LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921

Teritoriul de peste Dunăre anexat prin tratatul dela București din 28 Iulie 1913 și legea din 11 Decembrie 1913, în întinderea și cu limitele acolo prevăzute, cunoscut sub numele de Dobrogea Noua, face parte din Regatul României, formând cu el un singur Stat indivizibil.

Dobrogea Noua se împarte în doua județe: Durostor și Caliacra.

Județul Durostor are comune urbane: Silistra și Turtucaia, Silistra fiind capitala județului.

Județul Caliacra are comune urbane: Bazargic, Balcic și Cavarna, Bazargic fiind capitala lui.

Numărul și denumirea plasilor și numărul comunelor rurale cu satele și catunele ce le compun și denumirea lor sînt cele fixate prin anexa dela finele acestei legi.

Marca județului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a județului Caliacra un far.

Constitutiunea, legile, regulamentele și orice dispozițiuni, cari sînt în vigoare în Regatul României, se aplică și se vor aplica și în Dobrogea Noua, cu excepțiunile legii de fața.

Toate legile și regulamentele contrarii legii de fața sînt și rămîn abrogate.

Sînt cetățeni români:

Calitatea de cetățean român se pierde și se redobândește în condițiunile prevăzute de art. 17 și următorii din codul civil.

Nu pot deveni cetățeni români:

Femeea maritata urmează condițiunea juridică a soțului și copiii minori pe a părinților.

Copiii minori ai căror părinți au declinat calitatea de cetățean român pot s-o redobandeasca făcînd declarație în cursul anului, după majoritate, înaintea președintelui tribunalului domiciliului lor.

Recunoașterea calității de cetățean român se va face pentru fiecare județ de către o comisiune instituită de ministerul justiției și compusa din președintele tribunalului respectiv, prefectul județului sau delegatul ministerului de interne și un notabil dintre locuitorii județului cei mai greu impusi.

Președintele tribunalului e de drept președintele comisiunii și are în sarcina sa supravegherea tuturor lucrărilor, cari vor fi îndeplinite de un secretar și unul sau mai mulți copisti, după trebuinta.

Comisiunea va lucra la reședința tribunalului în fiecare zi, afară de duminici și sărbătorile legale, și chiar atunci dacă președintele comisiunii va decide astfel.

Lipsa unuia din membri, afară de președinte, nu va împiedica lucrările comisiunii.

Comisiunea va începe a lucra imediat după decretarea regulamentului legii de fața, iar durata funcționarii comisiunii va fi cea prevăzută în acel regulament.

Cei cari fiind domiciliați în Dobrogea Noua nu au fost încă recunoscuți ca cetățeni români, precum și acei cari nu vor putea face aceasta dovada, de vor voi să obțină aceasta recunoaștere, vor trebui să se adreseze în scris președintelui comisiunii în termen de 30 zile dela punerea în aplicare a acestei legi.

Nestiutorii de carte se vor putea prezenta președintelui comisiunii, care va fi dator sa primească și sa consemneze declarațiunile lor.

Hotărîrile comisiunilor se vor da cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoștința celor interesați, sau dela pronunțare pentru procurorul tribunalului și procurorul general.

La darea hotărârilor va lua parte și pune concluziuni procurorul tribunalului ori de câte ori va fi informat ca se incearca de către cei interesați a obține calitatea de cetățean român din frauda.

În asemenea cazuri, cum și în cazul fraudei descoperite după darea hotărârilor, procurorul tribunalului și procurorul general al Curții de apel vor avea dreptul de a apela hotărîrile în termen de un an dela pronunțarea lor.

Cetățenii români din Dobrogea Noua se vor bucura de toate drepturile civile și politice prevăzute de legile tarii, cu excepțiunile cuprinse în legea de fața.

Locuitorii din Dobrogea Noua cari au devenit cetățeni români vor putea dobândi imobile rurale în Dobrogea Noua.

Presa este libera.

Delictele de presa vor fi judecate de tribunalele ordinare, compuse însă din trei judecători. Hotărîrile vor fi date cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta.

Întrunirile publice vor fi permise cu îndatorirea pentru organizatorii lor de a înștiința pe administratorul plășii sau pe notar în comune rurale sau pe prefect sau poliția în cele urbane.

Contravenirea la aceasta dispozițiune va atrage imediata dizolvare a întrunirii, iar organizatorii ei vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile la 3 luni.

Dacă întrunirea va fi fost secreta, organizatorii ei vor fi pedepsiți cu închisoare dela 3 luni la un an.

Dreptul de asociațiune se va exercita sub controlul justiției.

O declarațiune, arătând scopul asociațiunii, modul de organizare, numele membrilor și mijloacele pentru realizarea scopului, se va face la președintele tribunalului local. Dacă nu s-ar face acea declarațiune sau dacă scopul ce urmărește sau mijloacele ce s-ar întrebuința ar fi contrarii siguranței și ordinei publice, asociația va fi imediat dizolvată printr-o ordonanța a președintelui tribunalului respectiv, cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta, în termen de 10 zile dela aducerea ei la cunoștința celor interesați.

Cei ce vor contraveni la vreuna din îndatoririle prevăzute în art. precedent, se vor pedepsi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni.

Societățile comerciale vor fi supuse dispozițiunilor codului de comerț.

În privinta învățămîntului și cultului din Dobrogea Noua, pe lîngă legile și regulamentele din restul tarii, se vor aplica și dispozițiunile art. 10 pînă la 20 incluziv din legea pentru organizarea Dobrogei Noua, promulgată la 1 Aprilie 1914.

În privinta administrației și institutiunilor județene și comunale din Dobrogea Noua, se vor aplica toate dispozițiunile legilor și regulamentelor din restul tarii, cu excepțiunile legii de fața.

Prefectul este reprezentantul întregului guvern și organul de execuție al tuturor departamentelor.

Pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele în vigoare în restul tarii, prefectul va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din județul sau, precum și dreptul de control asupra tuturor funcționarilor Statului, județelor și comunelor, afară de justiție și armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată ministerului respectiv și ministerului de interne.

Directorul de prefectura va ajuta pe prefect în îndeplinirea atributiunilor sale și, pe lîngă drepturile și îndatoririle pe cari i le conferă legile și regulamentele din restul tarii, va fi capul tuturor serviciilor pendinte de prefectura.

Administratorul de plasa, pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din plasa sa, precum și dreptul de control asupra tuturor funcționarilor Statului, județului și comunelor din plasa sa, incluziv ai comunelor urbane neresedinte de județ, afară de justiție și armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată prefectului.

Fiecare plasa va avea cancelaria sa, la care va funcționa câte un secretar-ajutor al administratorului de plasa, și un copist-arhivar.

Secretarul-ajutor va fi capul cancelariei plășii, va expedia lucrările curente și va îndeplini orice alte delegatiuni speciale de serviciu ce i se vor da de către administratorul plășii cu aprobarea prefectului.

Notarul va fi numit prin decizie prefectorala și, pe lîngă drepturile și îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile și regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra tuturor serviciilor comunale și asupra tuturor funcționarilor din comune, afară de justiție și armata.

Ca reprezentant al puterii centrale, notarul va fi auxiliarul administratorului de plasa și ofițer de poliție judiciară auxiliar al procurorului.

Jandarmeria rurală din județ va fi la dispoziția organelor administrative și judecătorești în interesul ordinei, siguranței publice și interesul executării legilor, regulamentelor și dispozițiunilor acelor organe.

Comandantul companiei de jandarmi va fi la dispozițiunea prefectului, procurorului și judecătorului de instrucție și al judecătorului de ocol în interesul arătat mai sus, iar subalternii săi la dispozițiunea administratorului de plasa și judecătorului de ocol.

Jandarmii, ca organe de execuție, vor da tot concursul lor autorităților în interesul aplicării legilor și regulamentelor și vor putea fi însărcinați de autoritățile judecătorești și cu îndeplinirea actelor de procedura penală.

Vânzarea și purtarea armelor, precum și întrebuințarea materiilor explozibile nu se vor putea face fără autorizarea prefectului, data cu avizul conform al procurorului tribunalului respectiv.

Contravenienții, pe lîngă confiscarea armelor și materiilor explozibile și închiderea magazinelor de vînzarea lor, vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile la 6 luni sau cu amendă dela 100 la 3.000 lei.

Pînă la alegerea și instalarea consiliilor județene, toate atribuțiunile conferite lor prin legile și regulamentele tarii vor fi îndeplinite în fiecare județ de către o comisiune judeteana interimara, numita prin decret regal după propunerea ministrului de interne și compusa din 15 membri recomandați de prefectul respectiv dintre notabilii locuitori stabili din județ.

Președintele și vice-președinții comisiunii vor fi desemnați prin însuși decretul de numirea ei.

Pînă la alegerea și instalarea consiliilor județene, în ce privește atribuțiunile delegatiunii județene, se va proceda conform art. 96 din legea consiliilor județene.

Veniturile județelor vor fi acelea cari le au și județele din restul tarii.

Se vor percepe 4 zecimi asupra tuturor darilor către Stat pentru bugetul administrațiunii județene și 3 zecimi pentru bugetul drumurilor, dar numai atîta vreme cat se încasează fostele zecimi și în restul tarii.

Fiecare comuna urbana și rurală se va administra, pînă la alegerea și instalarea consiliilor comunale, de către o comisiune interimara numita cu decret regal după propunerea ministerului de interne pentru comunele urbane resedinte de județ, și direct de către prefect pentru celelalte comune urbane și pentru comunele rurale.

Comisiunile interimare vor fi compuse din 9 membri la comunele urbane resedinte de județ, din 7 membri la celelalte comune urbane și din 5 membri la comunele rurale.

Fiecare comisiune interimara va avea pentru comunele urbane resedinte de județ un președinte și doi vice-presedinti numiți prin decret regal și pentru celelalte comune un președinte și un vice-președinte numiți de prefect.

În capul fiecărui sat va funcționa un ocarmuitor sătesc numit de prefect și avînd glas consultativ în comisiunea interimara a comunei de care depinde satul sau.

Comisiunile interimare vor avea toate atribuțiunile pe cari legile și regulamentele tarii le conferă consiliilor comunale.

Președinții și vice-președinții comisiunilor interimare comunale, pentru abateri dela datorie, vor putea fi suspendați de către prefect în comunele urbane și de către administratorul plășii în comunele rurale. Suspendarea lor nu va putea trece de 10 zile.

Pînă la întocmirea unui regim administrativ unitar pentru toată țara, județele și comunele vor contribui la cheltuielile necesare pentru întreținerea serviciilor publice în condițiunile și după normele în vigoare la data promulgării prezentei legi pentru Dobrogea Noua.

În privinta justiției din Dobrogea Noua se vor aplica toate dispozițiunile legilor și regulamentelor din restul tarii, cu excepțiunile legii de fața.

Pe lîngă judecătoriile de ocol desemnate de ministerul justiției, după densitatea populației musulmane, va funcționa și câte un judecător musulman asa numit cadiu. El va rezolva și va judeca după legile și uzurile musulmane afacerile dintre mahomedani privitoare la organizarea familiei, la puterea părintească, la căsătorie, la divorț și la succesiunile ab-intestat.

În judecarea acestor afaceri cadiul va fi asistat de un grefier, numit dintre cei care cunosc bine limba turca, limba bulgara și limba română.

Cadiul și grefierul, în ce privește modul lor de a funcționa și de a se purta cu justițiabilii, vor fi sub controlul judecătorului de ocol și al președintelui tribunalului.

Hotărîrile cadiului, redactate în limba română, vor fi date cu drept de apel la tribunalul local în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoștința celor interesați.

Comuna Garvan din județul Durostor, va trece dela judecătoria ocolului Acadanlar la judecătoria ocolului Silistra, amândouă fiind în același județ Durostor.

Trecerea va avea loc la o luna după promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiție. Afacerile pendinte pînă la efectuarea trecerii la judecătoria ocolului Acadanlar, privitoare pe comuna Garvan, se vor termina tot la acea judecătorie.

De asemenea și executările în curs.

Fiecare tribunal se va compune dintr-un președinte, trei judecători, un supleant, un grefier, mai multe ajutoare de grefa, din cari unul va fi arhivar, doi sau mai mulți translatori pentru limba turca și limba bulgara, un registrator, mai mulți copisti, după trebuințele serviciului, și un telal.

La fiecare tribunal va funcționa și un cadiu, care va lucra în toate afacerile dintre mahomedani, relativ la puterea părintească, la căsătorie, la divorț și la succesiunile ab-intestat și va lua parte ca judecător împreună cu 2 judecători ai tribunalului în toate apelurile contra hotărârilor date de către cadiii depe lîngă judecătoriile de ocoale.

Unul din judecătorii tribunalului va fi numit judecător de instrucție. El va avea un grefier și unul sau mai mulți copisti, după trebuinta.

Ministerul public depe lîngă fiecare tribunal se va compune dintr-un procuror și un substitut.

Cancelaria parchetului va avea un secretar și unul sau mai mulți copisti, după trebuinta.

Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocol și tribunal vor fi numiți de ministerul justiției, după recomandarea președintelui tribunalului, dintre cei care cunosc atît limba turca cat și limbile română și bulgara și legile și uzurile musulmane în materiile în cari sînt chemați sa judece.

Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocol, la caz de necesitate, vor putea fi recrutati și din cei cari cunoscînd legile și uzurile musulmane, cunosc numai limba turca; grefierii lor însă trebuiesc sa cunoască atît limba turca cat și limbile bulgara și română, pentru ca să poată traduce în limba română hotărîrile cadiilor, conform art. 48.

Taxele ce se percepeau după legile musulmane vor rămîne desființate.

În ce privește actele stării civile pentru mahomedani, ele se vor îndeplini cu paza formelor prevăzute de codul civil și de regulamentul actelor de stare civilă, aprobat prin decretul regal No. 4.874.

Un regulament va stabili modul de funcționare a cadiilor depe lîngă judecătoriile de ocol și tribunale și procedura de urmat în afaceri de competența lor.

Dispozițiunile art. 46, 47, 48, 50, 52, 53, 54, 55 vor privi și pe județele Tulcea și Constanta, urmând a se pune în aplicare și în aceste județe imediat după promulgarea prezentei legi.

În circumscripția tribunalului Durostor va intra și judecătoria ocolului Ostrov din județul Constanta, toate comunele din acest ocol, trecând juridiceste dela tribunalul Constanta la tribunalul Durostor. Trecerea va avea loc în termen de o luna dela promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiție. Afacerile pendinte pînă la efectuarea trecerii, venite în apel dela judecătoria ocolului Ostrov la tribunalul Constanta, se vor termina tot la acel tribunal.

Curtea de apel din Constanta, în materie civilă, comercială și corecțională, va avea aceeas competența și aceleași atributiuni, și va judeca după aceleași legi și procedura ca și celelalte Curți apelative din țara cu excepțiunile arătate în prezenta lege.

Curtea de apel din Constanta va judeca în prima și ultima instanța crimele și delictele politice de presa, cari, după legile tarii, sînt de competența Curților cu jurați, săvîrșite în județele Durostor și Caliacra, observând însă cu privire la judecata lor regulele de procedura în materie corecțională.

Pentru judecarea crimelor, Curtea va trebui neapărat să se constitue în completul ei de 5 judecători.

Cînd acuzatul nu va avea apărător, i se va numi unul din oficiu.

Curtea va mai judeca în ultimul resort și apelurile ce îi sînt date în competența prin legea de fața și regulamentele ei, și prin orice alte legi, regulamente sau dispozițiuni speciale.

În caz de casare a unei deciziuni asupra crimelor și delictelor prevăzute la art. 59, sau în caz de strămutare, procesul se va trimite în judecata unei alte Curți de apel, care va judeca afacerea observând regulele din prezenta lege.

Pentru exercitarea profesiunii de avocat în Dobrogea Noua nu se vor cere decât condițiunile prevăzute în legea organizării corpului de avocați din 12 Martie 1917.

Dispozițiunile din legea organizării corpului de avocați în vigoare în restul tarii se vor aplica în totul și în Dobrogea Noua, cu deosebire ca apelurile contra deciziunilor consiliilor de disciplina vor veni înaintea Curții de apel din Constanta.

Președintele tribunalului va avea grija ca, la începutul fiecărui an judecătoresc, sa formeze un tablou de toți avocații înscriși cari profeseaza la tribunal și la judecătoria de ocol.

El va controla, atît cu ocaziunea formării tabloului, cat și la fiecare noua înscriere pe care decanul va trebui sa i-o aducă la cunoștința, dacă avocații înscriși îndeplinesc toate condițiunile prevăzute de legea corpului de avocați menționați mai sus.

Se vor pedepsi cu munca silnica pe viața, conform art. 86 din codul penal, toți aceia cari, ori ca sa comita atentate contra persoanelor, ori ca sa jefueasca, ori ca sa atace sau sa reziste în contra puterii publice, se vor constitui sau se vor fi constituit în cete armate.

Cu aceeas pedeapsa se vor pedepsi și acei cari vor da, sau vor fi dat, vor inlezni sau vor fi inleznit, cu buna știința și cu voința, arme și unelte de crime, sau cari vor trimite ori vor fi trimis mijloace de viețuire sau cari în orice alt chip vor avea sau vor fi avut înțelegere culpabilă cu cei cari fac parte din aceste cete.

Se vor pedepsi cu recluziune dela 5-10 ani, conform art. 92 din codul penal, cei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire numai pentru o singură dată indivizilor cari fac parte din aceste cete.

Se vor pedepsi cu munca silnica dela 5-20 ani toți acei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire de mai multe ori sau în mod obișnuit indivizilor cari fac parte din cetele prevăzute mai sus.

Se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni pînă la 1 an cei cari siliti, prin amenințări sau violențe de a le da gazduire, nu vor înștiința la timp, prin orice mijloace, autoritățile pentru a putea fi urmăriți și arestați.

Cu aceiași pedeapsa se vor pedepsi și acei care, știind despre aceste cete armate, despre locurile unde se ascund sau se întâlnesc, nu vor înștiința la timp, prin orice mijloc, autoritățile pentru descoperirea și arestarea lor.

Se vor pedepsi cu maximul recluziunii de 10 ani indicatorii și toți acei cari vor fi dovediți ca le-au inleznit, fie numai pentru o singură dată, scăparea, ascunderea ori tăinuirea.

În privinta faptelor arătate în art. de mai sus 65-70 incluziv, instanțele judecătorești nu vor putea acorda circumstanțele atenuante prevăzute de art. 60 din codul penal.

Vor fi apărați de pedepsele prevăzute de aceste articole, conform art. 92 din codul penal, acei culpabili cari, înaintea săvîrșirii sau cercarii faptelor de mai sus, sau mai înainte de orice urmăriri începute în contra lor, vor înștiința sau vor fi înștiințat prin orice mijloc, ei cei dintâi, pe autoritățile administrative sau judecătorești, despre aceste cete armate și despre autorii, complicii și gazduitorii lor. Vor beneficia de circumstanțele ușurătoare prevăzute de art. 60 din codul penal, toți acei cari, chiar după ce s-au început urmăririle sau după ce se vor fi aflat culpabili, vor fi inleznit arestarea lor.

Dispozițiunile din codul penal, art. 47-51 incluziv, privitoare la complicitate, și dispozițiunile din codul penal, art. 53-56 incluziv, privitoare la tainuire, se vor aplica și pentru cei prevăzuți la art. 65 din această lege.

Dela punerea în aplicare a prezentei legi, dispozițiunile art. de mai sus 65-72 inclusiv, se vor aplica și în județele Tulcea și Constanta.

Dispozițiunile din art. 65-71 incluziv se vor afișa în toată Dobrogea, se vor aduce la cunoștința locuitorilor prin bătăi de toba în fiecare Duminica și sărbătoare.

Toate infracțiunile penale săvîrșite înainte de 12 Octombrie 1913 nu vor fi pedepsite decât dacă erau considerate ca infracțiuni și de legea bulgara.

Art. 2 din procedura penală își va avea în totdeauna aplicarea în cazurile cari le prevede.

Căsătoriile efectuate în Dobrogea Noua înainte de 1 Aprilie 1914 conform legilor bulgare sînt valabile.

Prescripțiunile la data de 28 Iunie 1913 sînt suspendate de drept dela această dată pînă la 1 Noemvrie 1913. Acest interval de timp nu se va socoti în calcularea termenelor cari după legile de procedura bulgara erau în curs la data ocupatiunii române.

Toate actele juridice încheiate în intervalul de mai sus și pentru cari legile românești prevăd îndeplinirea unor anumite condițiuni de forma, vor fi valabile dacă au satisfăcut formele legilor bulgare de atunci.

Actele juridice încheiate dela 26 August 1916 pînă la 7 Decembrie 1919 incluziv nu vor avea nici o valoare, dacă nu vor fi întărite de autoritățile judecătorești române competinte, reinstalate în Dobrogea Noua după retragerea trupelor dusmane.

Pedepsele cari privesc pe locuitorii din Dobrogea Noua, pronunțate de instanțele bulgare și neexecutate înainte de 12 Octombrie 1913, dacă nu vor fi prevăzute de legea noastră penală, vor fi transformate în pedepsele prevăzute de legea română pentru faptele săvîrșite, ținându-se în seama și prescripțiunea pentru crime și delicte din codul nostru de procedura penală.

Transformarea se va pronunța de Curtea de apel din Constanta în ședința publică, după cererea procurorului general sau a părții interesate și cu citarea celui condamnat.

Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocoale și tribunale și grefierii lor vor presta jurământul înaintea tribunalului în ședința publică, în asistența procurorului, conform legii în vigoare în restul tarii.

Dela 28 Iunie 1913 proprietatea de orice natura din Dobrogea Noua se dobîndește, se conserva, se transmite și se pierde conform legilor în vigoare în Regatul României și dispozițiunilor speciale prevăzute în legea de fața.

Prescripțiunea începută sub legile cari se aplicau în Bulgaria la data arătată mai sus se va regula după acele legi.

Drepturile de proprietate și orice alte drepturi reale sînt și rămîn respectate dacă au luat naștere și s-au conservat conform legilor în vigoare în Bulgaria la data de 28 Iunie 1913, aplicându-li-se și dispozițiunile legii de fața, pe lîngă a celorlalte legi din restul tarii.

În termen de 3 luni dela punerea în aplicare a prezentei legi, toți acei cari stapanesc sub orice formă în Dobrogea-Noua bunuri imobiliare de orice natura, vor fi chemați de judecătorul de ocol la judecătoria ocolului de care aparțin, iar cei din orașele Silistra și Bazargic de președintele tribunalului la tribunalele respective, ca sa declare: nestiutorii de carte verbal, consemnându-li-se declarațiunile, iar stiutorii de carte în scris, ce anume imobile stapanesc, întinderea și vecinătățile lor, numele localității, satul și comuna de care aparține imobilul, sub ce forma îl stapanesc și de cînd, prin ce mijloc l-au dobîndit, dela cine sau de unde și ce acte de proprietate au și unde sînt.

Asemenea declarațiuni, după încunoștiințarea ce li se vor adresa de judecătorul de ocol sau de președintele tribunalului, vor face și fostele eforii școlare, bisericile, comunele și orice asociațiune, fie ele sau nu persoane juridice, cari poseda sau au posedat imobile la data anexiunii Dobrogei-Noua.

Bunurile nedeclarate în termenul prescris mai sus vor fi considerate ca aparținînd Statului.

Declarațiunile se vor trece toate pe comune într-un registru în 2 exemplare, din cari unul va rămîne la tribunalul județului, iar celălalt va fi înaintat ministerului domeniilor pentru ca ministerul, verificand acele declarațiuni, să constate uzurparile sau fraudele comise în dăuna Statului.

Titlurile turcesti sau bulgaresti, sau orice fel de acte de proprietate obținute pînă la 28 Iunie 1913, precum și actele de proprietate obținute după această dată pînă la promulgarea legii de fața, vor trebui preschimbate în termen de un an dela punerea în aplicare a acestei legi.

În acest scop, proprietarii bunurilor sau deținătorii lor, în termenul arătat prin art. precedent, vor trebui să prezinte comisiunii prevăzută la art. 95 titlurile sau actele de proprietate ce le au pentru ca sa li se libereze în locul lor de către comisiune titluri definitive de proprietate.

Proprietarii sau deținătorii de bunuri, cari vor fi depus titlurile sau actele lor de proprietate cu ocaziunea verificării cerute de legea de 1 Aprilie 1914, vor trebui să se înfățișeze comisiunii prevăzută la art. 95 și sa dovedească prin certificate dela autorități, prin registre, prin recipisele de plată impozitului sau prin orice alte acte, ca au avut titluri și ca sînt proprietarii bunurilor ce le dețin.

Dacă vor face aceste dovezi vor putea obține titluri definitive de proprietate la fel cu cei menționați prin art. precedent.

Proprietarii sau deținătorii de bunuri cari nu vor avea nici un fel de titlu sau act de proprietate și nici o alta dovada scrisă, avînd numai posesiunea, vor trebui, în termenul prescris în art. 85, să se prezinte comisiunii prevăzute la art. 95, cu cerere în scris, iar cei nestiutori de carte făcînd declarațiuni verbale, ce li se vor consemna pentru a li se elibera titluri provizorii, cari nu se vor considera ca titluri definitive de proprietate decât după 10 ani dela eliberarea lor.

Pînă la împlinirea termenului de 10 ani, aceste titluri nu vor avea puterea probanta a titlurilor definitive de proprietate în caz de revendicare din partea Statului sau a terțelor persoane a bunurilor trecute în ele.

Înstrăinarea bunurilor, pentru cari s-au eliberat titluri provizorii, vor putea avea loc chiar în intervalul de timp arătat mai sus, cu condițiunile respectării dreptului de preemțiune al Statului prevăzut la art. 103.

Preschimbarea și remiterea titlurilor de proprietate se va face de către o comisiune instituită de ministerul domeniilor și compusa în orașele Silistra și Bazargic din un judecător al tribunalului respectiv, din delegatul ministerului domeniilor și din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi; iar în comunele urbane neresedinte de județ și în comunele rurale, din judecătorul ocolului respectiv sau un alt judecător delegat, din delegatul ministerului domeniilor și din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi.

Comisiunile vor funcționa în baza acestei legi imediat după punerea ei în aplicare și decretarea regulamentului, care făcînd parte integrantă din lege va determina modul de funcționare a comisiunilor și formele ce trebuiesc îndeplinite pentru verificarea, preschimbarea și remiterea titlurilor de proprietate.

Comisiunile nu vor putea elibera titluri de proprietate decât după verificarea titlurilor sau actelor prezentate și după ce se vor convinge de autenticitatea sau valabilitatea lor, și după orice alte dovezi cari se vor aduce în privinta dreptului de proprietate.

Proprietatea nu se va putea întinde decât asupra întinderii de pămînt cuprinsă în titlurile sau în actele de proprietate verificate.

Titlurile prevăzute la art. 89-90 se vor trece în extras într-un registru care va purta numele "Registrul titlurilor definitive de proprietate", iar cele prevăzute la art. 92 se vor trece în alt registru care va purta numele "Registrul titlurilor provizorii de proprietate".

Aceste registre vor fi în doua exemplare, din care unul se va păstra la grefa tribunalului respectiv, iar celălalt la ministerul domeniilor.

Hotărîrile comisiunilor vor putea fi atacate atît de cei interesați cat și de Stat, reprezentat prin ministerul domeniilor, în termen de 3 luni dela comunicarea lor.

Apelul se va adresa Curții de apel din Constanta și va fi judecat de urgenta și cu precădere înaintea tuturor proceselor la ordinea zilei. Deciziunile Curții de apel vor fi supuse opozitiunii în termen de 15 zile dela comunicare. Ele vor putea fi atacate cu recurs în casație în termen de o luna dela pronunțare.

Curtea de casație va judeca de urgenta cu precădere și fără drept de opoziție.

Apelul, opoziția și recursul, precum și toate actele de procedura, vor fi gratuite.

Ministerul domeniilor va fi citat ca parte, atît în apel și opoziție, cat și în recurs, chiar atunci cînd nu Statul a făcut apelul, opoziția și recursul.

Toate bunurile imobiliare rurale, de orice natura, pentru care comisiunea n-a eliberat nici un fel de titluri, sînt și rămîn de drept proprietatea Statului, care va intră în stăpânirea lor pe cale administrativă, fără somațiune sau punere în întîrziere, putând însă cei ce ar pretinde vreun drept, sau s-ar crede proprietari ai acestor bunuri, să le revendice înaintea instanței judecătorești competinte, conform dreptului comun.

Locuitorii din Dobrogea-Noua, cari au emigrat după data de 28 Iunie 1913, și cei cari au făcut declarațiuni de neacceptare prevăzute de art. 4 din legea pentru organizarea Dobrogei-Noua din 1 Aprilie 1914, vor fi obligați ca în termen de 6 luni dela promulgarea prezentei legi sa vândă Statului bunurile lor.

La expirarea acestui termen, dacă vînzarea nu s-a făcut către Stat, parchetul tribunalului respectiv va urmări din oficiu, cu respectarea dispozițiunilor prevăzute la art. 106, vînzarea acelor imobile.

Dela data de 28 Iunie 1913 sînt nule de drept și fără valoare orice acte de înstrăinare, fatise sau deghizate, pentru orice fel de proprietate uzurpata dela Stat.

Statul, reprezentat prin ministerul domeniilor, are dreptul de preemțiune la toate înstrăinările de proprietăți imobiliare rurale în termen de 30 zile dela încunoștiințarea lui de către cei interesați.

Modalitățile exercitării dreptului de preemțiune se va arata în regulamentul special ce se va întocmi de ministerul domeniilor.

Toți aceia cari prin orice mijloace vor face sau vor cerca să facă ca Statul sa nu-și poată exercita dreptul de preemțiune, vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile pînă la 6 luni.

În acest caz Statul va avea dreptul sa cumpere pentru sine pământul cu prețul prevăzut de consiliul superior al agriculturii pentru pământul din localitate.

Cînd Statul, în termenul prevăzut de art. 103, nu va uza de dreptul sau de preemțiune, înstrăinarea se va putea face către particulari.

Vînzătorii cari vor voi sa emigreze, sau acei cari vor renunța la calitatea de cetățean român, nu vor putea instraina pământul lor decât numai către Stat.

Dacă în intervalul de un an dela data vânzării unui pămînt rural vânzătorul va emigra, Statul va fi în drept sa cumpere dela achizitor proprietatea vândută.

În ambele aceste cazuri prețul nu va putea depăși prețurile maxime fixate în localitate și după categorii de către consiliul superior al agriculturii.

Nimeni nu va avea dreptul sa aducă și sa stabilească familii agricole pe pământurile sale fără autorizarea ministerului de interne.

Sînt și rămîn proprietatea Statului:

Pentru terenurile dela alin. c din art. precedent, Statul va avea facultatea sau de a da în schimb alte locuri de aceeași întindere și valoare sau de a da o despăgubire egala cu întinderea și valoarea lor.

Ministerul domeniilor va măsura și delimita prin semne hotarnice pământurile cuvenite locuitorilor de acelea ale Statului.

Cînd locuitorul va fi absent sau nu va voi sa ia în primire bunul ce i se va recunoaște, bunul se va da în primirea primarului local prin dresare de proces-verbal. Dacă pînă în trei ani dela data procesului-verbal locuitorul nu-și va lua în primire efectivă bunul, va pierde dreptul la el în folosul Statului, care va intră în stăpânirea lui în modul arătat la art. 101.

Statul va fi obligat ca pentru izlazurile comunale (obștești) cari au fost cumpărate fie dela persoane particulare, fie dela Statul bulgar, sa acorde comunelor o despăgubire egala cu prețul de cumpărare dovedit numai prin acte originale și autentice.

Aceasta despăgubire nu va fi însă acordată decât numai pentru întinderea rămasă Statului din asemenea izlazuri, după cedarea gratuita facuta de Stat, conform art. următor.

Ministerul domeniilor va fi autorizat ca din fostele izlazuri comunale (obștești), oricare ar fi fost proveniență lor, sa cedeze gratuit pe seama comunelor o întindere de teren potrivit cu numărul locuitorilor, capi de familii, agricultori manuali de pămînt, luându-se drept norma pînă la un hectar de fiecare cap de familie, și care întindere în nici un caz nu va putea întrece pământul pe care Statul l-ar avea disponibil în acea localitate din terenurile luate de el din izlazurile obștești.

Aceasta întindere nu se va putea da din pădurile Statului.

Locuitorii vor avea dreptul a-și adapa gratuit vitele în toate apele.

Regulamentul pe care ministerul domeniilor îl va face pentru dezvoltarea principiilor puse în această lege și pentru modul de măsurare, parcelare și delimitare ale pământurilor cuvenite locuitorilor și Statului, va fi considerat pentru toate dispozițiunile cuprinse în el ca făcînd parte integrantă din lege.

Conducerea tuturor lucrărilor de proprietate din Dobrogea Noua se va face de direcțiunea Dobrogei dependințe de ministerul domeniilor.

Legea de fața se va pune în aplicare după o luna de zile dela promulgarea ei. Pînă la această dată ministerul justiției și ministerul domeniilor vor avea grija ca regulamentele prevăzute de această lege, privitoare pe fiecare din cele doua ministere, să fie întocmite pentru a putea fi decretate odată cu punerea în aplicare a legii.

Ministerul justiției, ministerul de interne și ministerul domeniilor, din momentul promulgării legii, vor lua măsuri, fiecare în ce îl privește, pentru instituirea comisiunilor prevăzute de art. 10 și 95, ca să poată funcționa imediat după decretarea regulamentelor legii de fața.