Notă Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 3 din 29 septembrie 2007 (*republicată*), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 15 iulie 2026.
Capitolul I — Introducere ↑ Contents
Codul de etică profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România împreună cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G., și Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență constituie principalele reguli conform cărora Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), denumită în continuare Uniunea, și practicienii în insolvență își desfășoară activitatea.
Codul de etică profesională și disciplină stabilește principiile, normele și regulile de conduită care guvernează exercitarea profesiei de practician în insolvență. Acesta are rolul de a asigura desfășurarea activității profesionale cu competență, integritate, independență și respectarea standardelor de etică și disciplină profesională.
Capitolul II — Principii fundamentale ↑ Contents
Principiile fundamentale care trebuie să fie respectate de către practicianul în insolvență în conduita lui, în relațiile profesionale cu ceilalți, sunt:
a) independența - în exercitarea profesiei, practicianul în insolvență trebuie să se manifeste liber față de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea și obiectivitatea sa;
b) integritatea morală - în exercitarea activității lor, practicienii în insolvență vor acționa cu cinste, corectitudine și sinceritate;
c) respectarea secretului profesional - practicienii în insolvență vor păstra secretul profesional și vor respecta caracterul confidențial al informațiilor obținute cu ocazia desfășurării activității lor;
d) conflictul de interese - practicienii în insolvență vor evita în exercitarea activității lor conflictul de interese;
e) concurența neloială - practicienii în insolvență își vor exercita activitatea cu bună-credință și cu respectarea cerințelor unei concurențe loiale;
f) practica anticoncurențială - practicienii în insolvență vor evita actele și faptele care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței libere între aceștia;
g) respectarea prevederilor legale - practicienii în insolvență vor respecta legislația aplicabilă activității pe care o desfășoară;
h) competența profesională - practicienii în insolvență sunt datori să abordeze cu competență profesională lucrările pe care le realizează.
Secțiunea 1 — Independența
Independența de acțiune în exercitarea profesiei de practician în insolvență trebuie să se manifeste liber față de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea și obiectivitatea practicianului.
Raționamentul profesional al practicianului în insolvență trebuie să reflecte conformitatea cu normele deontologice și principiile fundamentale prevăzute de prezentul cod.
(1) Se prezumă încălcarea independenței în exercitarea profesiei în situația în care practicianul în insolvență, un angajat, un colaborator al său, soțul (soția) sau o rudă ori afin până la gradul III se află, simultan sau succesiv, în raporturi juridice susceptibile de a influența creditorul sau creditorii ce pot decide sau propune numirea în poziția de administrator judiciar sau lichidator într-un dosar de insolvență.
(2) În cazul persoanelor juridice, membri ai Uniunii, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația în care afectarea independenței rezultă din activitatea unui angajat sau colaborator al persoanei juridice.
(3) În cazul particular al exceptării prevăzute de art. 28 alin. (5) din O.U.G., filialele sau SPRL-ul și filiala este necesar a desemna în dosare reprezentanți legali diferiți care acționează independent în raport cu interesul debitorilor și creditorilor fiecărei proceduri.
(4) Se prezumă încălcarea independenței în exercitarea profesiei în situația în care practicianul în insolvență acceptă un onorariu care să fie condiționat de îndeplinirea unei cerințe individuale a unui anumit creditor, condiționarea conducând la încălcarea caracterului unitar concursual și egalitar al procedurii.
(5) Se prezumă încălcarea principiului fundamental privind independența în exercitarea profesiei situația în care practicianul în insolvență solicită, în cadrul ofertei pentru preluarea poziției de administrator concordatar/al restructurării/judiciar și/sau lichidator judiciar, un onorariu derizoriu, raportat la criteriile prevăzute de art. 38 din O.U.G.
Secțiunea a 2-a — Integritatea morală
(1) Practicianul în insolvență va acționa cu cinste, corectitudine și sinceritate în activitatea sa profesională, în relațiile cu instanțele judecătorești și în relațiile cu ceilalți membri ai Uniunii.
(2) Practicianul în insolvență va comunica instanțelor judecătorești în cadrul ofertei, înainte de numire sau, ulterior, prin publicare în BPI și depunere la dosar, orice situație cu risc de incompatibilitate sau obligație prezumată de abținere. De asemenea, practicianul are obligația de a notifica și descrie toate situațiile care, în urma verificării sale permanente, au reieșit că au potențialul de a afecta respectarea, la un nivel acceptabil, a principiilor fundamentale ale prezentului cod de etică.
Prin comportamentul său și calitatea activității depuse, fiecare practician în insolvență va contribui la construirea și întreținerea încrederii publice în instituția practicianului în insolvență, precum și în viabilitatea soluțiilor propuse de legislația aplicabilă.
Secțiunea a 3-a — Respectarea secretului profesional
Practicienii în insolvență vor păstra secretul profesional și vor respecta caracterul confidențial al informațiilor obținute cu ocazia activității întreprinse, cu excepția cazurilor în care au obligația legală sau sunt autorizați în mod expres să le transmită.
Practicienii în insolvență nu vor folosi secretul profesional de care au luat cunoștință în cursul exercitării profesiei nici în beneficiul propriu, nici în beneficiul unor terțe părți.
Se prezumă a fi exceptate de la prevederile secretului profesional toate datele, informațiile și documentele necesare desfășurării activității conform atribuțiilor legale.
Secțiunea a 4-a — Conflictul de interese
Conflictul de interese este starea în care se află practicianul în insolvență care are un interes personal, de natură patrimonială sau nepatrimonială, care ar putea influența imparțialitatea și obiectivitatea activității sale în evaluarea, realizarea și raportarea atribuțiilor ce îi revin.
Practicienii în insolvență au obligația să se abțină de la orice fel de conflict de interese și să comunice instanțelor, în cazul în care au fost numiți, că nu își pot îndeplini obligațiile din cauza acestui conflict, solicitând înlocuirea.
Secțiunea a 5-a — Concurența neloială
Practicienii în insolvență sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor oneste, cu respectarea intereselor părților și a cerințelor concurenței loiale.
(1) Constituie concurență neloială conform Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare, practicile comerciale ale formei de organizare care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață.
(2) Pot fi considerate practici de concurență neloială, după cum urmează:
a) denigrarea unui competitor sau a serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o formă de organizare sau reprezentantul/angajatul său de informații inexacte ori înșelătoare privind un concurent sau serviciile sau activitatea acestuia, de natură să îi afecteze reputația sau interesele legitime;
b) denaturarea competiției de către un practician în insolvență/o formă de organizare prin nedeclararea stării de incompatibilitate sau a obligației de abținere;
c) depunerea unei oferte de onorariu derizoriu în vederea confirmării/desemnării într-o procedură care nu reflectă intenția reală de prestare a serviciilor în condițiile descrise în ofertă ori care sunt utilizate ca mijloc de eludare, în orice mod, a regulilor privind remunerarea conform criteriilor prevăzute de art. 38 din O.U.G.;
d) orice alte practici care, prin obiectul sau efectul lor, contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și denaturează concurența pe piața serviciilor oferite de practicienii în insolvență.
Secțiunea a 6-a — Practica anticoncurențială
(1) Constituie practică anticoncurențială, conform Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt interzise orice înțelegeri între formele de organizare și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței la numirea/confirmarea/desemnarea practicienilor în insolvență în dosare.
(2) Pot fi considerate practici anticoncurențiale cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, onorarii sau orice alte condiții de desemnare;
b) limitează sau controlează, utilizând calitatea deja dobândită în proceduri existente, accesul liber al practicienilor la dosare prin numiri succesive între grupuri de forme de organizare sau, indirect, de persoane;
c) utilizează calitatea de practician în insolvență numit în dosare ale creditorilor pentru a direcționa dosare către forme de organizare și practicieni în insolvență susceptibili a nu fi independenți profesional în sensul prezentului cod;
d) denaturează valoarea reală a ofertei de onorariu, neincluzând costurile ascunse ale serviciilor care excedează onorariului oferit, creând astfel competitorilor în dosare un dezavantaj concurențial;
e) pentru a fi numiți/confirmați/desemnați, acceptă condiții sau se angajează la prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele procedurii, nu au legătură cu obiectul acesteia.
Secțiunea a 7-a — Respectarea prevederilor legale
Practicienii în insolvență vor respecta legislația aplicabilă activității pe care o desfășoară.
În cazul în care un practician în insolvență se găsește în una dintre următoarele situații:
a) este condamnat, definitiv printr-o hotărâre judecătorească, pentru o infracțiune economică, cum ar fi: deturnare de fonduri, fals, furt, înșelăciune, evaziune fiscală sau, după caz, pentru tentativă, instigare și/sau complicitate la o astfel de faptă;
b) a fost găsit vinovat, definitiv printr-o hotărâre judecătorească, pentru încălcarea prevederilor legislației Autorității de Supraveghere Financiară, a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și/sau bancare;
c) a fost condamnat, definitiv și irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, pentru orice faptă de natură să determine imposibilitatea continuării activității de practician în insolvență;
d) a recunoscut că este vinovat de una dintre faptele prevăzute la lit. a), b) sau c); în acest caz, va aduce de îndată la cunoștința Secretariatului general al Uniunii situația respectivă.
Practicienii în insolvență nu vor exercita simultan sau succesiv pentru același debitor calitatea de avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, arbitru, mediator, conciliator, expert judiciar, într-o perioadă de 2 ani.
Practicienii în insolvență vor informa Secretariatul general al Uniunii, în cel mult 30 de zile, cu privire la intrarea în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 26 alin. (1) din O.U.G.
Practicienii în insolvență nu vor utiliza, în realizarea atribuțiilor lor exclusive, mandatari, colaboratori sau salariați care nu au calitatea de practician în insolvență definitiv și compatibil.
Practicienii în insolvență nu vor încredința administrarea societății profesionale unei persoane care nu are calitatea de practician în insolvență definitiv și compatibil.
Practicienii în insolvență nu își vor desfășura profesia în același timp în mai multe forme de exercitare a acesteia sau în mai multe entități profesionale.
Practicienii în insolvență nu își vor exercita calitatea pentru o persoană juridică la care cel în cauză a deținut calitatea de administrator, asociat, acționar, director sau membru al consiliului de administrație ori alte funcții ori poziții similare, potrivit art. 28 alin. (3) din O.U.G.
Practicienii în insolvență nu vor exercita calitatea de administrator judiciar sau lichidator concomitent cu activități aferente altor profesii, cu excepția celor prevăzute la art. 26 alin. (2) din O.U.G.
Practicienii în insolvență nu vor accepta numirea înaintea expirării termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) din O.U.G.
Practicienii în insolvență nu își vor exercita profesia cu încălcarea prevederilor art. 27 alin. (2) și (3) din O.U.G.
Practicienii în insolvență vor respecta prevederile art. 18 din O.U.G. privind cesionarea în termen de cel mult 30 de zile a părților sociale deținute de un asociat al societății profesionale devenit incompatibil.
Practicienii în insolvență nu vor transmite cu întârziere mai mare de 30 de zile raportările statistice privind numirile ca administrator judiciar sau lichidator și declarațiile de venit, față de termenele stabilite de art. 21 lit. f) din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență.
Practicienii în insolvență nu vor refuza furnizarea datelor solicitate cu ocazia verificării prin sondaj efectuate de delegații conducerii filialei în condițiile art. 21 lit. j) din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență.
Practicienii în insolvență înscriși pe lista coordonatorilor de stagiu atestați nu vor refuza îndeplinirea rolului de coordonator de stagiu, cu excepția cazului în care refuzul se datorează unui număr de stagiari care depășește capacitatea coordonatorului.
Practicienii în insolvență vor respecta prevederile art. 41 din O.U.G.
Practicienii în insolvență nu vor comunica peste termenul prevăzut de art. 9 din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență schimbările intervenite în forma de exercitare a profesiei.
Practicienii în insolvență vor respecta termenul prevăzut de art. 120 lit. c) din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență.
Practicienii în insolvență nu vor solicita decontarea din fondul de lichidare în condițiile în care în averea debitoarei existau bunuri sau sume de bani ce puteau fi valorificate.
Practicienii în insolvență au obligația de a comunica datele necesare verificării prin sondaj efectuate de către delegatul conducerii filialei, în legătură cu îndeplinirea obligațiilor profesionale.
Membrii Uniunii au obligația de a vira procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvență către filiala Uniunii, prevăzut la art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței sau de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.
Practicienii în insolvență au obligația de a comunica datele necesare comisiei de cenzori a filialei în vederea verificării situației virării către filiala Uniunii a procentului de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvență.
Practicienii în insolvență vor comunica modificările intervenite în forma de exercitare a profesiei, prevăzute la art. 22 alin. (8) din O.U.G.
Societatea civilă profesională care, din orice motive, rămâne cu un singur asociat are obligația transformării acesteia în altă formă de organizare profesională, în interval de 3 luni.
Practicianul în insolvență stagiar va respecta prevederile art. 33 alin. (2) și (3) din O.U.G.
Practicienii în insolvență au obligația de a participa la cursurile de pregătire profesională continuă.
Practicienii în insolvență au obligația de a nu depune sau accepta, în mod repetat, oferte de onorariu care nu îndeplinesc prevederile art. 38 alin. (2) din O.U.G.
Practicienii în insolvență au obligația de a nu solicita decontarea din fondul de lichidare a unui onorariu mai mare decât cel din propriile oferte financiare în baza cărora au fost desemnați într-o procedură conform art. 19 alin. (2) sau (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.
Practicianul în insolvență nu poate desfășura și activități remunerate (de exemplu, contabilitate, evaluare) pentru debitoarea la care este desemnat.
Secțiunea a 8-a — Competența profesională
Practicienii în insolvență vor aborda cu competență profesională activitatea desfășurată și vor arăta preocupare pentru sporirea prestigiului profesiei, manifestând reținere la angajarea unor lucrări pe care nu le pot realiza în bune condiții.
Capitolul III — Comportamentul profesional ↑ Contents
Practicienii în insolvență vor adopta un comportament de natură să contribuie la creșterea prestigiului profesiei prin:
a) devotament față de profesia aleasă;
b) efort profesional de îmbunătățire continuă a practicilor profesionale;
c) instruire și perfecționare profesională și asigurarea condițiilor pentru creșterea experienței persoanelor cu care colaborează;
d) spirit de echipă, curajul opiniilor și onestitate.
Deontologia profesională - toți practicienii în insolvență definiți în conformitate cu art. 2 și 3 din O.U.G. trebuie să se abțină, chiar în afara exercitării profesiei lor, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor și regulilor profesionale și de la orice acțiuni contrare independenței și onoarei sau care sunt susceptibile să aducă știrbirea demnității Uniunii și membrilor săi.
Practicienii în insolvență pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de instituții de învățământ autorizate.
Capitolul IV — Etica exercitării profesiei ↑ Contents
Practicienii în insolvență pot folosi în corespondența lor mențiunea apartenenței la Uniune, dar nu sigla sau emblema Uniunii.
(1) Practicienii în insolvență nu pot acorda consultanță terților în probleme de specialitate din domeniul insolvenței care se referă la sau au legătură cu societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu care aceștia se află în raporturi contractuale ori de mandat legal, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
(2) Un practician în insolvență nu poate colabora, în cadrul activităților și operațiunilor pe care le desfășoară ca practician, cu un coleg, membru al Uniunii, care este suspendat, pe perioada sancțiunii.
Orice practician în insolvență care activează are datoria să verifice ca toate persoanele cu care lucrează sau care sunt angajate colaboratori să fie competente și să aibă pregătirea profesională necesară unei astfel de activități.
Fiecare practician în insolvență este obligat să se asigure profesional, într-un termen de maximum 30 de zile de la admiterea în Uniune, la o societate de asigurări.
Capitolul V — Relațiile dintre membrii Uniunii ↑ Contents
Practicienii în insolvență își datorează amabilitate și respect reciproc. Acestea exclud nu numai vulgaritatea, ci și manifestările dure și necuviincioase. Ei trebuie să se abțină de la orice cuvinte care jignesc, orice imputări răuvoitoare, demersuri în defavoarea altora și, în general, să se abțină de la orice acțiune susceptibilă de a aduce daune altor practicieni în insolvență.
Divergențele dintre practicienii în insolvență se vor concilia pe cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii Instanței superioare de disciplină.
Capitolul VI — Dispoziții finale ↑ Contents
Regulile privind conduita etică sunt obligatorii pentru toți practicienii în insolvență.
Prezentul cod de etică profesională și disciplină intră în vigoare la data aprobării lui de Congresul Uniunii.