ORDONANȚĂ nr. 44 din 28 august 2024

(1) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice subordonate Ministerului Sănătății care pun în aplicare politica și programele naționale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează și implementează acțiuni locale de sănătate publică.

(1) Medicii se pot pensiona în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

(2) Medicii pot continua activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului sau prin notificarea casei de asigurări de sănătate de către medicul care se află în relație contractuală în mod direct cu aceasta. Medicul va notifica casa de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală, cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

(3) Medicii care au depășit limita de vârstă de 70 de ani prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii pot profesa în continuare în unități sanitare private.

(4) Desfășurarea activității medicilor după împlinirea vârstei standard de pensionare se face în baza certificatului de membru și a avizului anual al CMR, eliberat pe baza certificatului de sănătate și a asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), medicii titulari ai cabinetelor de medicină de familie din mediul rural, care își desfășoară activitatea în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, își pot continua activitatea în aceleași condiții, după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de direcția de sănătate publică județeană și de CMR, prin colegiile județene ale medicilor, pe baza certificatului de sănătate.

(6) În cazul unităților sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum și al unităților sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii își pot continua activitatea peste vârsta de 70 de ani prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, la propunerea unității sanitare publice, cu avizul anual al CMR, prin colegiile teritoriale județene, respectiv al municipiului București și cu aprobarea ordonatorului principal de credite, până la ocuparea posturilor prin concurs.

(7) Medicii deținuți sau internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își întrerupă studiile o anumită perioadă, obținându-și licența cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.

(8) Medicii care au împlinit vârsta prevăzută la alin. (2) nu pot deține funcții de conducere în cadrul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate.

(9) În unitățile sanitare publice, medicii membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, continuă, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, pot fi menținuți în activitate conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare. De același drept pot beneficia și medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române, cetățeni români.

(1) O cerere pentru autorizare simplificată poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeași sușă sau aceleași sușe homeopate.

(1) Serviciile publice conexe actului medical sunt următoarele:

(2) Cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, denumit în continuare cabinet de practică, este unitatea furnizoare de servicii publice conexe actului medical, necesare în vederea realizării asistenței medicale ambulatorii: preventivă, curativă și de recuperare.

(3) Serviciile publice conexe actului medical prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de persoane, altele decât medicii sau asistenții medicali, în baza autorizației de liberă practică, eliberată de autoritatea competentă potrivit legii, respectiv de Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz, și se avizează anual.

(4) Serviciile publice conexe actului medical sunt furnizate în strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter medical ale medicului curant, cu nevoile medico-psiho-sociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Persoanele autorizate pentru furnizarea serviciilor publice conexe actului medical pot desfășura activitate în baza unui contract individual de muncă și/sau în mod independent, cu respectarea prevederilor legale privind reglementarea respectivei profesii.

(6) Persoanele autorizate pentru furnizarea serviciilor publice conexe actului medical își pot desfășura activitatea în mod independent, în cadrul cabinetului de practică care se organizează în una dintre următoarele forme:

(7) Cabinetele de practică se pot înființa în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru furnizarea serviciilor publice conexe actului medical, cu condiția să aibă ca obiect de activitate furnizarea de servicii publice conexe actului medical.

(8) Pentru furnizarea serviciilor publice conexe actului medical, cabinetele de practică se pot înființa în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția să aibă ca scop și obiectiv furnizarea de servicii publice conexe actului medical.

(9) Prin cabinetele înființate conform alin. (6), (7) și (8), serviciile publice conexe actului medical se furnizează exclusiv de personal autorizat conform alin. (3).

(10) Cabinetele de practică înființate conform alin. (6), (7) și (8) se înregistrează în Registrul unic al cabinetelor medicale - Partea a 3-a pentru servicii publice conexe actului medical, la nivelul direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

(11) Furnizarea serviciilor publice conexe actului medical se poate realiza și în cadrul cabinetelor medicale, organizate conform Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza contractelor individuale de muncă sau a contractelor de prestări servicii.

(12) Organizarea și funcționarea serviciilor publice conexe actului medical în mod independent, prin cabinete de practică, și condițiile de dotare minimă obligatorie ale acestora se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(13) Persoanele autorizate pentru furnizarea serviciilor publice conexe actului medical își pot schimba forma de exercitare a activității profesionale, cu obligația înștiințării, în scris, în termen de 30 de zile de la schimbarea formei de exercitare a profesiei, a direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și, după caz, a structurilor de specialitate din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și organizațiilor profesionale competente.

(1) Cabinetul de practică individual este forma de exercitare a activității profesionale, în cadrul căruia își desfășoară activitatea titularul cabinetului de practică.

(2) Cabinetele de practică individuală se pot asocia, în baza unei convenții, în scopul exercitării în comun a activității profesionale și al asigurării accesului permanent al pacienților la servicii publice conexe actului medical; titularii cabinetelor de practică asociate intră în relații cu terții, în numele asocierii din care fac parte, cu păstrarea drepturilor și a responsabilităților individuale.

(3) Cabinetele de practică individuală se pot grupa în baza unei convenții, pentru a-și crea facilități tehnico-economice în vederea exercitării profesiei, precum folosirea în comun a patrimoniului și/sau a salariaților, și își păstrează individualitatea în relațiile cu terții.

(4) Societatea civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical se constituie, în baza unui contract de societate civilă, din două sau mai multe persoane autorizate pentru exercitarea serviciilor publice conexe actului medical. În relațiile cu terții, societatea civilă de practică pentru servicii publice conexe actului medical este reprezentată de organul de conducere al acesteia, prevăzut în contractul de societate civilă.

(5) Prin convențiile prevăzute la alin. (2) și (3), precum și prin contractul de societate civilă prevăzut la alin. (4) se stabilesc condițiile de organizare, durata și modalitatea de încetare ale acestor convenții.

(1) Finanțarea ANMDMR se asigură din venituri proprii ale ANMDMR, realizate din încasarea tarifelor percepute conform legislației în vigoare.

(1) Ministerul Sănătății organizează admiterea în rezidențiatul pe locuri și pe posturi, prin concurs național, pentru domeniul medicină, domeniul medicină dentară și, respectiv, domeniul farmacie, cu tematică și bibliografie unice, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației.

(2) Concursul național prevăzut la alin. (1) se poate desfășura și la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătății și instituțiile de învățământ superior de medicină și farmacie acreditate care organizează programe de pregătire în rezidențiat.

(3) Începând cu concursul național de rezidențiat din trimestrul IV al anului 2026, pentru domeniul medicină concursul se poate organiza pentru următoarele subdomenii:

(4) Repartiția specialităților pe cele patru subdomenii prevăzute la alin. (3) se face prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea Colegiului Medicilor din România.

(5) Tematica și bibliografia pentru fiecare domeniu, respectiv subdomeniu de concurs sunt publicate cu cel puțin 6 luni înainte de organizarea concursului.

(6) Rezultatele concursului național de admitere în rezidențiat pe locuri și pe posturi se confirmă prin ordin al ministrului sănătății.

(1) Pe perioada pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți pot urma alte forme de învățământ postuniversitar medical uman de specialitate, în afara programului de pregătire în rezidențiat.

(2) Condițiile de participare la programele de studii complementare în vederea obținerii de atestate și condițiile de exercitare a competențelor dobândite se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(1) Pentru fiecare dintre specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală se elaborează Fișa postului rezidentului, cu caracter și conținut general obligatorii, care cuprinde drepturile, obligațiile și limitele de competență ale acestuia.

(2) Fișele posturilor prevăzute la alin. (1) se elaborează de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și sunt avizate de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Stomatologi din România și, respectiv, Colegiul Farmaciștilor din România, după caz.

(3) Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare al modulelor parcurse pentru medicii rezidenți se stabilesc în cadrul curriculumului de pregătire și sunt trecute în mod obligatoriu în fișa postului întocmită de angajator, alături de celelalte drepturi și obligații ale rezidentului cu statut de salariat.

(1) Posesorii certificatului de specialist pot efectua pregătire pentru obținerea celei de-a doua specialități în regim cu taxă, prin următoarele modalități:

(1) Pot solicita schimbarea specialității alese în urma concursului de rezidențiat rezidenții pe loc care au efectuat, până la data solicitării, mai puțin de jumătate din durata totală de pregătire în specialitatea respectivă, cu condiția ca punctajul obținut la concursul de rezidențiat promovat să fie cel puțin egal cu cel mai mic punctaj de la specialitatea solicitată în centrul universitar respectiv și numai cu avizul de primire al instituției de învățământ superior cu profil medical acreditate și al unui coordonator acreditat din centrul universitar de pregătire. Avizul coordonatorului de program va conține obligatoriu și recomandarea privind stagiile ce pot fi echivalate ca urmare a schimbării specialității. Schimbarea specialității se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, o singură dată pentru același concurs de rezidențiat promovat.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), medicii rezidenți pe loc, indiferent de anul de pregătire, care din motive obiective nu finalizează stagiul de rezidențiat în specialitatea obținută prin concurs pot solicita schimbarea specialității alese în specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist în specialitatea medicină de familie se face după parcurgerea integrală a curriculumului de pregătire în această specialitate.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică rezidenților pe post.

(4) Rezidenții care schimbă specialitatea în condițiile prevăzute la alin. (1), respectiv la alin. (2) au obligația de a comunica Ministerului Sănătății dovada încheierii noului contract individual de muncă sau a actului adițional la contractul individual de muncă, după caz, în termen de 45 de zile de la data emiterii ordinului ministrului sănătății.

(1) Creditele bugetare și creditele de angajament aprobate în anul curent în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii aferente unităților sanitare prevăzute în anexă se transferă în bugetul entităților prevăzute la art. 1 alin. (1), care pot primi în administrare bunuri din domeniul public al statului, cu aceeași destinație, la data stabilită prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 1 alin. (3).

(4) Se autorizează ordonatorii de credite ai bugetului de stat prevăzuți la alin. (1) și (2) să detalieze modificările prevăzute la alin. (3) pe articole și alineate de cheltuieli în structura bugetelor proprii, să introducă modificările corespunzătoare în anexele la acestea și să le comunice Ministerului Finanțelor.

(8) Bunurile din domeniul public al statului aflate în administrarea unităților sanitare din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se transmit în administrarea entităților prevăzute la art. 1 alin. (1), prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(1) În cazul unităților sanitare prevăzute în anexă care au în structura organizatorică aprobată structuri externe de tip secții, ambulatorii și dispensare, prin hotărârile Guvernului prevăzute la art. 1 alin. (3) se pot dispune, după caz, măsuri de reorganizare a persoanei juridice.