernauti nu poate lucra decât în completul ei.

Hotărîrile nu se pot pronunța dacă nu întrunesc majoritatea voturilor.

II. Comisiunea regionala de expropriere

Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire își are sediul în Cernauti și se compune din 8 membri: doi membri ai Curții de apel sau, în lipsa, doi judecători dela tribunalul din Cernauti, desemnați de președintele Curții de apel, din care unul ca președinte și unul ca vice-președinte; doi delegați ai proprietarilor; doi delegați ai Casei centrale a împroprietăririi și doi delegați ai satenilor.

Comisiunea se imparteste în doua comisiuni compuse din câte un membru din fiecare categorie arătată mai sus și prezidata de către membrul judecător.

Odată cu desemnarea membrilor judecători, președintele Curții de apel din Cernauti va desemna și un supleant care va înlocui pe membri în caz de lipsa.

De asemenea, odată cu numirea delegaților proprietarilor și satenilor, se face numirea câte unui supleant pentru fiecare membru.

Delegații proprietarilor, ai satenilor și ai Casei centrale a împroprietăririi, precum și supleanții lor, se vor numi de către ministerul agriculturii, după avizul directoratului agriculturii din Cernauti.

Unul din membrii săi supleanții din partea proprietarilor va fi indicat de fondul regional și el va lua parte la judecata numai cînd se judeca exproprierea mosiilor acestui fond.

Membrii Curții de apel sau judecătorii de tribunal desemnați de președintele Curții vor fi confirmati de ministerul justiției.

Pe lîngă fiecare secțiune a comisiunii regionale va funcționa câte un secretar.

Președintele comisiunii regionale formează secțiilor și fixează în același timp imparteala lucrărilor fiecărei secții, formând pentru fiecare secție câte un tablou.

Imparteala lucrărilor se va face după alfabet în părți egale.

Comisiunile regionale vor lucra cu cel puțin 3 membri. Prezenta judecătorului este obligatorie. Hotărîrile acestei comisiuni se dau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul judecătorului va decide.

Aceste hotărîri se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Ele vor fi constatate prin procese-verbale care vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunii, și a secretarului ei. Aceste procese-verbale vor cuprinde și părerile deosebite ale minorității.

Atribuțiunile secțiunilor comisiunii regionale sînt:

1. Se pronunța în a doua instanța asupra prețuirii și a despăgubirilor.

Hotărîrile privitoare la preț și despăgubiri sînt supuse apelului la Curtea de apel;

2. Se rosteste în ultima instanța asupra apelurilor făcute în contra hotărârilor de expropriere a comisiunilor de ocol cu privire la întinderea și situația juridică a proprietății și asupra alegerii și determinării porțiunii expropriate;

3. Stabilește și dispune care din comisiunile de ocol va face exproprierea proprietarilor cu mai multe moșii situate în circumscripții judecătorești diferite;

4. Hotărăște asupra arendării pămîntului supus exproprierii cu începerea anului agricol 1922, potrivit art. 53 din lege.

Hotărîrile comisiunii regionale cu privire la alin. 2 al acestui articol sînt definitive și executorii, fără drept de opoziție sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire a comitetului agrar.

III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

Pentru fiecare circumscripție de judecătorie de ocol se instituie o comisiune de ocol pentru expropriere.

Ea se compune din 4 membri:

Judecătorul de ocol ca președinte; un delegat al ministerului agriculturii; un delegat al proprietarilor și un delegat al satenilor.

Odată cu desemnarea delegaților proprietarilor și satenilor se face și desemnarea a câte unui supleant. Normele pentru aceste numiri sînt următoarele:

Numirile membrilor se fac de către ministerul agriculturii, după avizul serviciul agriculturii din Cernauti.

Pe lîngă fiecare comisiune de ocol va funcționa un secretar.

Comisiunile de ocol vor lucra cu cel puțin 3 membri.

Prezenta președintelui este obligatorie.

Hotărîrile acestor comisiuni se dau cu majoritate de voturi.

În caz de paritate, votul președintelui va decide.

Hotărîrile se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Ele vor fi constatate prin procese-verbale, cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunii și a secretarului ei.

Aceste procese-verbale vor cuprinde și părerile deosebite ale minorității.

Atribuțiunile comisiunilor de ocol sînt:

Se pronunța în prima instanța asupra întinderii și situației juridice a proprietăților cari cad sub expropriere, asupra alegerii, întinderii, stabilirii terenului expropriabil și asupra prețului bunurilor expropriate și a despăgubirilor.

În acest scop, comisiunea va asculta concluziunile părților și va face toate investigațiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare la darea hotărîrii.

Comisiunea va putea pentru aceste lămuriri insarcina ca experți orice persoane va crede, cu restrangerea ca să fie specialiștii în agricultura, iar pentru prețuire cu restrangerea prevăzută în art. 49, alin. 4.

De asemenea comisiunea de ocol, prin încheierea unei hotărîri deosebite, se pronunța asupra exproprierilor ce se fac în folosul embaticarilor și al arendașilor sateni, conform art. 6, alin. d din lege.

Pe lîngă aceste hotărîri se va alătură în mod obligatoriu un tablou semnat de membrii comisiunii, care va face parte integrantă din hotărîre. Acest tablou va cuprinde neapărat 6 coloane, arătându-se în dreptul fiecărui teren ce se expropriaza, următoarele:

Numele embaticarului sau arendașului satean în folosul căruia se face exproprierea;

Comuna unde domiciliază embaticarul;

Întinderea terenului cu vecinătățile sale și descrierea sumară a imobilului (cultura, plantație, casa, etc.), potrivit planului cadastral și coalelor de posesiune, cari se vor alătură în copii;

Enunțarea pe scurt a drepturilor exercitate de posesor și a actelor prezentate comisiunii (embatic sau arenda);

Cuantumul și natura dării anuale, pe baza căruia comisiunea va face evaluatiunea.

Comisiunile de ocol aduna toate elementele necesare;

Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sînt supuse apelului la comisiunilor regionale de expropriere.

Pentru aplicarea legii agrare, dacă prin această lege sau prin regulament nu s-au prevăzut reguli speciale, se va urma potrivit regulelor din procedura civilă din Bucovina.

Aplicarea dispozițiunilor legii de fața privitoare la expropriere se va face de Casa centrala a împroprietăririi.

Operațiunile de expropriere se vor începe deodată în toată țara, în urma dispozițiunilor luate de ministerul de agricultura.

Toate dosarele privitoare la expropriere, adunate pînă în prezent de organele de aplicare a decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, se vor trimite comisiunii regionale de expropriere și improprietarire, spre a le distribui după competența, comisiunilor de ocol de expropriere.

Comisiunile se vor folosi de aceste dosare numai întrucât conțin stabiliri neindoielnice, privitoare la stare de fapt.

Orice concluziuni, hotărîri sau reclamatiuni și propuneri date de către fostele comisiuni sau făcute de către proprietari și banca regionala, înainte de promulgarea legii agrare, nu se vor tine în seama.

Fiecare proprietar este obligat ca, în curs de o luna promulgarea regulamentului de fața, sa completeze aceste dosare cu următoarele date:

Obligațiunea de mai sus pentru minori și cei puși sub curatela cade în sarcina reprezentanților lor legali, și în cazul dacă asupra imobilului este constituit un drept de uzufruct legal sau convențional, asupra uzufructuarului.

Șeful judecătoriei de ocol va alătură la declarația proprietarului arătată mai sus extrasele funduare și coalele de posesiune și le va pune la dispoziția comisiunii de ocol pentru expropriere.

Declarația data de proprietar servește ca baza pentru operațiunile de expropriere. Dacă un proprietar nu va da aceasta declarație, organele de aplicare sînt îndreptățite a-și procura toate actele pentru întocmirea declarației pe cheltuiala proprietarului, afară de cazul de forta majoră dovedită.

Primăriile comunale vor fi datoare sa înștiințeze pe proprietari în scris, în timp de 8 zile dela publicarea acestui regulament, să facă declarația. Înștiințarea se va face la sediul administrației mosiei sub luare de dovada, pe care primăria o va păstra.

După primirea declarațiunilor de mai sus, judecătorul de ocol va trimite câte o copie legalizată de pe declarația Casei centrale a cooperației și împroprietăririi la Cernauti și serviciului agricol județean.

Comisiunile de ocol pentru expropriere își vor începe operațiunile după 70 zile dela promulgarea legii agrare și numai în urma dispozițiunilor ministerului de agricultura.

Ele își fac lucrările pe baza dosarelor și declarațiunilor de la art. 81, precum și pe baza încunoștințărilor ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moșii supuse exproprierii și pentru care proprietarul nu a făcut deosebită declarație.

Oricine este în drept sa aducă la cunoștința comisiunii, omisiunile săvîrșite de cei obligați a face declarațiunea conform art. 81.

Orice reclamatiune și denunț făcute de oricine în contra declarațiunilor proprietarilor sau în orice alta privinta vor fi trimise de judecător imediat, în copie, proprietarului, spre a se pronunța asupra lor.

Ziua hotărâtă pentru începerea operațiunii va fi adusă la cunoștința de către președintele comisiunii atît proprietarului prin citatiune la sediul administrației mosiei, Casei centrale a împroprietăririi la sediul sau din Cernauti, cat și satenilor prin afișare la usa primăriei comunei, în care e sediul principal al mosiei expropriate.

Primarul va fi obligat totdeodată sa înștiințeze în scris pe delegatul satenilor.

Citatiunile vor fi înmânate sau afișate cu cel puțin 10 zile înainte de ziua înfățișării.

În ziua fixată, comisiunea de ocol se transporta la fața locului și după ascultarea părților, oral sau prin memorii scrise, sau în lipsa lor, dacă sînt regulat citate, după informațiunile culese la localitate și din oficiu, hotărăște asupra întinderii proprietății, asupra situațiunii ei juridice, asupra numărului și suprafeței expropriate după indicatiunile date de proprietar, asupra clădirilor, inventarului, crescatoriilor de vite, instalatiunilor industriale agricole și orice alte investiri de capital și în fine asupra suprafetii, care în limitele legii urmează a se lasă proprietarului.

În același timp comisiunea aduna elementele necesare pentru fixarea prețului.

Comisiunea va putea pronunța hotărîrea sa la localitate, sau la reședința judecătoriei.

Experții vor lua parte la cercetările făcute la fața locului.

Ei vor asista la aducerea elementelor de prețuire și vor fi în drept sa ceara lămuriri în orice fapt real din care se va putea trage concluziuni asupra valorii.

Hotărîrile date cu unanimitatea membrilor de comisiunile de ocol pentru expropriere, dacă nu sînt apelate de nici una din părți rămîn definitive și se executa imediat.

În caz cînd hotărîrea nu a fost pronunțată cu unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea regionala pentru expropriere, în care scop i se va inainta dosarul din oficiu de către președintele comisiunii de ocol pentru expropriere.

Comisiunea de ocol va da, îndată după terminarea lucrărilor, hotărîre motivată, după care va trimite copii, în termen de 15 zile dela data pronunțării, celor interesați, adică proprietarului expropriat, delegatului satenilor și Casei centrale a împroprietăririi, la Cernauti.

În contra hotărârilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea face apel la comisiunea regionala de expropriere atît de proprietar, de țărani prin delegatul lor, ca și de Casa centrala a împroprietăririi,

Apelul se declara la comisiunea de ocol în termen de 15 zile libere dela înmânarea hotărîrii.

El va fi depus în 3 exemplare.

Președintele comisiunii regionale, primind apelurile arătate la art. 90, le comunică părților interesate în câte un exemplar, somandu-le să se pronunțe asupra acestui apel în timp de 15 zile.

El fixează termenul de judecată care nu poate fi mai scurt de 30 zile de la primirea apelului. Acest termen se afișează la usa localului și se aduce la cunoștința părților prin citatiuni:

Înaintea comisiunilor de expropriere satenii vor putea fi reprezentați printr-un delegat, iar proprietarul în persoana sau printr-un reprezentant.

Părțile au dreptul să-și susțină cauza chiar în cazul cînd sînt asistate de advocati.

Delegatul satenilor va fi ales de către satenii majori cultivatori de pămînt cari au mai puțin de 4 ha.

Alegerea se va face la primărie și va fi prezidata de primarul comunei, care va fi dator sa vesteasca după regulele obișnuite pe sateni de ziua alegerii.

De constatarea rezultatului alegerii primarul va încheia proces-verbal, care va fi trimis în copie comisiunii de ocol pentru expropriere.

Delegatului ales i se va libera un certificat.

Hotărîrea data de comisiunea regionala cu privire la fixarea prețului este supusă apelului în termen de 15 zile dela înmânarea sentinței de expropriere la Curtea de apel din Cernauti. Pot face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietăririi, satenii prin delegatul lor și oricine are drept real asupra imobilului, în termenele și condițiunile arătate mai sus.

Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta și cu precădere.

Deciziunile ei nu sînt supuse opoziției, nici recursului în Casație, afară de cazul prevăzut în art. 28 al legii.

Hotărîrile comisiunilor de ocol și a comisiunii regionale privitoare la fixarea prețului vor fi trimise nu numai părților prevăzute în art. 90, ci și fiecăruia care reclama la timp un drept real asupra imobilului expropriat. Aceste persoane sau instituțiuni vor fi înștiințate de orice operațiune relativă la prețuire.

Toate sentințele definitive de expropriere se vor adnota în cărțile funduare.

După plata prețului, Statul se va înscrie ca proprietar al terenurilor expropriate.

Aceasta adnotare și înscriere se va face cu îndeplinirea formalităților prevăzute în legea cărții funduare pentru Bucovina.

Toate organele însărcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere, după îndeplinirea acestor formalități, judecătoriilor de ocol și tribunalului din Cernauti ca în cărțile funduare și în tabula tarii să se treacă operațiunea exproprierii, în modul arătat în acest articol.

Hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de comisia de ocol de expropriere prin inginerul operator, delegat al directiunii cadastrului.

În acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executării, instiintand pe proprietar, pe sateni și Casa centrala a împroprietăririi cu cel puțin 10 zile înainte de acest termen și va pune la dispoziția inginerului delegat al directiunii cadastrului toate datele, precum și dosarul de expropriere.

Lucrările de executare vor începe îndată și se vor urma pînă la terminarea lor, fără nici o întrerupere.

Delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcătui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, și relativ la mosiile comasate, hartile și celelalte lucrări tehnice de comasare sau executand un plan nou, în conformitate cu dispozițiunile regulamentului special și cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrările tehnice de comasare.

Comisiunea de ocol va verifica planurile astfel revazute sau din nou întocmite, fața fiind și părțile, și va fixa pe teren, împreună cu delegatul directiunii cadastrului, apoi hotarele terenului expropriat, potrivit acestor planuri.

Hotărîrea de verificarea planului și executarea pe teren a hotarelor terenului expropriat vor fi comunicate de îndată părților, cari au drept de contestație timp de 15 zile dela comunicare la comisia regionala.

După terminarea lucrărilor de executare pe teren, judecătorul de ocol, în condițiunile prevăzute de art. 96, va trece în cărțile funduare hotărîrile definitive de expropriere, adnotand dreptul de proprietate al Statului.

Planul original se va trimite directiunii cadastrului.

O copie va fi reținută la dosarul de expropriere, care va fi păstrat la arhiva judecătoriei de ocol, iar câte o copie va fi trimisa primăriei respective, Casei centrale de improprietarire din Cernauti și proprietarului expropriat.

Paralel cu operațiunile de expropriere, Casa centrala a împroprietăririi va lua măsuri ca sa înceapă operatia de parcelare a pămîntului expropriat și vînzarea lui la țărani.

Pînă la efectuarea împroprietăririi pămîntului expropriat luat în primire de Stat, va fi folosit prin arendare.

Arendarea pămîntului supus exproprierii se va face de Casa centrala de improprietarire din Cernauti, cu avizul comisiunii regionale de expropriere, al serviciului de agricultura din Cernauti în ceea ce privește întinderea, alegerea, cat și prețul de arenda.

Arendările se fac numai pe timp de un an agricol.

Dacă în acest interval s-a făcut și improprietarirea individuală definitivă, loturile nu se vor da în posesia satenilor improprietariti decât treptat după ridicarea recoltei de către arendasi.

Odată cu începerea lucrărilor pentru arendare, Casa centrala a împroprietăririi poate organiza tovarasii de exploatare agricolă, cărora li se vor da în stapanire pământul supus arendării.

Tovarasiile agricole se vor constitui și conduce după legea băncilor populare și cooperativelor sătești cu derogarile de mai jos.

Aceste tovarasii agricole sînt conduse de câte un consiliu de administrație, compus dintr-un administrator numit de Casa centrala a împroprietăririi și doi membri aleși de sateni, fie prin actul constitutiv, fie ulterior în adunarea generală.

Alesii vor fi dintre satenii cari lucrează pământul în terenul expropriat.

Administratorul se plătește de Stat; el poate să funcționeze în mai multe tovarasii agricole invecinate.

Durata mandatului membrilor din consiliu de administrație este de un an.

Adunarea generală poate realege pe membrii al căror mandat a expirat.

Membrii consiliului de administrație pot fi oricînd revocați de Casa centrala a împroprietăririi, în caz de abuz, rea credinta, rea administrație sau incapacitate dovedită în serviciu, în urma unei cercetări făcute prin organele sale.

Consiliul de administrație al tovarasiilor agricole are obligațiunea de a împărți pământul expropriat între sateni, de a întocmi tablouri de debit, de a urmări încasarea arenzilor și de a priveghea la buna cultura a pămîntului arendat.

Tovarasiile de exploatare agricole vor cuprinde în primul rând pe satenii cari au drept la improprietarire.

Membrii acestor tovarasii nu sînt răspunzători decât pentru obligațiunile lor personale.

Plata prețului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de renta amortizabila în 50 ani și purtătoare de dobînda de 5% pe an, valoarea nominală fiind socotită la plata drept valoare reală.

Plata terenurilor expropriate aparținînd fondului religionar și acelora aparținînd sesiilor se va face în renta perpetua purtătoare de o dobînda tot de 5% pe an.

Pentru sesiile expropriate renta perpetua va fi data în conservarea fondului religionar, care va fi obligat sa servească anual parohiile respective dobînda de 5% cuvenită.

Pentru proprietățile Statului destinate împroprietăririi individuale sau pășuni comunale, nu se vor emite titluri de renta.

Plata prețului pentru fiecare proprietar se va face de îndată ce hotărîrea fixată prețului este definitivă.

Înainte de măsurătoare și determinarea definitivă pe teren a porțiunii expropriate nu se va plati proprietarului decât 80% din prețul fixat prin hotărîrea definitivă.

Restul se va plati după facerea definitivă a masuratoarei.

Statul va face plata prețului întotdeauna prin consemnarea numerariului sau rentei cuvenită la banca regionala din Cernauti.

El se liberează valabil prin consemnarea sumei, înaintând recipisa de depunere tribunalului din Cernauti, unde e tabula tarii, cu indicația mosiei și a numărului tabular, numelui proprietarului, a hotărârilor de expropriere și de fixarea prețului.

Dacă moșia expropriata nu este înscrisă în tabula tarii, recipisa de depunerea prețului se va trimite în aceleași condițiuni judecătoriei, ca autoritate de carte funduara, la locul unde s-a făcut exproprierea.

Proprietarul va ridica prețul exproprierii dela banca regionala din Cernauti cu autorizația tribunalului sau a judecătoriei competente, potrivit legii cărții funduare.

Prin consemnarea prețului terenul expropriat devine liber de orice obligațiuni și orice sarcini reale ar exista asupra lui.

Toți cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra părții de pămînt expropriata, nu le pot exercita decât asupra numerariului și titlurilor de renta consemnate ca preț.

Privilegiile, ipotecile, urmăririle imobiliare și de venituri, sechestrele de orice fel, uzufructul, anticreza, embaticul, besmanul, locațiune ereditara, dreptul de retentiune, starea de inalienabilitate sau oricare alt drept de orice natura și de ori unde ar deriva, cu privire la pământul expropriat, chiar cînd sînt cunoscute Statului, rămîn desființate de drept asupra acestui pămînt din ziua consemnarii prețului cuvenit la banca regionala.

Servituțile se vor desfiinta asemenea întrucât nu vor fi menținute de organele pentru aplicarea exproprierii.

Pretentiunile de orice natura asupra pămîntului expropriat se vor valorifica asupra prețului astfel consemnat.

Judecătoria prin oficiul cărții funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietăririi și sub dovada de consemnarea prețului, va ordonă, cu privire la terenul expropriat, radierea tuturor sarcinilor și urmăririlor de orice fel sau reducerea lor, facerea de mențiuni în registre și închiderea oricăror dosare relative la aceste urmăriri și încetarea lor în fapt.

Se pot face însă popriri la banca regionala din Cernauti sau la instanțele competente după consemnarea prețului, și chiar înainte, pe sumele ce proprietarul ar avea sa primească ca preț al părții expropriate.

Orice acțiune de revendicare, sau orice alta acțiune de orice natura, privitoare la pământul expropriat se va valorifica din moment ce exproprierea a rămas definitivă, numai asupra prețului acestui pămînt și anume în proporția în care prețul înlocuiește pământul expropriat.

Acțiunile introduse în justiție vor continua avînd drept obiect prețul sau partea de preț care înlocuiește pământul expropriat, iar acțiunile neintroduse încă în justiție vor avea dela început drept obiect prețul pămîntului expropriat.

Proprietarul este indatorat să-și ridice singur sau prin procuror special prețul.

La ridicarea prețului se va cere dovada identității și a mandatului.

Dacă imobilul are sarcini, instanța judecătorească, ca autoritate de carte funduara, va retine tot prețul exproprierii și va împărți acest preț între creditori, după ordinea de preferinta legală.

Creditorii ipotecari vor primi în renta partea proporțională din creanta lor.

Aceasta parte proporțională se va stabili ținându-se seama de valoarea părții expropriate în comparatie cu aceea a întregii moșii.

Drepturile creditorilor ipotecari se restrang asupra părții rămase proprietarului expropriat, pentru valoarea creanțelor ce vor rămîne neachitate.

Banca regionala va fi datoare sa înștiințeze în 3 zile pe proprietar și instanța judecătorească, ca autoritate de carte funduara, despre consemnarea rentei. Judecătoria, chiar în cazul cînd sînt sarcini, nu poate refuza cererea proprietarului de a i se elibera autorizația pentru ridicarea titlurilor de renta, dacă dovedește ca toți cei cari au drepturi reale asupra imobilului consimt la aceasta ridicare.

De asemenea judecătoria va da autorizația pentru ridicarea restului ce se cuvine proprietarului după achitarea sarcinilor, după ce va face dovada achitării creanțelor.

Achitarea creanțelor privilegiate și ipotecare se va face, fie după cererea părților, fie din oficiu, în mod contradictoriu, în cel mult 30 zile după înștiințarea judecătoriei de ocol despre consemnarea rentei.

Sarcinile patronatelor inerente mosiilor integral expropriate vor trece asupra celor improprietariti.

În cazul exproprierii parțiale, sarcinile patronatelor se vor împărți între proprietari și improprietariti, în proporția pămîntului ce le revine după expropriere.

Drepturile patronale inerente pămîntului expropriat trec asupra Mitropolitului Bucovinei.

Pământul expropriat pe temeiul legii agrare și destinat împroprietăririi, cu excepția pămîntului destinat pentru pășuni comunale și a celui rezervat de Stat pentru scopuri de interes general, economic, cultural, etc., se parceleaza spre a se vinde în loturi taranilor muncitori de pămînt, parohiilor ortodoxe crestine, ca sesie pentru cooperatori, cantori și palimari și scoalelor ca teren de experiențe agricole.

Pământul expropriat se vinde în loturi celor îndreptățiți în următoarea ordine de precădere:

1. Taranilor muncitori de pămînt cari au pămînt mai puțin decât întinderea lotului tip fixat în comuna;

2. Parohiilor ortodoxe, în condițiunile arătate la art. 124;

3. Scoalelor rurale, ca pămînt de experienta agricolă, în condițiunile art. 125.

Folosință se va stabili printr-un regulament special întocmit de ministerul agriculturii.

4. Taranilor muncitori de pămînt lipsiți cu desăvârșire de pămînt.

Se vor preferi înăuntrul categoriilor 1 și 4:

Sînt îndreptățiți bărbații cari aveau 21 ani la data publicării decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, văduvele cu copii minori, pentru aceștia, precum și orfanii de rasboi prin reprezentantul lor.

Cei cari fără motive s-au sustras dela recrutarile din anul 1919, precum și cei cari au comis după 28 Noemvrie 1918 acte de dușmănie față de Statul român sau națiunea română, dacă actele acestora vor fi constatate prin sentințe judecătorești, nu vor fi luati în considerare la improprietarire.

În averea capilor de familie se va socoti și averea imobilă a sotiei.

Starea proprietății se va considera după starea din ziua promulgării legii agrare pentru Bucovina.

La condițiuni egale de improprietarire se vor preferi:

1. Absolvenții scoalelor de agricultura;

2. Cei cari au inventar și gospodării întemeiate;

3. Cei cari au mai mulți copii;

4. Cei mai în vîrsta.

În caz de paritate de condițiuni între improprietaritii de aceeași categorie și de neajungere a pămîntului se va proceda prin tragere la sorți.

Nu se va putea trece dela o categorie la alta pînă cînd categoria precedenta nu a fost deplin satisfacuta în măsura lotului tip fixat în acea comuna.

Acolo unde nu este destul pămînt pentru a improprietari pe toți cei îndreptățiți, o parte din ei se vor putea muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de către locuitorii însăși, iar cînd pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor, alegerea se va face de comitetul local de improprietarire.

Vor fi preferiti la improprietarirea pe loc: invalizii și văduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii în vîrsta, familisti, care poseda gospodării întemeiate.

Hotărîrile comitetului local în aceasta privinta pot fi apelate la președintele comisiunii de ocol de improprietarire, care decide definitiv.

Terenurile expropriate se vor distribui între locuitorii tuturor comunelor, cari după situațiunea lor geografică sînt avizate la aceste terenuri în hotarul oricărei comune ar fi situata moșia.

Vor avea precădere comunele ai căror locuitori au muncit pe moșia apropiată, chiar cînd acea comuna ar face parte din județul limitrof.

Pentru o mai buna cultivare și pentru indestularea celor îndreptățiți se va putea face și schimbul între comune.

Schimbul între comune prevăzut la acest articol nu se va putea face decât cu autorizarea comitetului agrar.

Pământul expropriat se parceleaza în loturi întregi pînă la 4 ha, loturi de completare pînă la lotul tip al comunii de cel mult 4 ha și loturi de colonizare pînă la 6 ha.

La munte, unde pământul nu este arabil, întinderea lotului poate fi sporită pînă la 8 ha.

Dacă pământul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor celor îndreptățiți cu lotul de 4 ha împreună cu pământul ce poseda, sau dacă mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comitetele locale pentru improprietarire, în înțelegere cu majoritatea satenilor prevăzuți în tabloul de improprietarire, vor putea cere comitetului agrar sa admită a se face loturi mai mici de 4 ha.

Dacă comitetul agrar, ținînd seama de condițiunile locale, natura pămîntului și felul cultivarii lui, admite o asemenea cerere, o va trimite comisiunii regionale de improprietarire, pentru ca aceasta sa fixeze mărimea lotului tip. În nici un caz loturile întregi pentru improprietarirea satenilor constituite pe pămînt de cultura nu vor fi mai mici decât jumătate de hectar.

Pentru destinații speciale, se poate scobori și sub aceasta limita.

La formarea și distribuirea loturilor se va socoti în orice caz și pământul ce satenii îl poseda.

Parohiile ortodoxe vor primi de fiecare loc permanent de preot ajutor (cooperator) pînă la 6 ha, de fiecare loc de cantor (dascal bisericesc) câte 3 ha și de fiecare loc de palimar (paracliser) câte 1 ha.

Aceste distribuiri se vor face în limitele portiunilor expropriate din sesii.

Loturile atribuite vor putea fi schimbate cu altele din aceeași comuna și cu aprobarea celor îndreptățiți și a comitetului local.

Fiecare școala rurală va primi câte 1 ha ca pămînt de experienta.

Dacă însă nevoile de improprietarire sînt satisfacute, școala va putea primi pe lîngă aceasta pînă la 1 ha de fiecare clasa sistemizata.

Pământurile cari au însușiri naturale deosebite vor putea fi împărțite, cu aprobarea ministerului agriculturii, deopotrivă între cei îndreptățiți, exceptându-se acei locuitori cari poseda cel puțin 1 ha din asemenea pămînt.

Loturile de completare se distribuie de preferinta în apropierea satelor.

Ele nu vor fi mai mici de 1 ha, iar scara va merge din sfert în sfert de ha; fracțiunile mai mici de un sfert se vor completa pînă la pătrime în favoarea satenilor.

Pe pământurile irigate sau plantate cu vii și cu pomi roditori întinderea loturilor poate fi scoborata pînă la 1 ha.

Locurile rezervate pentru constructiuni de case se vand deosebit satenilor domiciliați de fapt în comuna căreia aparține terenul expropriat și cari nu au locuințe proprii.

Se da preferinta cumparatorilor de loturi.

Meseriașii sateni din comunele rurale au drept numai la un loc de casa și cel mult un ha de pămînt.

Organele de aplicare ale împroprietăririi sînt:

1. Comitetul local;

2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire.

3. Comisiunea regionala pentru improprietarire.

În orașul Cernauti funcționează în fiecare suburbie câte un comitet local de improprietarire.

Comitetul local se compune din primar, preot și invatatorul diriginte și doi sateni delegați, aleși din sanul lor.

Aceasta alegere se va face de comitet (consiliul comunal).

Cînd sînt mai mulți preoti și învățători diriginti în aceeași comuna, se va desemna dintre dânșii un preot și un invatator, prin tragere la sorți de primar cu ocazia alegerii delegaților sateni.

Satenii aleși nu pot sa posede mai mult decât 4 hectare; carciumarii sau comercianții de orice categorie nu vor putea fi delegați.

Președintele comisiunii de ocol pentru improprietarire are dreptul de a invalida fără apel, alegerile făcute ilegal, din oficiu sau așezat de vreo plângere, care trebuie introdusă în termen de 8 zile.

Comitetul local are însărcinarea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toți satenii cari ar avea drept să fie improprietariti, în conformitate cu dispozițiunile legii și cu ordinea de precădere stabilită.

Comisia de ocol de improprietarire se compune din:

Aceeași persoana nu poate face parte din ambele comisiuni.

Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu satenii doritori a se improprietari, pe cari îi va aseza în ordinea de preferinta stabilită de lege.

Comisiunea hotărăște cu majoritate de voturi în prezenta a cel puțin 4 membri; în caz de paritate votul președintelui decide.

Hotărîrea se da cu apel în termen de 10 zile dela pronunțare la comisiunea regionala de expropriere și improprietarire.

Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire cu sediul în Cernauti se compune conform dispozițiunilor art. 34 din lege, cu deosebire ca la lucrările de improprietarire, în fiecare secție, va lua parte, în locul delegatului proprietarului, un delegat al Casei centrale a împroprietăririi.

Comisiunea regionala judeca la reședința ei (Cernauti) și în ultima instanța toate apelurile ivite la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor cari urmează a fi improprietariti.

Comisiunea regionala fixează și mărimea lotului tip din comuna și face tragerea la sorți a celor îndreptățiți din fiecare categorie, atunci cînd numărul loturilor fixate este mai mic decât numărul celor îndreptățiți.

Comitetul local întocmește tabloul de improprietarire.

Acest tablou va sta afișat 15 zile la usa primăriei, a scoalei, a bisericii și a tuturor localurilor publice din comuna.

În același interval se vor inainta la primărie contestațiunile celor ce ar fi omisi, precum și acelea privitoare la cei ce ar fi trecuți pe tablou fără drept sau în alta ordine decât cea legală.

Contestațiunile se fac în scris, primarul fiind obligat a da părții dovada de primire.

Comitetul local, în timp de cel mult 8 zile după expirarea termenului pentru primirea contestatiunilor, va încheia un proces-verbal, constatând îndeplinirea formalităților de mai sus și primirea contestatiunilor ce s-ar fi ivit și își va da avizul asupra fiecărei contestații în parte.

Pe lîngă procesul-verbal se va alătură un tablou conținînd toate contestațiunile cu data intrării.

Procesul-verbal se face în doua exemplare, din cari unul se trece în condica proceselor-verbale a deliberărilor comitetului comunal, iar altul se înaintează comitetului de ocol respectiv.

Comisiunea de ocol va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local și va hotărî totdeodată asupra contestațiilor în curs.

Judecarea se face la reședința, citându-se dacă sînt contestatori.

Listele încheiate de comisiunea de ocol vor sta afișate 15 zile la usa localurilor publice din comunele respective.

Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea și afișarea lor în dublu exemplar, trimițând unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l împreună cu dosarul comisiunii regionale.

Satenii nemultumiti vor inainta contestații în termen de 15 zile dela afișare comisiunii de ocol, care le va inainta comisiunii regionale împreună cu dosarul.

Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire fixează termene pentru judecarea contestațiilor și fixează în mod definitiv în cel mult 30 zile tabloul cu ordinea de clasificare a celor în drept de a fi improprietariti; ea fixează mărimea lotului tip pentru fiecare comuna și procede la tragerea la sorți, dacă este cazul.

Tragerea la sorți se face pe categorii și în ședința publică în fața comisiunii. Ziua fixată pentru tragerea la sorți a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusă la cunoștința satenilor cu cel puțin 10 zile înainte; delegații satenilor din comitetele locale vor fi invitați a asista, dacă nu s-au făcut contestații la comisiunea regionala.

Despre toate aceste operațiuni comisiunea regionala va încheia proces-verbal.

Organele serviciului agricol județean sînt obligate a cere judecătorilor și tribunalelor ca sa treacă în cărțile funduare pe satenii impartasiti cu pămînt, atît în localitate cat și în regiunile de colonizare, după îndeplinirea dispozițiunilor art. 147.

Ministerul agriculturii, cu avizul comitetului agrar, va destina înainte de parcelare din pământul expropriat:

Fiecare primar va comunică serviciului agriculturii din Cernauti terenurile necesare pentru aceste scopuri;

Organele administrative vor arata serviciului agricol din Cernauti suprafețele socotite necesare.

Pe baza lucrărilor de improprietarire rămase definitive, comisiunea regionala va dispune întocmirea planurilor de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu regulamentul sau cu instrucțiunile ce se vor da în acest scop.

Planul de parcelare se va depune la primăria comunei în al carei hotar e partea cea mai mare a pămîntului, parcelat spre cunoștința publică. Înștiințarea despre aceasta depunere a planului se va afișa de către primar la toate comunele interesate. Primarul va încheia proces-verbal de afișare, inaintandu-l comisiunii regionale.

În termen de 15 zile dela afișare se pot face contestații în contra planului de parcelare la comisiunea regionala.

Aceste contestații se vor judeca de comisiunea regionala cu citarea părților în cel mult 30 zile în mod definitiv.

Judecătorul de ocol împreună cu inginerul operator al directiunii cadastrului, avînd în vedere lucrările de improprietarire rămase definitive și planurile de parcelare întocmite în mod definitiv, va aplica parcelarea pe teren, și va face la fața locului distribuția loturilor și punerea în stapanire a celor îndreptățiți.

Îndeplinirea acestor operațiuni se va înscrie într-un proces-verbal făcut în trei exemplare, din cari - după ce aceasta operațiune va fi definitivă - unul va rămîne la arhiva primăriei locale, altul se va trimite serviciului agricol județean respectiv, iar al treilea se înaintează Casei centrale a împroprietăririi, la Cernauti.

În contra aplicării parcelarii pe teren se va putea face contestație la comisiunea regionala în termen de 15 zile dela terminarea definitivă a aplicării parcelarii pe teren.

Comisiunea regionala va judeca cu citarea părților în termen de 30 zile.

Hotărîrea comisiunii regionale este definitivă și nesupusa nici unei cai de atac ordinare sau extraordinare.

Îndată ce lucrările de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelat la serviciul cartografic al directiunii cadastrului, iar dosarul întreg împreună cu o copie a planului de improprietarire se va trimite judecătoriei de ocol pentru trecerea în cărțile funduare a parcelarii executate și intabularea dreptului de proprietate pe seama celor improprietariti; o alta copie se trimite primăriei comunei respective.

Intabularea proprietății în folosul improprietaritului se va face conform legilor existente după plata unui avans de cel puțin 20% din prețul de cumpărare, în baza declaratiunii Casei centrale a împroprietăririi și a unui proces-verbal în care vor urma să fie fixate atît restantele cat și modul de plată a lor, precum și celelalte obligațiuni și sarcini ale improprietaritului cari rezultă din legea agrară.

Acest proces-verbal semnat de membrii comisiunii și sateanul improprietarit, împreună cu declarația Casei centrale a împroprietăririi, vor avea puterea unui act notarial, imediat executoriu în sensul legii.

Toate cele cuprinse în procesul-verbal vor fi adnotate sau înscrise în cartea funduara.

Întreaga operație a colonizarii regiunilor avînd populație rara, în înțelesul legii agrare, e încredințată Casei centrale a împroprietăririi, care ia măsurile necesare pentru alcătuirea de sate noui sau mărirea celor existente.

Casei centrale a împroprietăririi determina localitățile în cari urmează a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale și cu dezvoltarea viitoare, numărul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor și izlazurilor comunale înființate, loturile pentru școala, diferite așezăminte de interes public; ea executa lucrările necesare.

Pentru a înlesni colonistilor înființarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietăririi organizează depozite de materiale pentru construcții, unelte și semințe, acorda credite colonistilor, executa lucrările tehnice necesare și elaborează prin direcțiunea cadastrului și a lucrărilor tehnice planuri de construcții rurale, cu devize de materiale și cheltuielile respective, inlesnind colonistilor executarea.

Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietăririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumătate din aceste cheltuieli să fie restituite de colonisti în timp de 40 de ani, prin anuitati cari încep după scurgerea celor dintâi cinci ani dela așezarea colonistilor; cealaltă jumătate rămîne să fie suportată de Casa centrala a împroprietăririi, din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.

Au preferinta la colonizare, în ordinea de precădere stabilită în tablourile de improprietarire, locuitorii din imprejurime, din județ, din alte județe, din alte provincii.

Toate celelalte dispozițiuni din legea agrară cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplică și la colonizare.

Loturile de improprietarire completare pînă la 4 ha se pot vinde numai după 5 ani dela primirea loturilor.

Pînă la plata integrală a prețului către Stat, ele nu pot fi vândute decât întregi, astfel cum au fost cumpărate dela Casa centrala a cooperației și împroprietăririi.

Cumpărătorii sînt ținuți a achită integral la facerea actului, restul de preț datorat Casei centrale a împroprietăririi.

Nici un act de vânzare sau orice alta mutatiune de proprietate cu titlul oneros ori gratuit, sau creare de drept real, asupra unui lot mic nu se va putea autentifica pînă ce părțile nu vor fi produs recipisa Casei centrale a împroprietăririi, de achitarea integrală a prețului lotului.

Indivizibilitatea loturilor pînă la plata lor integrală către Stat se va adnota în cartea funduara, iar adnotarea se va radia după ce plata integrală a prețului se va fi efectuat.

În aceleași condițiuni sînt permise donatiunile, legatele și schimburile.

Pământul stapanit de sateni poate fi cumpărat, sub rezerva dreptului de preemptiune al Statului, de orice cetățean român, cu obligațiunea de a-l pune în valoare personal. Vînzările dintre satenii cultivatori manuali de pămînt, precum și acelea făcute absolvenților scoalelor de agricultura de toate gradele nu sînt supuse dreptului de preemptiune al Statului.

Dreptul de preemptiune al Statului se exercită de Casa centrala a împroprietăririi, potrivit dispozițiunilor de mai jos.

Părțile contractante sînt obligate a depune în prealabil originalul proiect de vânzare agronomului șef de județ, care îl va inainta de îndată Casei centrale a împroprietăririi. Dacă Casa centrala nu comunică timp de 50 zile dela depunerea actului răspunsul sau proprietarului lotului, ca înțelege să execute dreptul de preemptiune în condițiunile actului comunicat, părțile sînt libere a încheia actul.

Comunicarea răspunsului Casei centrale a împroprietăririi se va face cu adresa oficială prin notarul comunei, sub luare de dovada.

Cumpărarea de loturi vândute prin legile anterioare de improprietarire nu se poate face de o singura persoana decât pînă la 25 ha în regiunile de munte și deal și 100 ha în regiune de șes.

Pământul pînă la 10 ha, aparținînd satenilor, dobîndit prin improprietarire sau orice alt mod, nu se poate ipoteca decât numai către Băncile populare, Casa centrala a împroprietăririi sau către institutiunile autorizate de Stat.

Instanțele de autentificare și înscriere nu vor primi acte de ipoteca făcute în contra dispozițiunilor de mai sus.

Orice înstrăinări sau ipoteci făcute fără respectarea dispozițiunilor de mai sus sînt nule de drept.

Nulitatea se va pronunța, după cererea Casei centrale sau oricărei alte persoane interesate, de instanțele judecătorești.

Odată cu nulitatea se va pronunța și deposedarea cumpărătorului.

În caz ca lotul a fost înstrăinat către o institutiune culturală, Casa centrala va despăgubi institutiunea numai de prețul de cumpărare.

Lotul devenit astfel disponibil va trece în proprietatea Casei centrale a împroprietăririi, care îl va vinde prin buna învoiala unui alt satean îndreptățit la improprietarire.

Terenurile pe cari s-au cladit fabrici sau orice alte stabilimente industriale nu sînt supuse restrictiunilor privitoare la pământurile rurale cuprinse în lege, din momentul terminării constructiunii și începerii funcționarii.

Pământul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pînă la 2 ha la șes și 1 ha la munte și deal.

Regiunile de șes, deal și munte se vor determina pentru toată Bucovina prin o hotărîre a comitetului agrar.

Pentru locuri de casa, fabrici, grădini de legume, plantații de pomi și vii, diviziunea proprietății este permisă fără nici o limita.

Prin derogare dela codul civil și cu respectarea articolului precedent., orice proprietar de pămînt poate desemna prin testament pe moștenitorul sau moștenitorii beneficiari cari vor avea sa despăgubească pe comostenitori, după normele legii agrare.

În cazul cînd împărțirea pămîntului între moștenitori nu s-ar putea face fără a încalcă dispozițiunile art. 161, și în cazul cînd moștenitorul nu a fost desemnat conform art. 162, pământul poate fi atribuit prin buna înțelegere unuia din moștenitorii legali, cari sînt ținuți pentru aceasta a se prezenta singuri cînd sînt majori, sau prin tutori ori curatorii lor cînd sînt minori ori interzisi, în fața judecătorului pentru a lua act de învoiala.

Judecătorul de ocol poate să nu legitimeze învoiala numai dacă tutorul sau curatorul e altă persoană decât tatăl sau mama moștenitorului și dacă socotește ca învoiala nu ocrotește deajuns interesele moștenitorilor reprezentați.

În caz de neînțelegere între moștenitori, judecătorul, în termen de 10 zile dela cererea oricăruia dintre moștenitori, va chema toți moștenitorii prin citații individuale la domiciliu și va cauta sa stabilească o înțelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor și asupra despăgubirilor de acordat celorlalți moștenitori, inscriind înțelegerea într-un proces-verbal, semnat și de părți.

În cazul cînd părțile nu cad la învoiala, judecătorul va trage la sorți lotul sau loturile ce sînt de împărțit între moștenitori, fixând totdeodată și prețul potrivit cu valoarea inițială, pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar.

Despre toate aceste operațiuni judecătorul va încheia un proces-verbal, semnat de părțile interesate.

În toate aceste cazuri, judecătorul de ocol va inainta Casei centrale a împroprietăririi o copie legalizată de pe procesul-verbal de constatare, oprind originalul acestui proces-verbal la dosar.

Moștenitorul asupra căruia rămîne pământul ia de drept în sarcina sa întreaga suma cuvenită ca despăgubire fiecărui moștenitor în parte și are obligațiunea sa achite partea fiecăruia în termen de 5 ani, cu o dobînda de 5% pe an, platibila din 6 în 6 luni, începînd cu luna a doua dela recolta întîi a noului proprietar și continuand anual la același termen.

În caz de întîrziere mai mare de 3 luni dela data cînd urma să fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzilor, comostenitorii pot sa ceara judecătorului de ocol, după normele arătate în art. 164, rezilierea împărțelii, deposedarea moștenitorilor cari nu și-au îndeplinit obligațiunile și facerea unei noui imparteli.

Constructiunile sau îmbunătățirile funciare făcute în cursul posesiunii de moștenitorul asupra căruia a rămas lotul, nu împiedica operațiunea din articolul precedent, judecătorul urmând însă sa stabilească, pe baza unei evaluări, drepturile la despăgubiri.

Moștenitorii loturilor pot să se imprumute la Casa centrala a împroprietăririi cu ipoteca asupra loturilor, pentru sumele ce trebuie să răspundă celorlalți comostenitori.

În acest caz, Casa centrala a împroprietăririi va incasa odată cu ratele împrumutului acordat și anuitatea datorită pentru plata prețului loturilor.

Toți proprietarii de pămînt pot declara indivizibilă și supusă transmisiunii, după dispozițiunile cuprinse în acest capitol, o suprafața pînă la 50 ha.

Declarația va fi facuta în scris la judecătoria de ocol respectiva ori înaintea notarului public, de către proprietar, care se va prezenta în persoana.

În caz cînd proprietarul nu știe carte, declaratia va fi semnată de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecătoria de ocol sau la notarul public, va primi declarația scrisă a proprietarului, va lua act de voința acestuia și va încheia proces-verbal de cele constatate.

Declarația și procesul-verbal vor fi adnotate în cartea funduara și transcrise într-un registru anume alcătuit și ținut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor.

Prin derogare la regulile stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pămînt au libertatea de a dona sau testa porțiunea indivizibilă arătată în art. 161, fără obligațiunea pentru donatar sau legatar de a raporta chiar în numerar excedentul peste cotitatea disponibilă.

Pentru asigurarea unei bune culturi a pămîntului micei proprietăți, o cat mai buna întrebuințare a izlazurilor comunale, cum și punerea în valoare a produselor micei proprietăți, Casa centrala a împroprietăririi are dreptul de a stabili și impune micilor proprietari obligațiuni privitoare la planul de cultura la organizarea mijloacelor de cultura și rațională și intensiva, la desfacerea produselor lor și îmbunătățirea rasei vitelor, determinând și sancțiunile de luat.

Acei cari nu vor îndeplini obligațiunile prevăzute în articolul de mai sus, vor fi deposedati, fără somațiune, printr-o hotărîre pronunțată de judecătorul de ocol, după cererea serviciului agricol județean și după ce va fi citat pe cel a cărui deposedare se cere.

Hotărîrea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile dela pronunțare.

Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum.

Hotărîrea tribunalului va fi definitivă, fără opoziție sau recurs.

Procedura va fi gratuita și părțile se vor cita din oficiu.

Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pămîntului plătit.

În toate cazurile de posedare, loturile intră în proprietatea Casei centrale a împroprietăririi, care va dispune de ele conform prevederilor legii agrare, cerând în același timp, să se facă mențiune despre deposedare în cartea funduara.

Cumpărătorii de loturi cari nu vor fi achitat din preț, vor fi deposedat de către Casa centrala a împroprietăririi, pe cale administrativă, după somațiune, în termen de 30 zile, fără alta punere în întîrziere ori judecata și fără îndatorirea de a urmări în prealabil încasarea ratelor.

De îndată ce s-a făcut improprietarirea și satenii au fost puși în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda, dacă prețul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea prețului, care va fi divizata în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5% pe an și amortisment după tabela. Dobînda de întîrziere va fi de 6% pe an.

Plata pămîntului pentru toate vînzările se face, în principiu, în momentul intrării în posesie.

Acelora cari nu vor fi în măsura sa plătească în întregime pământul primit, se va acorda un termen de plată în rate pînă la 20 ani, cu condițiunea de a vărsa înainte cel puțin 20% din preț.

Încasarea sumelor datorite se urmărește conform legilor ce sînt sau vor fi în vigoare pentru urmărirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administrațiilor financiare.

Statul va contribui cu 50% din prețul cumpărării imobilelor la împărțirea cu pămînt a celor îndreptățiți de la art. 62 din lege.

Pentru pământul întrebuințat la înființarea și completarea pasunilor comunale Statul nu contribuie la plata prețului.

Pentru întreținerea instalatiunilor existente de ameliorare (drenaj și irigatiune), improprietaritii cu terenuri ameliorate, constituie de la data împroprietăririi definitive o asociație de ape, în baza legii dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.

Dacă o parte din completul terenului ameliorat a rămas neatins de expropriere, proprietarii intra cu acest teren în asociația de ape.

Statul va ameliora terenurile taranilor agricultori, fie ei improprietariti sau neimproprietariti, la care se va constata necesitatea îmbunătățirii pentru sporirea productiunii.

Proprietarii terenurilor în chestiune vor forma o asociație de ape.

Toate aceste asociații de ape sînt obligații și vor lua fiinta potrivit §42 din legea dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.

Cheltuielile instalatiunilor de ameliorări funciare și ale întreținerii lor, vor fi purtate pentru o treime de proprietarii terenurilor ameliorate și pentru două treimi de Stat.

Cotizațiile membrilor asociației de ape la cheltuieli vor fi încasate și urmărite pe cale administrativă.

În caz de necesitate, Statul va ameliora și pășunile comunale. A treia parte din cheltuielile acestor ameliorări o va purta comuna, care va putea repartiza aceste cheltuieli asupra locuitorilor din comuna.

Biuroul tehnic pentru ameliorări din Cernauti va constata fără apel necesitatea ameliorarilor, va îndrumă înființarea și funcționarea asociațiunilor de ape, va controla activitatea lor și va conduce lucrările de ameliorare.

Acest serviciu tehnic va fi alăturat pe lîngă serviciul agriculturii din Cernauti.

CAP 20

Dispozițiuni finale

Toate actele și transmisiunile, fără nici o excepție, privitoare la expropriere și improprietarire, precum și toate actele judiciare și extrajudiciare făcute în executarea legii agrare, sînt scutite de orice taxa de timbru și înregistrare.

Corespondenta oficială privitoare la chestiunile de reforma agrară este scutită de orice taxa poștală. Aplicarea acestei dispoziții și controlul ei se face de ministerul agriculturii.

Sentințele de expropriere date de organele de aplicare în baza decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie decret-lege, vor fi înaintate de către Banca regionala din Cernauti și celelalte organe, la cari se păstrează originalele sentințelor, comisiunii respective de ocol pentru expropriere, care va decide din nou asupra lor, aplicând legea agrară pentru Bucovina.

Ministerul agriculturii este însărcinat cu aplicarea legii agrare.

În acest scop va organiza în Cernauti o secție a Casei centrale de improprietarire pentru aplicarea reformei agrare din Bucovina, pe lîngă serviciul de agricultura din Cernauti.

Operațiunile financiare rezultând din legea agrară vor fi încredințate Băncii regionale din Cernauti, care va primi în acest scop instrucțiuni speciale.

Toate legile și regulamentele contrarii legii agrare pentru Bucovina și acestui regulament sînt și rămîn abrogate.

Prezentul regulament întocmit în baza art. 121 din legea pentru reforma agrară pentru Bucovina, completează și lamureste dispozițiunile acelei legi.

--------------