LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968 (*republicată*)

Dobândirea de bunuri prin alte mijloace decât cele cu caracter licit constituie o încălcare a principiilor eticii și echității socialiste și este interzisă.

Bunurile dobândite cu încălcarea dispozițiilor alineatului precedent sau, după caz, valoarea lor bănească vor fi trecute în proprietatea statului, în condițiile prezentei legi.

Poate fi supusă controlului, în condițiile prezentei legi, proveniență bunurilor oricărei persoane fizice, dacă sînt date sau indicii ca exista o vădită disproportie între valoarea bunurilor acesteia și veniturile sale legale și nu se justifica dobândirea licita a bunurilor.

Prin justificarea provenientei bunurilor se înțelege obligația persoanei în cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.

Controlul privește bunurile dobândite în ultimii 15 ani dinainte de sesizare, atît cele existente în patrimoniul persoanei în cauza, cat și cele înstrăinate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Dacă sînt dovezi certe ca bunuri dobândite anterior acestei perioade au proveniență ilicită, controlul va fi extins și asupra acestora.

La justificarea provenientei bunurilor vor fi luate în considerare toate veniturile obținute din activități productive utile pentru societate, precum și cele dobândite prin acte juridice legale. În cazul veniturilor pentru care nu s-au achitat impozitele sau taxele legale aferente, vor fi sesizate organele financiare în vederea stabilirii și achitării acestora în termenele de prescripție legale.

Controlul provenientei bunurilor prevăzute în capitolul I se face:

Dacă persoana în cauza este căsătorită, controlul urmează a se face și cu privire la bunurile comune, el extinzandu-se și asupra celuilalt soț, referitor la această categorie de bunuri.

Conducerea unităților socialiste, a organelor financiare, a celor de urmărire penală, precum și a instanțelor judecătorești, este obligată să aibă rol activ, luînd măsuri pentru cunoașterea și sesizarea tuturor cazurilor în care exista o disproportie vădită între valoarea bunurilor și veniturile legale ale unei persoane.

Verificarea sesizarilor și a cererilor arătate în art. 3 se face de o comisie de cercetare, care funcționează pe lîngă fiecare judecătorie și este alcătuită din:

- un judecător de la judecătorie, desemnat de președintele tribunalului județean, în calitate de președinte;

- un procuror de la procuratura locală, desemnat de procurorul șef al procuraturii județene, un delegat desemnat de directorul administrației financiare județene, un delegat al militiei județene, un deputat în consiliul popular municipal, orasenesc sau comunal ori de sector al municipiului București, precum și 4 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție, în unități socialiste din raza teritorială a judecătoriei, aleși de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități, ca membri.

Președintele și membrii comisiei sînt desemnați sau, după caz, aleși pe o perioadă de 2 ani, ținându-se seama de pregătirea profesională și experienta lor de viața.

Comisia are un secretar, desemnat de președintele judecătoriei dintre grefierii acestei instanțe.

În cazul în care sesizarea este facuta potrivit art. 3 lit. a), comisia nu va începe cercetarea înainte de a fi chemat pe cel care a semnat sesizarea pentru a-i cere relațiile necesare cauzei, punându-i totodată în vedere dispozițiile art. 31 din prezenta lege, referitoare la consecințele afirmațiilor mincinoase.

Unitățile socialiste, cu excepția unităților Casei de Economii și Consemnațiuni, sînt obligate sa pună la dispoziția comisiei actele cerute și sa dea relațiile necesare, în termen de 15 zile, chiar dacă prin dispoziții speciale se dispune altfel. Împotriva personalului unităților socialiste, din vina căruia nu s-au comunicat actele și relațiile în acest termen, comisia de cercetare sau instanța judecătorească va putea aplica, prin încheiere executorie, o amenda civilă pînă la 500 lei, amenda care va putea fi ridicată pentru motive temeinice.

Dacă rezultă date sau indicii ca între valoarea bunurilor și veniturile licite ale persoanei în cauza exista o disproportie vădită, comisia dispune inventarierea bunurilor acesteia, dapa care o citeaza și îi acorda un termen pentru a depune declarație cu privire la toate bunurile prevăzute la art. 2 și la justificarea provenientei lor.

Proveniență bunurilor persoanei care refuza sa dea declarația arătată în alineatul precedent, precum și a bunurilor care au fost omise din aceasta declarație, este considerată nejustificată, pînă la proba contrară.

Actele și lucrările comisiei nu sînt publice.

Persoana în cauza poate să ia cunoștința de actele și lucrările dosarului.

Comisia citeaza orice persoană care ar putea da relații utile pentru lămurirea provenientei bunurilor celui în cauza.

Cei care în perioada supusă controlului au dobîndit bunuri de la persoana în cauza vor fi ascultați în mod obligatoriu.

Persoanele prevăzute la alin. 3 și 4 care, în mod nejustificat, nu se prezintă în fața comisiei sau refuza sa dea lămuririle cerute de aceasta se sancționează cu amendă judiciară de la 200 la 1.000 lei.

Comisia poate și din oficiu efectua cercetări locale sau dispune efectuarea unor expertize tehnice sau contabile, pentru lămurirea cauzei.

Expertizele se vor efectua de către experți de pe listele biroului local pentru expertize din județul în care funcționează judecătoria sau, în caz de nevoie, de pe listele biroului local pentru expertize dintr-un alt județ.

Nedepunerea raportului de expertiza în termenul stabilit de comisie, fără motive temeinice, se sancționează cu amendă judiciară, potrivit art. 6.

Comisia va dispune măsuri prin care să se interzică înstrăinarea bunurilor persoanei în cauza și ale persoanelor cu care trăiește și gospodareste în comun, pînă la clarificarea situației celui cercetat.

De asemenea, comisia va dispune măsuri pentru interzicerea înstrăinării bunurilor pe care persoana în cauza le-a transmis, cu titlu gratuit, după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Măsurile prevăzute la alin. 1 și 2 încetează pe data rămînerii definitive a încheierii de clasare.

În cazul în care comisia hotărăște trimiterea cauzei spre soluționare judecătoriei, va institui sechestrul asigurator asupra bunurilor prevăzute în alin. 1 și 2.

Comisia hotărăște, în cel mult 45 de zile, prin încheiere motivată, cu majoritate de voturi:

Încheierea de clasare se comunică persoanei în cauza, celei care a făcut sesizarea, procurorului șef al procuraturii locale și administrației financiare, în termen de 10 zile de la pronunțare.

Președintele judecătoriei, primind dosarul, fixează termen de judecată cu precădere și dispune citarea tuturor părților care au fost chemate la comisia de cercetare. Administrația financiară este totdeauna citata în proces și are obligația de a face toate diligențele pentru apărarea intereselor statului. Prezenta procurorului este obligatorie.

Judecătorul și procurorul care au făcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata.

Completul de judecată este format din 2 judecători și 3 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție, în unități socialiste din raza teritorială a judecătoriei, aleși pe timp de 2 ani de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități.

Judecătoria, dacă constata ca proveniență unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părți dintr-un bun nu este justificată, va hotărî fie trecerea în proprietatea statului a bunurilor ori a cotei nejustificate, fie plata unei sume de bani egale cu valoarea lor de procurare.

În cazul imobilelor și autoturismelor a căror valoare de procurare este mai mica decât cea gasita nejustificată sau cel mult egala cu aceasta, judecătoria va hotara trecerea lor în proprietatea statului.

Trecerea în proprietatea statului se face la valoarea stabilită de judecătorie, pe bază de expertiza. Dacă valoarea de expertiza este mai mare decât valoarea de procurare, trecerea se va face la aceasta din urma valoare.

În judecarea cauzei instanța nu se limitează la bunurile și valorile menționate în actul de sesizare.

Dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvîrșirea unei infracțiuni, judecătoria trimite dosarul la unitatea competența de procuratura, spre a vedea dacă este cazul sa pună în mișcare acțiunea penală.

Judecătoria, dacă constata ca proveniență bunurilor este justificată, hotărăște închiderea dosarului.

Împotriva încheierii de clasare a comisiei de cercetare pot face recurs, în termen de 15 zile de la data comunicării, procuratura locală, administrația financiară și persoana care a făcut sesizarea.

Recursul se soluționează de o comisie care funcționează pe lîngă fiecare tribunal județean și este alcătuită din:

- vicepreședintele tribunalului județean, în calitate de președinte;

- un judecător de la tribunalul județean, desemnat de președintele acestei instanțe, procurorul șef adjunct al procuraturii județene, directorul administrației financiare județene sau inlocuitorul acestuia, un deputat în consiliul popular județean, precum și 4 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție, în unități socialiste din raza teritorială a tribunalului județean, aleși pe timp de 2 ani de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități, ca membri.

Comisia are un secretar, desemnat de președintele tribunalului județean dintre grefierii acestei instanțe.

În cazul încheierilor de clasare rămase definitive, comisia de pe lîngă tribunalul județean va putea dispune, în termen de cel mult un an de la data rămînerii lor definitive, pe baza unei noi sesizări cuprinzînd elemente care nu au fost avute în vedere la prima cercetare, reluarea cercetărilor de către comisia prevăzută la art. 4.

În cazul în care s-au descoperit, ulterior, bunuri sau alte valori materiale care au fost sustrase ori ascunse, cu rea-credința, de persoana cercetata, în cazul în care o persoană care a luat parte la cercetare a fost condamnata definitiv pentru o infracțiune în legătură cu cauza, precum și în cazul în care încheierea de clasare s-a dat pe baza unui înscris fals, comisia de pe lîngă tribunalul județean va dispune, pe baza unei noi sesizări sau din oficiu, în termen de cel mult un an de la data descoperirii acestor situații, reluarea cercetărilor de către comisia prevăzută la art. 4.

Dispozițiile alineatului precedent sînt aplicabile și în cazurile în care s-a pronunțat o hotărîre judecătorească definitivă. În aceste cazuri, instanța sesizată din nou va reuni cauza cu aceea în care s-a dat hotărîrea definitivă și va pronunța o noua hotărîre, în raport cu toate bunurile sau valorile materiale ale persoanei cercetate, desfiintand hotărîrea anterioară.

Împotriva hotărârilor judecătoriei, procurorul șef al procuraturii locale, administrația financiară, persoana care a făcut sesizarea, persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului, precum și, după caz, comisia de pe lîngă judecătorie prevăzută la art. 4 ori comisia de pe lîngă tribunalul județean arătată la art. 12, pot face recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la tribunalul județean.

Completul de judecată este format din 3 judecători și 2 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție, în unități socialiste din raza teritorială a tribunalului județean, aleși pe timp de 2 ani de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități.

În cazul în care persoana ale carei bunuri ar urma să fie supuse controlului este demnitar, comisia de cercetare va fi formată din:

- 2 judecători de la Tribunalul Suprem, desemnați de președintele acestui tribunal, dintre care unul în calitate de președinte;

- un procuror din Procuratura Generală, un delegat al Curții Superioare de Control Financiar, un delegat al Ministerului Finanțelor, 2 deputați în Marea Adunare Naționala, precum și 4 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție, în unități socialiste, aleși de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități, ca membri.

Președintele și membrii comisiei sînt desemnați sau, după caz, aleși pe o perioadă de 2 ani.

Secretar al comisiei este un consultant, desemnat de președintele Tribunalului Suprem dintre consultanții acestei instanțe.

Comisia prevăzută la art. 15 poate proceda la verificarea sesizării sau cererii privitoare la un demnitar, cu încuviințarea Consiliului de Stat.

Cauzele prevăzute la art. 15 se judeca de Tribunalul Suprem, secția civilă, în complet format din 3 judecători și 4 muncitori care își desfășoară activitatea nemijlocit în producție în unități socialiste, aleși pe timp de 2 ani de către adunările generale ale oamenilor muncii din acele unități. Recursul se judeca în complet format din 5 judecători și 4 deputați în Marea Adunare Naționala din rândul muncitorilor, desemnați pe durata legislaturii de către Biroul Marii Adunări Naționale.

Recursul se poate face în termenul prevăzut la art. 12, de procurorul general, Ministerul Finanțelor, persoana care a făcut sesizarea și persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului, precum și de comisia de pe lîngă Tribunalul Suprem prevăzută la art. 15.

Comisia de cercetare și instanța de judoecata, prevăzute în acest capitol, procedează potrivit prevederilor art. 5-11 inclusiv, ale căror dispoziții se aplică în mod corespunzător.

Îndrumarea și controlul unitar pe plan republican privind activitatea comisiilor de cercetare, a organelor financiare, de militie, procuratura, justiție și a conducerilor unităților socialiste, desfășurată în aplicarea prezentei legi, se realizează de o comisie centrala, condusă de președintele Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale din care vor face parte ministrul de interne, ministrul justiției, procurorul general al Republicii Socialiste România, președintele Tribunalului Suprem, prim-vicepreședintele Curții Superioare de Control Financiar și un adjunct al ministrului finanțelor.

Comisia centrala poate cere de la orice organ de stat sau obștesc informări în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezentei legi și organizează pe teritoriu controlul executării ei.

Comisia centrala prezintă anual rapoarte Comitetului Central al Partidului Comunist Roman și Consiliului de Stat cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii.

Pentru îndrumarea și controlul unitar pe plan județean privind activitatea comisiilor de cercetare, a organelor financiare, de militie, procuratura, justiție și a conducerilor unităților socialiste, desfășurată în aplicarea prezentei legi, funcționează câte o comisie judeteana, condusă de președintele consiliului județean de control muncitoresc al activității economice și sociale, din care vor face parte președintele tribunalului județean, procurorul șef al județului, șeful militiei județene și șeful inspecției financiare teritoriale a Ministerului Finanțelor.

Comisia judeteana poate cere informări de la orice organ de stat sau obștesc din raza teritorială a județului în legătură cu activitatea desfășurată în aplicarea prezentei legi și organizează pe teritoriul județului controlul executării ei.

Comisia judeteana prezintă semestrial rapoarte Comisiei centrale și organelor județene de partid cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii.

Dispozitivul hotărîrii judecătorești rămase definitive se comunică administrației financiare în cazul în care s-a dispus trecerea în proprietatea statului a unor bunuri, dispozitivul hotărîrii se comunică și comitetului (biroului) executiv al consiliului popular al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București în a cărui raza teritorială sînt situate bunurile imobile sau, în ceea ce privește bunurile mobile, în a cărui raza teritorială domiciliază persoana în cauza.

Bunurile trecute, potrivit art. 11, în proprietatea statului se predau, de către executorul judecătoresc, delegatului comitetului (biroului) executiv prevăzut în alineatul precedent. Executorul judecătoresc va comunică administrației financiare un exemplar al procesului-verbal de predare-preluare.

Executarea debitelor create în condițiile prezentei legi se face de către organele financiare în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plății impozitelor, a taxelor neachitate în termen și a creanțelor bănești ale unităților socialiste.

În cazul în care valoarea bunurilor preluate potrivit alin. 2 nu acoperă integral valoarea totală a bunurilor stabilite că nu au fost dobândite în mod licit, diferența se va realiza prin executare, în condițiile alineatului precedent.

Organele financiare vor tine evidenta valorii totale a bunurilor stabilite că nu au fost dabandite în mod licit, precum și a debitelor ce le-au fost comunicate spre executare. Aceste organe vor lua măsuri pentru imediata și completa urmărire a debitelor și vor raporta, periodic, Ministerului Finanțelor despre încasarea acestora și despre preluarea bunurilor trecute, potrivit art. 11, în proprietatea statului.

Procedura de cercetare și judecare a provenientei bunurilor începută împotriva unei persoane continua împotriva moștenitorilor.

Cercetarea poate fi pornită și direct împotriva moștenitorilor, dar numai în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.

Moștenitorii răspund numai în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune.

Pînă la soluționarea definitivă a cauzei, instanța de judecată poate dispune indisponibilizarea bunurilor pentru care această măsură nu a fost luată în condițiile art. 8.

Dacă, cu ocazia executării, se constata insolvabilitatea persoanei în cauza, administrația financiară, în vederea realizării debitului stabilit, poate cere în justiție să se constate ca actele prin care aceasta a înstrăinat bunuri cu titlu oneros ori gratuit sînt simulate.

De asemenea, administrația financiară va putea cere desființarea actelor prin care persoana în cauza a înstrăinat bunuri, cu titlu gratuit, în frauda drepturilor statului decurgînd din această lege.

Dispozițiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Codului de procedura civilă.

Proba cu martori nu poate fi admisă, împotriva propriei sale recunoasteri, persoanei ale carei bunuri sînt supuse controlului.

În cazul înscrisurilor, persoana ale carei bunuri sînt supuse controlului nu pot face proba cu martori pentru stabilirea altui preț decât cel prevăzut în act; de asemenea, ea nu poate face proba cu înscris sub semnatura privată pentru stabilirea altui preț decât cel prevăzut în actul autentic.

Dacă dovada provenientei bunurilor se face prin împrumuturi, donații, vânzare-cumpărare sau alte asemenea acte, se vor examina și posibilitățile materiale ale persoanelor de la care cel în cauza pretinde ca a primit sume de bani sau bunuri.

Persoana față de care s-a pronunțat, potrivit prezentei legi, o hotărîre judecătorească definitivă de trecere în proprietatea statului a unor bunuri ori de obligare la plata valorii lor nu va mai putea ocupa funcții de gestionar sau de control financiar.

Evidenta persoanelor prevăzute în alineatul precedent va fi ținuta de organele Ministerului de Interne pe baza comunicărilor făcute de instanțele judecătorești; comunicările se vor face și către unitățile socialiste în cadrul cărora activează acele persoane.

Personalul cu funcții de conducere, precum și șefii compartimentelor de personal din unitățile socialiste care, avînd date sau indicii ca exista o vădită disproportie între valoarea bunurilor și veniturile unei persoane ce a prestat sau prestează vreo activitate în cadrul acelor unități, nu sesizează comisia prevăzută la art. 4, răspund disciplinar, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Sumele necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu se avanseaza dintr-un fond pus la dispoziția Ministerului Justiției, ele suportandu-se de către acest minister în cazul clasarii cauzei.

Toate actele de procedura în aceasta materie sînt scutite de orice taxa de timbru.

Încheierea de clasare a comisiei de cercetare sau, după caz, hotărîrea instanței de judecată prin care se constată că proveniență bunurilor este justificată, rămasă definitivă, va fi publicată într-un ziar, în extras, la cererea și pe cheltuiala persoanei în cauza.

Fapta aceluia care, în sesizarea prevăzută de art. 3, face afirmații mincinoase cu privire la proveniență nejustificată a bunurilor unei persoane fizice, constituie infracțiune și se sancționează cu pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru denunțare calomnioasă.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau la sesizarea comisiei de cercetare ori a instanței de judecată.

Ori de câte ori, în cuprinsul prezentei legi, se face referire la județe sau la organe care funcționează pe teritoriul județelor, aceste referiri se înțeleg a fi făcute și la municipiul București sau, în mod corespunzător, la organele care funcționează pe teritoriul acestui municipiu.

----------------