REGULAMENTUL din 14 februarie 2025

REGULAMENT Ministerul Apărării Na?ionale
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 24 februarie 2025
Entered into force
01.03.2025
Consolidated form as of
01.03.2025
Table of contents

Notă Aprobat prin ORDINUL nr. M.26 din 14 februarie 2025 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 24 februarie 2025.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

(1) Regulamentul serviciului interior stabilește regulile generale, responsabilitățile și modul de organizare și executare a serviciului interior în obiectivele militare/unitățile militare.

(2) Serviciul interior în obiectivele militare/unitățile militare asigură menținerea capacității operaționale a forțelor, protecția fizică a personalului și informațiilor clasificate, integritatea clădirilor, echipamentelor, munițiilor și instalațiilor, precum și coordonarea activităților desfășurate, respectarea ordinii interioare și a disciplinei militare.

(3) Sensul unor termeni și expresii utilizate în prezentul regulament este prevăzut în anexa nr. 1.

Articolul 2

(1) Obiectivul militar, în sensul prezentului regulament, reprezintă cazarma, tabăra de instrucție sau raionul de dispunere a uneia ori a mai multor unități militare, depozitul, portul, aeroportul, aerodromul, poligonul, aflat în proprietatea sau în administrarea ori încredințat pentru pază și apărare Ministerului Apărării Naționale.

(2) Dacă într-un obiectiv militar își desfășoară activitatea o singură unitate militară, șeful/comandantul acesteia este și comandant al obiectivului militar.

(3) Dacă într-un obiectiv militar își desfășoară activitatea mai multe unități/structuri militare, comandantul acestuia este desemnat prin ordin al comandantului/șefului eșalonului superior care are în subordine toate unitățile/structurile militare respective. Poate fi desemnat comandant al obiectivului militar unul dintre comandanții/șefii unităților militare din cadrul obiectivului militar sau unul dintre subordonații acestora numiți/împuterniciți în funcția de locțiitor, director sau șef de stat major/similar.

(...)

(6) Activitățile de pregătire și evaluare a personalului pentru executarea serviciului interior sunt executate de către structurile/personalul cu atribuții în domeniu ale/al unității/structurii/subunității care stabilește personalul pentru executarea serviciului.

(7) Activitățile de organizare și control al serviciului interior sunt executate de către structurile/personalul cu atribuții în domeniu ale/al unității/structurii/subunității care organizează serviciul.

(8) La unitățile militare de nave, serviciul interior se organizează și se execută potrivit reglementărilor specifice.

Articolul 3

În obiectivele militare/unitățile militare puse la dispoziția forțelor altor state, serviciul interior se organizează și se execută în condițiile stabilite prin acordurile încheiate între autoritățile române și cele ale statelor respective.

Articolul 4

(1) Păstrarea integrității imobilelor disponibilizate aflate în evidența Direcției domenii și infrastructuri se execută prin serviciul de planton, cu personal aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. sau cu personal propriu din compunerea formațiunilor de administrare cazărmi și/sau al subunităților de pază.

(2) Durata serviciului, dotarea și documentele specifice serviciului de planton prevăzut la alin. (1) se stabilesc de șefii centrelor de domenii și infrastructuri.

Articolul 5

(1) Executarea serviciului interior este o atribuție de serviciu a personalului militar și civil încadrat în Ministerul Apărării Naționale, cu excepția personalului militar și civil, pentru care actele normative specifice ale Ministerului Apărării Naționale prevăd derogare de la executarea acestuia.

(2) Atribuția executării serviciului interior se consemnează în fișele posturilor funcțiilor în care este încadrat personalul selecționat.

Capitolul II — Organizarea serviciului interior ↑ Contents

Secțiunea 1 — Tipuri de servicii

Articolul 6

(1) Serviciul interior cuprinde următoarele tipuri de servicii:

a) serviciul de permanență;

b) serviciul operativ;

c) serviciul de continuitate a conducerii;

d) serviciul tehnic de monitorizare și avertizare;

e) serviciul de pază și intervenție.

(2) Serviciul interior este organizat la nivel de obiectiv militar.

Articolul 7

Serviciul interior în tabere de instrucție/raioane de dispunere se înființează și se execută pe baza datelor obținute pe timpul recunoașterilor, la ordinul comandantului/șefului unității militare organizatoare, respectând prevederile prezentului regulament.

Secțiunea a 2-a — Măsuri de siguranță opozabile terților

Articolul 8

(1) În zonele militare restricționate se stabilesc măsuri de siguranță opozabile terților, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În zonele militare restricționate se pot stabili următoarele categorii de măsuri de siguranță opozabile terților:

a) de interzicere, avertizare sau semnalizare, potrivit modelelor orientative prevăzute în anexa nr. 3;

b) de control, detecție și supraveghere;

c) de interzicere sau de limitare a accesului sau a deplasării persoanelor și vehiculelor;

d) de interzicere sau de limitare a utilizării anumitor dispozitive electronice.

(3) Comandanții obiectivelor militare pot stabili, după caz, fără a fi limitative, în zonele militare restricționate, următoarele tipuri de măsuri de siguranță opozabile terților:

a) utilizarea de mijloace pentru avertizare sau informare, amplasate pe perimetrul zonei militare restricționate, prin grija structurii de poliție militară proprie/a eșalonului superior, cu sprijinul organelor în drept;

b) interzicerea sau bruierea temporară a emisiilor electromagnetice, cu respectarea legislației referitoare la compatibilitatea electromagnetică;

c) redirecționarea/restricționarea traficului pietonal și/sau rutier, prin structurile Ministerului Afacerilor Interne, cu sprijinul structurilor de poliție militară, conform planurilor de cooperare încheiate între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne;

d) scanarea bagajelor de mână la intrarea/ieșirea în/din zona militară restricționată;

e) controlarea cu detectoare mobile a persoanelor care pătrund în zona militară restricționată, pentru descoperirea armelor sau dispozitivelor explozive improvizate;

f) supravegherea cu mijloace video a persoanelor participante la activitățile organizate de Ministerul Apărării Naționale;

g) interzicerea stocării de bunuri și mijloace inflamabile în zona militară restricționată;

h) utilizarea unor semnale sonore pentru alertarea personalului obiectivului militar/unității militare sau pentru conducerea acțiunilor subunităților de pază și intervenție.

(4) Zonele militare restricționate se stabilesc conform algoritmului prevăzut în anexa nr. 4.

(...)

Secțiunea a 4-a — Evidența personalului din serviciul interior

Articolul 16

Numărul zilelor de serviciu interior pentru personalul din obiectivul militar se stabilește în mod echitabil într-un an calendaristic pe tipuri de servicii executate, în raport cu sarcinile specifice funcției încadrate și/sau cu cele stabilite prin ordin al comandantului/șefului unității militare.

Articolul 17

Evidența personalului din serviciul interior pe obiectivul militar se ține de către modulul operații și instrucție/similar din statul major sau, dacă unitatea nu are stat major, de către ofițerul/subofițerul de stat major desemnat/numit prin ordin de zi pe unitate, iar pe subunitate, de către administratorul acesteia.

Secțiunea a 5-a — Examinarea medicală și asistența psihologică

Articolul 18

(1) Examinarea medicală a personalului care urmează să execute serviciul interior se face lunar, conform unei programări întocmite de către personalul prevăzut la art. 10.

(2) Rezultatele examinării medicale se consemnează atât în documentele medicale, cât și în cele specifice serviciilor respective, utilizând, după caz, sintagma „se admite în serviciul …“ sau „nu se admite în serviciul …“.

(3) Pentru personalul care execută serviciul de continuitate a conducerii, medicul unității militare înscrie în documentele de evidență medicală și cele specifice serviciului rezultatele examenului medical obligatoriu anual.

(4) Examinarea medicală a personalului care intră în serviciul de pază și intervenție se execută zilnic, înainte de intrarea în serviciu, și se consemnează în fișa pazei/fișa pazei și intervenției/fișa intervenției.

(5) Examinarea medicală a personalului destinat pentru paza transporturilor militare se execută cu cel mult 24 de ore înainte de începerea misiunii și se consemnează în fișa pazei transportului militar.

Articolul 19

(1) La intrarea în serviciul interior, persoanele examinate medical sunt obligate să raporteze dacă au probleme de natură medicală personalului menționat la art. 10.

(2) În situația în care personalul prevăzut la art. 10 nu este prezent în obiectivul militar, persoanele examinate medical sunt obligate să raporteze orice problemă de natură medicală care îi afectează în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ierarhic, ofițerului de serviciu, care dispune măsurile prevăzute la art. 15 alin. (2).

(3) Personalul care observă că o persoană nu își mai poate îndeplini atribuțiile din cauza problemelor medicale ia măsuri de prim ajutor corespunzătoare tipului de afecțiune și cu respectarea procedurilor existente la nivelul obiectivului militar/ unității militare respective, precum și măsuri de evacuare către cea mai apropiată formațiune/structură medicală.

Articolul 20

Asistența psihologică a personalului din serviciul interior se asigură permanent de către psihologul unității militare/psihologul din cadrul structurii de asistență psihologică pentru unitățile/structurile militare arondate din zona de responsabilitate.

Articolul 21

Personalul nominalizat pentru executarea serviciului interior este avizat psihologic conform Instrucțiunilor privind asistența psihologică în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.110/2021 și în următoarele situații, după caz:

a) la sfârșitul perioadei de pregătire pentru executarea serviciului interior pentru personalul nou-angajat în unitatea/structura militară;

b) înaintea efectuării primului serviciu, dacă personalul a lipsit din unitate pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice;

c) la sfârșitul perioadei de valabilitate a avizului „apt condiționat“, „inapt temporar“, „inapt“, pentru personalul astfel evaluat;

d) la terminarea concediului medical de refacere, pentru personalul care a fost internat pentru tulburări psihice sau psihosomatice;

e) la solicitarea comandantului/șefului obiectivului militar/ unității militare, pentru situațiile particulare individuale/specifice;

f) în situația în care o persoană numită în serviciu se confruntă cu evenimente traumatice în viața profesională sau în familie;

g) la solicitarea expresă a personalului care execută serviciul interior.

Articolul 22

Rezultatele obținute în urma evaluării/reevaluării se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

Articolul 23

(1) În situația în care o persoană aflată în serviciul interior se confruntă cu stări emoționale ce afectează modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, aceasta este înlocuită din serviciul interior, la propunerea ofițerului de serviciu/șefului turei operative, cu aprobarea comandantului obiectivului militar.

(2) Reintroducerea persoanei prevăzute la alin. (1) în serviciul interior se execută numai după primirea asistenței psihologice și declararea acesteia „apt“.

(...)

Secțiunea a 7-a — Documentele personalului din serviciul interior

Articolul 26

(1) Documentele personalului din serviciul interior se elaborează atât în scopul pregătirii personalului, cât și pentru conducerea unitară și eficientă a acțiunilor specifice fiecărui tip de serviciu.

(2) Documentele personalului din serviciul interior sunt stabilite de către comandantul obiectivului militar, se întocmesc de către șefii modulelor responsabili de planificarea, pregătirea, verificarea, controlul/coordonarea și evaluarea fiecărui tip de serviciu și se aprobă de comandantul obiectivului militar.

(3) Documentele personalului din serviciul interior trebuie să fie clare și precise, fără a repeta prevederile actelor normative, evitându-se suprapunerile de activități.

(4) Responsabilitățile șefilor de module/similare privind întocmirea documentelor pentru fiecare categorie a serviciului interior sunt stabilite de comandantul obiectivului militar prin ordin de zi pe unitate, în conformitate cu prevederile actelor normative incidente.

Articolul 27

(1) Documentele personalului din serviciul interior se redactează în 2 (două) exemplare, cuprind toate problemele specifice, pe capitole și anexe distincte, și se păstrează astfel: exemplarul nr. 1 la locul de executare a serviciului și exemplarul nr. 2 la camera ofițerului de serviciu/șefului turei operative.

(2) Documentele personalului din serviciul interior, al căror conținut trebuie cunoscut de un număr limitat de persoane, se păstrează în plicuri sigilate și se distribuie acestora când situația impune.

(3) În locurile de executare a serviciului interior, în funcție de specificul fiecărui tip de serviciu, se asigură regulamente militare generale și de specialitate, cu respectarea Normelor privind protecția informațiilor clasificate în Ministerul Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.172/2021, în situația în care nu se pot asigura sisteme informatice și de comunicații, care să fie utilizate pentru studierea acestora.

(4) Introducerea/Retragerea în/din evidență a documentelor personalului din serviciul interior, precum și verificarea existenței și integrității acestora la locurile de executare a serviciului interior se execută de persoanele prevăzute la art. 26 alin. (2), cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.172/2021 și a regulilor privind gestionarea și controlul documentelor clasificate operative în Armata României, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major al Apărării.

(5) Introducerea/Retragerea în/din evidență a mediilor de stocare a informațiilor și a sistemelor informatice și de comunicații, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de către personalul din serviciul interior, se execută de personalul cu atribuții în domeniu, din obiectivul militar, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.172/2021.

(6) Gestionarea documentelor, mediilor de stocare a informațiilor și a sistemelor informatice și de comunicații existente la locurile de desfășurare a serviciului interior de către personalul care execută serviciul se face cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.172/2021.

(...)

Secțiunea a 8-a — Armamentul și muniția personalului din serviciul interior

Articolul 28

(1) Personalul din serviciul interior are în dotare armament, muniție și dispozitive militare neletale, stabilite de comandantul obiectivului militar în raport cu nivelul de securizare atribuit.

(2) Armamentul se poartă în poziția specifică fiecărui tip de armă, cu încărcătorul introdus, asigurat, fără cartuș pe țeavă.

(3) Încărcarea/Descărcarea armamentului se execută în zone special destinate, în proximitatea corpului de pază și/sau a camerei ofițerului de serviciu, și este prevăzută în documentele personalului din serviciul interior, în zonele respective montându-se dispozitive de încărcare/descărcare a armamentului individual, care respectă cerințele prevăzute în anexa nr. 7.

Articolul 29

La camera ofițerului de serviciu se păstrează și muniția pentru armamentul specific obiectivului militar/unității militare, pentru executarea unor misiuni ce presupun participarea militarilor înarmați.

Articolul 30

(1) Personalul din serviciul interior poate face uz de armă și poate folosi dispozitivele militare din dotare, respectând prevederile art. 14-20 și 23 din Legea nr. 122/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pe timpul executării serviciului de pază personalul Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. aplică prevederile alin. (1).

Secțiunea a 9-a — Timpul pentru odihnă și pentru recuperare după executarea serviciului interior

Articolul 31

Se interzice implicarea personalului numit în serviciul interior în misiuni/activități militare cu 12 ore înainte de intrarea în serviciul interior.

Articolul 32

Personalul din serviciul interior are dreptul la odihnă pe timpul nopții.

Articolul 33

(1) Personalul care execută serviciul interior beneficiază de compensarea timpului lucrat peste durata normală a timpului de lucru, în condițiile legii.

(2) Durata de muncă stabilită pentru militarii care execută serviciul interior poate fi prelungită conform art. 114 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea a 10-a — Echipamentul și materialele personalului din serviciul interior

Articolul 34

(1) Uniforma personalului din serviciul interior este uniforma militară de instrucție/combat/combat FOS/ținuta de ceremonie pentru militarii din cadrul structurilor de ceremonii și onoruri militare, iar compunerea acesteia se stabilește de către comandantul obiectivului militar, prin documentele ce reglementează fiecare tip de serviciu, în funcție de anotimp, starea vremii și condițiile specifice de îndeplinire a serviciului.

(2) Personalul din serviciul interior care este echipat cu uniforma militară de instrucție/combat/combat FOS poartă pe mâneca stângă, deasupra cotului, un ecuson combat de culoarea uniformei categoriilor de forțe ale armatei, având dimensiunile 10 cm/10 cm, pe care este aplicat, din material alb, acronimul serviciului respectiv.

(3) Personalul aflat în serviciul interior are, în locul unde execută serviciul, mască contra gazelor și echipament de protecție balistică, pregătite pentru a putea fi folosite la nevoie.

Secțiunea a 11-a — Încăperile destinate personalului din serviciul interior

Articolul 35

Personalul din serviciul interior își desfășoară activitatea în încăperi/spații/clădiri special destinate acestui scop.

Articolul 36

(1) Încăperile/Spațiile/Clădirile destinate pentru executarea serviciului interior trebuie să fie dotate cu mobilier, instalații electrice, instalații sanitare, echipamente de comunicații și informatică, mijloace de apărare împotriva incendiilor conform normelor de dotare din Ministerul Apărării Naționale.

(2) Sunt dotate cu aparatură de recepție a emisiunilor radio și de televiziune locurile de executare a serviciului ale ofițerului de serviciu/șefului turei operative și ale subunității de pază și intervenție, iar la celelalte tipuri de servicii, în baza ordinului comandantului obiectivului militar.

(...)

Capitolul III — Serviciul de permanență ↑ Contents

Articolul 40

(1) Serviciul de permanență se organizează și se execută pentru asigurarea securității obiectivelor militare, protecției fizice a informațiilor clasificate, integrității clădirilor, echipamentelor militare, armamentului și munițiilor, coordonării și monitorizării desfășurării activităților, menținerii capacității operaționale a structurilor militare în orice situație, pe timp de zi și de noapte, precum și pentru respectarea regulilor de disciplină militară și de ordine interioară.

(2) Serviciul de permanență este organizat la nivel de obiectiv militar și, după caz, la nivelul unităților militare dislocate în acesta.

(3) În funcție de specificul obiectivului militar și al unităților/structurilor militare dislocate în același obiectiv militar, precum și de prevederile alin. (2), serviciul de permanență cuprinde:

a) la obiectivul militar: ofițer de serviciu, ajutor al ofițerului de serviciu, subofițer/gradat de serviciu pe punctul de control, subofițer de serviciu pe parc/incinta tehnică, planton pe parc/incinta tehnică, conducătorul echipamentului de intervenție, operator centrul de comunicații, alte tipuri de servicii necesare la specificul unității;

b) la subunitate: gradat de serviciu și/sau planton, care se poate executa pentru una sau mai multe subunități, cu aprobarea comandantului/șefului unității militare și doar dacă situația impune acest lucru și armamentul subunității nu poate fi gestionat de administratorul de subunitate sau ofițerul de serviciu, în condițiile prevăzute de prevederile art. 179-194 din „Log. 114, Instrucțiuni privind asigurarea tehnică cu armament și muniții în armată pe timp de pace, precum și pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român“, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S.20/2014^2, cu modificările și completările ulterioare;

^2 Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S.20/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind clasificat potrivit legii.

c) în sprijinul personalului care execută serviciul de permanență, la nivelul obiectivului militar comandantul acestuia poate desemna cifrator de serviciu, sanitar de serviciu, electrician de serviciu, instalator de serviciu, grupa de intervenție la incendiu, fochist de serviciu și personal în subunitatea de lucru, care în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, se pot afla la domiciliu, cu aprobarea comandantului obiectivului militar, fiind în măsură să se prezinte, la ordin, în baremul prevăzut în planul înștiințării și aducerii personalului.

(4) În obiectivul militar în care sunt dislocate mai multe unități/structuri militare, serviciul de permanență se asigură cu personal de la toate unitățile/structurile militare dislocate în obiectivul militar, conform ordinului comandantului obiectivului militar.

(5) Personalul militar care execută serviciul de permanență în obiectivele militare unde sunt dislocate permanent sau temporar forțe aparținând altor state poate executa serviciul în comun, conform înțelegerilor tehnice încheiate.

(6) Documentele privind atribuțiile, planificarea, dotarea, pregătirea și verificarea personalului, organizarea și executarea controalelor se aprobă de comandantul/șeful unității militare sau persoana delegată de către acesta, la propunerea comandanților/ șefilor unităților/structurilor militare dislocate în obiectivul militar.

Articolul 41

(1) Serviciul de permanență organizat în condițiile art. 40 alin. (3) lit. a) și b) are durata de 24 de ore.

(2) La obiectivele militare situate în localități sau zone izolate, serviciul de permanență se poate organiza, cu aprobarea comandantului/șefului eșalonului superior, permanent cu durata de până la 7 zile, cu respectarea prevederilor art. 114 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 42

(1) Personalul din serviciul de permanență are dreptul la odihnă pe timpul nopții.

(2) Personalul din serviciul de permanență se odihnește cel mult 4 ore, conform precizărilor din atribuțiile serviciului respectiv.

Articolul 43

Personalul din serviciul de permanență își poate scoate încălțămintea pe timpul odihnei.

(...)

Secțiunea a 2-a — Ofițerul de serviciu

Articolul 48

(1) Ofițerul de serviciu se numește, de regulă, din rândul cadrelor militare.

(2) Ofițerul de serviciu se subordonează comandantului obiectivului militar.

(3) Ofițerul de serviciu este denumit, după caz, astfel:

a) la obiectivul militar - ofițer de serviciu pe obiectiv, care se identifică prin acronimul „O.S.O.“;

b) la eșalonul de transport - ofițer de serviciu pe eșalon, care se identifică prin acronimul „O.S.Eș.“;

c) în tabără de instrucție/raion de dispunere - ofițer de serviciu pe tabără, care se identifică prin acronimul „O.S.T.“;

d) la obiectivul militar la care se execută tură operativă - șef tură operativă, care se identifică prin acronimul „S.T.Op.“;

e) la unitățile/structurile militare specializate care asigură planificarea, monitorizarea și urmărirea permanentă a transporturilor militare - ofițer de serviciu pe dispecerat, care se identifică prin acronimul „O.S.D.“;

f) la unitatea militară - ofițer de serviciu pe unitate, care se identifică prin acronimul „O.S.U.“.

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. a) următoarele situații:

a) la obiectivul militar, compus din mai multe unități militare care nu sunt în relație de subordonare una față de cealaltă, unde serviciul este organizat la nivel de unitate militară - ofițer de serviciu pe unitate, care se identifică prin acronimul „O.S.U.“;

b) la obiectivul militar, compus din mai multe unități militare care sunt în relație de subordonare una față de cealaltă, unde serviciul este organizat la nivel de unitate militară - ofițer de serviciu principal, la unitatea care reprezintă eșalonul superior al celorlalte unități, care se identifică prin acronimul „O.S.P.“, respectiv ofițer de serviciu pe unitate, care se identifică prin acronimul „O.S.U.“, la celelalte unități militare din obiectivul militar.

Articolul 49

(1) Ofițerului de serviciu i se subordonează întreg personalul aflat în serviciul de permanență, serviciul tehnic de monitorizare și avertizare, serviciul de pază și intervenție, inclusiv personalul destinat în sprijinul serviciului de permanență, răspunde de executarea regulamentară a serviciului interior de către întreg personalul destinat acestui scop, iar în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, de menținerea ordinii interioare și respectarea regulilor de disciplină militară în obiectivul militar.

(2) Ofițerului de serviciu nu i se subordonează personalul din cadrul serviciului operativ.

Articolul 50

Ofițerul de serviciu îl reprezintă pe comandantul obiectivului militar în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează.

(...)

Secțiunea a 3-a — Ajutorul ofițerului de serviciu

Articolul 52

(1) Ajutorul ofițerului de serviciu se numește, de regulă, din rândul personalului militar, urmărindu-se ca acesta să fie cu grad inferior sau cel mult egal cu cel al ofițerului de serviciu, precum și din rândul cursanților din cadrul instituțiilor/unităților militare de învățământ.

(2) Ajutorul ofițerului de serviciu are următoarele atribuții principale:

a) raportează ofițerului de serviciu constatările făcute pe timpul controalelor;

b) în lipsa ofițerului de serviciu, la locul de executare a serviciului, îndeplinește atribuțiile acestuia;

c) la obiectivul militar unde efectivul pentru pază este redus și nu există funcția de comandant pază, ajutorul ofițerului de serviciu îndeplinește și funcția de comandant pază, cu excepția situației în care acesta este numit din rândul personalului civil.

(3) Ajutorului ofițerului de serviciu i se subordonează întreg personalul aflat în serviciul de permanență, serviciul tehnic de monitorizare și avertizare și serviciul de pază și intervenție, inclusiv personalul destinat în sprijinul serviciului de permanență, care trebuie să fie cel mult egal în grad cu acesta.

Secțiunea a 4-a — Subofițerul de serviciu pe punctul de control

Articolul 53

(1) Subofițerul de serviciu pe punctul de control se numește din rândul maiștrilor militari, subofițerilor sau, după caz, din rândul soldaților și gradaților profesioniști - situație în care persoana în cauză este denumită gradat de serviciu pe punctul de control -, precum și din rândul studenților/elevilor/cursanților din cadrul instituțiilor/unităților militare de învățământ, mai puțin elevii colegiilor naționale militare.

(2) Subofițerul de serviciu pe punctul de control răspunde de accesul persoanelor și al vehiculelor în/din obiectivul militar.

(3) Se stabilește ajutor al subofițerului de serviciu pe punctul de control în următoarele situații:

a) când sarcinile subofițerului de serviciu pe punctul de control depășesc posibilitățile acestuia;

b) în cazuri excepționale, când într-un obiectiv militar sunt mai multe puncte de control, pentru fiecare punct de control, în această situație, subofițerul de serviciu pe punctul de control își desfășoară activitatea în punctul de control principal, stabilit de comandantul obiectivului militar;

c) când se stabilesc posturi de control acces permanent sau temporar, la intrarea în clădiri, incinte, la scara aeronavelor, precum și în locurile stabilite de comandantul obiectivului militar, organizate pe 2-3 schimburi, cu câte 1-2 militari pentru fiecare schimb.

(4) Posturile de control acces se stabilesc permanent sau temporar, în baza ordinului comandantului obiectivului militar, la intrarea în clădiri, incinte, la scara aeronavelor, precum și în locurile stabilite de comandantul obiectivului militar, pentru controlul accesului persoanelor în anumite zone cu acces limitat.

(5) În obiectivele militare unde personalul civil predomină, subofițerul de serviciu pe punctul de control poate fi numit din rândul personalului civil contractual, cu aprobarea comandantului obiectivului militar.

Articolul 54

(1) La obiectivul militar de tip depozit de armament și/sau muniții care are în incintă organizat punct de control tehnic, serviciul pe punctul de control tehnic se stabilește în timpul orelor de program sau în intervalul de timp când se desfășoară activități în teritoriul tehnic, la ordinul comandantului obiectivului militar/garnizoanei, subofițer/gradat de serviciu pe punctul de control tehnic.

(2) La obiectivul militar de tip depozit de armament și/sau muniții care nu are în incinta acestuia organizat punct de control tehnic, în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, serviciul pe punctul de control tehnic se asigură prin comandantul pazei.

(3) Selecționarea personalului pentru acest tip de serviciu, documentele specifice, dotarea încăperii unde se desfășoară serviciul, responsabilitățile privind pregătirea și verificarea, precum și atribuțiile și activitățile desfășurate pe punctul de control tehnic sunt conform prevederilor „Log. 114, Instrucțiuni privind asigurarea tehnică cu armament și muniții în armată pe timp de pace, precum și pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român“, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S.20/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea a 5-a — Alte tipuri de servicii de permanență

1. Subofițerul de serviciu pe parc/incinta tehnică

Articolul 55

(1) Subofițerul de serviciu pe parc/incinta tehnică se numește din rândul subofițerilor, maiștrilor militari, gradaților profesioniști - caz în care persoana în cauză este denumită gradat de serviciu pe parc/incinta tehnică și, la nevoie, din rândul personalului civil contractual dintre conducători ai autovehiculelor militare și mecanicii de la atelierele de mentenanță echipamente militare - caz în care persoana în cauză este denumită personal civil de serviciu pe parc/incinta tehnică.

(2) Subofițerului de serviciu pe parc/incinta tehnică i se subordonează plantonul pe parc/incinta tehnică și conducătorul echipamentului de intervenție.

(3) Subofițerul de serviciu pe parc/incinta tehnică își desfășoară activitatea potrivit atribuțiilor întocmite de șeful modulului logistic/similar și aprobate de către comandantul obiectivului militar, fiind responsabil cu desfășurarea activităților în siguranță și de securitatea echipamentelor militare din parc/incinta tehnică.

(4) Documentele specifice, dotarea încăperilor unde se desfășoară serviciul, responsabilitățile privind pregătirea și verificarea, precum și atribuțiile și activitățile desfășurate de subofițerul de serviciu pe parc/incinta tehnică trebuie să respecte prevederile „Regulamentului managementului echipamentelor pe durata ciclului de viață“, aprobat prin Dispoziția șefului Statului Major General nr. S.M.G.-S-35/2017.

2. Plantonul pe parc/incinta tehnică

Articolul 56

(1) Plantonul pe parc/incinta tehnică se numește din rândul soldaților și gradaților profesioniști, conducătorilor autovehiculelor militare/mecanicilor de la atelierele de mentenanță echipamente militare. Numărul plantoanelor, precum și modul de executare a serviciului se stabilesc de către comandantul obiectivului militar, la propunerea șefului modulului logistic/similar, în funcție de existentul de echipamente militare, de numărul intrărilor/ieșirilor în/din parc/incinta tehnică, precum și de organizarea acestuia.

(2) În obiectivele militare unde personalul militar prevăzut la alin. (1) este insuficient, cu aprobarea comandantului obiectivului militar, plantoanele pe parc/incinta tehnică pot fi numite și din rândul personalului civil contractual încadrat pe funcții de șoferi.

(3) Plantonul pe parc/incinta tehnică se subordonează subofițerului de serviciu pe parc/incinta tehnică și execută ordinele acestuia.

3. Conducătorul echipamentului de intervenție

Articolul 57

(1) Conducătorul echipamentului de intervenție pe parc/incinta tehnică se numește din rândul personalului care deservește echipamentele auto din dotarea unității.

(2) Numărul echipamentelor de intervenție și al conducătorilor acestora se poate mări, cu aprobarea comandantului obiectivului militar, în funcție de condițiile specifice ale obiectivului militar.

(3) Conducătorul echipamentului de intervenție pe parc/incinta tehnică acționează la ordinele subofițerului de serviciu pe parc/incinta tehnică, conform atribuțiilor stabilite.

4. Cifratorul de serviciu

Articolul 58

(1) Cifratorul de serviciu se numește din rândul personalului autorizat.

(2) Cifratorul de serviciu asigură continuitatea legăturilor cifrate realizate între unitățile/structurile militare la pace, la instituirea stării de asediu sau de urgență și la război și își îndeplinește atribuțiile potrivit normelor specifice care reglementează activitatea oficială de cifru în Ministerul Apărării Naționale.

(3) Pe timpul executării serviciului de permanență, cifratorul de serviciu se subordonează ofițerului de serviciu pe linia ordinii interioare și disciplinei militare.

5. Sanitarul de serviciu

Articolul 59

Sanitarul de serviciu se numește din rândul personalului de specialitate instruit în acest sens și răspunde de:

a) administrarea tratamentului stabilit de medic;

b) hrănirea la timp a bolnavilor, conform regimului recomandat;

c) menținerea ordinii interioare în infirmerie/punctul medical;

d) acordarea primului ajutor personalului din serviciul interior, atunci când situația o impune.

6. Grupa de intervenție la incendiu

Articolul 60

Grupa de intervenție la incendiu se constituie conform prevederilor Normelor de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.87/2021, cu modificările și completările ulterioare.

7. Subunitatea de lucru

Articolul 61

(1) Subunitatea de lucru se constituie din militari din structurile militare din obiectivul militar, în baza unei planificări întocmite de modulul operații și instrucție/similar și aprobate de comandantul obiectivului militar, se subordonează ofițerului de serviciu și este destinată executării, la ordin, a unor activități administrative, având asigurat, când este necesar, autovehicul de transport.

(2) În subunitatea de lucru nu se folosesc militari din cadrul serviciului interior.

8. Gradatul de serviciu pe subunitate

Articolul 62

(1) Gradatul de serviciu pe subunitate se numește din rândul gradaților profesioniști, studenților, cursanților și elevilor militari, se subordonează administratorului de subunitate în timpul orelor de program și ofițerului de serviciu în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează.

(2) Gradatului de serviciu pe subunitate i se subordonează plantoanele pe subunitate, acolo unde acestea se constituie.

(...)

9. Plantonul pe subunitate

Articolul 63

(1) Plantonul pe subunitate se numește din rândul soldaților și gradaților profesioniști, studenților, elevilor militari și cursanților și se subordonează gradatului de serviciu pe subunitate. Schimbarea din serviciu a plantonului pe subunitate se face în prezența gradatului de serviciu pe subunitate.

(2) Serviciul de planton se organizează pe trei schimburi; plantonul se dispune în sectorul subunității; în taberele, de instrucție/raioanele de dispunere plantonul se dispune pe linia din față, iar pe timpul transporturilor militare, în vagonul destinat personalului.

(...)

10. Fochistul de serviciu

Articolul 64

(1) Fochistul de serviciu se numește din rândul soldaților și gradaților profesioniști sau al personalului civil contractual autorizat responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor/echipamentelor, se subordonează ofițerului de serviciu și este coordonat pe linie de specialitate de către șeful formațiunii cazarmare/similar din obiectivul militar.

(2) Acest serviciu se organizează în funcție de nevoi, în obiectivele militare în care încălzirea, furnizarea apei calde și/sau a aburului pentru blocurile alimentare se execută în regim propriu, cu gaz sau combustibil lichid, ori prin puncte termice cu schimbătoare de căldură.

(...)

11. Electricianul și instalatorul de serviciu

Articolul 65

(1) Electricianul și instalatorul de serviciu se numesc din rândul personalului autorizat și își desfășoară activitatea în locurile stabilite pentru formațiunea proprie de intervenție la incendiu, iar când situația impune, acționează conform ordinelor ofițerului de serviciu.

(2) Electricianul și instalatorul de serviciu răspund de rezolvarea deranjamentelor la instalațiile electrice/sanitare/de încălzire.

(...)

Capitolul VII — Serviciul de pază și intervenție ↑ Contents

Secțiunea 1 — Organizarea pazei

Articolul 85

(1) Paza se organizează și se execută pentru asigurarea securității personalului, protecției fizice a informațiilor clasificate, integrității clădirilor, echipamentelor militare, armamentului și munițiilor, a bunurilor și valorilor materiale existente, deținute cu orice titlu.

(2) Paza se execută de către subunitatea de pază.

(3) La unitățile/structurile militare specializate care asigură planificarea, monitorizarea și urmărirea permanentă a transporturilor militare, paza se asigură de către ofițerul de serviciu pe dispecerat.

(4) Subunitatea de pază este constituită din subunități de poliție militară, special constituite în acest sens, militari proveniți din structura proprie sau alte structuri, precum și din efective aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A., pentru obiectivele militare/unitățile militare cu nivel de securizare 2, 3 sau 4, cu excepția depozitelor cu nivel de securizare 2 și 3, unde subunitatea de pază este formată din personal militar.

(5) Paza la centrele militare zonale/județene este asigurată de efective aparținând societăților specializate de pază și protecție, acolo unde achiziția serviciului de pază și intervenție este efectuată de către autoritățile publice locale.

(6) Modul de organizare a pazei și intervenției pe timpul executării taberelor de instrucție/exercițiilor în zone militare restricționate care nu au atribuit nivel de securizare se raportează la nivelul de securizare atribuit structurii participante și la planul protecției forței, întocmit cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

(7) Nivelurile de securizare atribuite obiectivelor militare aparținând Ministerului Apărării Naționale se stabilesc prin dispoziție comună a șefului Statului Major al Apărării și a șefului Direcției generale pentru armamente.

(...)

Articolul 88

(1) Comandantul obiectivului militar stabilește obligațiile și răspunderile fiecărei unități/structuri militare dislocate în obiectivul militar privind executarea serviciului de pază și intervenție, responsabilitățile privind întocmirea planului de pază și intervenție, precum și responsabilitățile privind pregătirea și verificarea personalului militar destinat executării serviciului de pază și intervenție.

(2) În situația în care pentru executarea serviciului de pază și intervenție la un obiectiv militar se folosește personalul militar al altei unități/structuri militare, desemnate prin ordin al comandantului/ șefului eșalonului superior, comandantul obiectivului militar împreună cu comandantul/șeful unității/structurii militare care asigură aceste servicii stabilesc modul de organizare, executare și responsabilitățile privind executarea controlului.

Articolul 89

(1) În situația în care pentru executarea serviciului de pază la un obiectiv militar se folosește personal aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A., comandantul obiectivului militar împreună cu reprezentantul Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. stabilesc modul de organizare, executare și responsabilitățile privind executarea controlului.

(...)

Articolul 92

(1) În situația în care serviciul de pază se execută cu personal aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A., responsabilitatea privind pregătirea și verificarea personalului în vederea executării serviciului revine societății.

(2) Controlul modului de executare a serviciului de pază și intervenție în obiectivele militare se execută de către comandantul obiectivului militar sau personalul nominalizat de către acesta, precum și de către personalul structurilor de poliție militară proprii sau ale eșaloanelor superioare.

Articolul 93

(1) Personalul din serviciul de pază și intervenție este dotat cu aparatură de observare - periscoape, binocluri de detectare a surselor în infraroșu, surse de iluminare și semnalizare, mască contra gazelor, echipament de protecție balistică și mijloace de comunicare radio și, în funcție de nivelul de înzestrare a unității/structurii militare care desemnează subunitatea de pază, aparatură de observare pe timp de noapte, sisteme de termoviziune și aparate de ochire pe timp de noapte pentru armamentul din dotare.

(2) În funcție de nivelul de securizare a obiectivului militar, precum și de nivelul de înzestrare a unității/structurii militare care asigură subunitatea de pază, comandantul obiectivului militar poate dispune dotarea subunității de pază cu drone, arme și dispozitive militare ce pot fi folosite împotriva dronelor și/sau autovehiculelor.

Secțiunea a 2-a — Paza obiectivelor militare

Articolul 94

Comandantul obiectivului militar este obligat să ia măsurile ce se impun pentru asigurarea securității obiectivului militar, protecția personalului propriu, protecția fizică a informațiilor clasificate, siguranța bunurilor și valorilor pe care le deține cu orice titlu și preia conducerea nemijlocită a forțelor destinate pazei și intervenției, în situația în care obiectivul militar este confruntat cu o amenințare sau un atac.

Articolul 95

Conducerea forțelor destinate pazei la obiectivele militare se execută de ofițerul de serviciu/șeful turei operative.

Articolul 96

(1) Comandantul obiectivului militar, în funcție de nivelul de securizare stabilit pentru obiectivul militar, stabilește modalitățile de organizare și asigurare a securității, după caz, folosind sisteme tehnice de securitate/subsisteme de securitate și/sau cu personal militar sau civil pregătit pentru utilizarea/mentenanța acestora.

(2) Misiunile de pază și responsabilitățile privind îndeplinirea acestora se detaliază, pentru fiecare dintre forțele participante, în planul de pază și intervenție al obiectivului militar.

(3) Comandantul obiectivului militar, în funcție de nivelul de securizare stabilit pentru obiectivul militar, este obligat să implementeze subsisteme de securitate/sistem tehnic de securitate, să dispună amenajarea și întreținerea împrejmuirilor, asigurarea iluminatului de securitate, asigurarea grilajelor și încuietorilor sigure la încăperi, securizarea magaziilor și depozitelor conform normelor legale, precum și alte măsuri care să conducă la asigurarea securității obiectivului militar.

(4) Se instalează post de pază în fața corpului de pază, dacă distanța dintre corpul de pază și cel mai apropiat post de pază nu permite supravegherea acestuia sau în situația în care corpul de pază nu este supravegheat de un sistem de televiziune cu circuit închis, monitorizat de dispecerat/punctul de monitorizare sau de către personal din interiorul corpului de pază.

Articolul 97

(1) Paza întărită a obiectivului militar se asigură din inițiativa comandantului/șefului acestuia sau la ordinul comandantului/șefului eșalonului superior, prin suplimentarea posturilor de pază existente, în următoarele situații:

a) la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, la declararea stării de mobilizare sau a stării de război;

b) când se dețin date sau există indicii despre intenția unor persoane/grupuri de persoane de a desfășura acțiuni care pot amenința securitatea obiectivului militar;

c) când situația operativă din zona de dispunere a obiectivului militar impune măsuri suplimentare;

d) pe timpul inspecțiilor, controalelor, alertelor de exercițiu, la ordinul persoanei care verifică serviciul interior cu aprobarea președintelui comisiei de inspecție/control.

(2) Forțele necesare pentru paza întărită a obiectivului militar se stabilesc din rândul tuturor categoriilor de personal militar din obiectivul militar, selecționarea personalului se execută conform precizărilor prezentului regulament, iar nominalizarea personalului pentru trecerea la paza întărită se consemnează în ordinul de zi pe unitate, în ultima zi lucrătoare a săptămânii pentru săptămâna următoare.

(3) Subunitățile special constituite pentru executarea pazei și intervenției asigură personal militar pentru paza întărită numai la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război.

Articolul 98

Pentru protecția personalului care efectuează serviciul de pază și intervenție în exterior, atunci când temperatura aerului este de minus 5º C sau mai scăzută, iar pentru paza transporturilor militare de minus 1º C sau mai scăzută, precum și pe timp nefavorabil, cum ar fi ploaie, viscol, ninsoare, comandantul obiectivului militar sau comandantul eșalonului de transport, după caz, dispune:

a) asigurarea echipării fiecărei persoane cu echipamente individuale de protecție termică/împotriva intemperiilor;

b) reducerea duratei de executare a serviciului în postul de pază cu 1-2 ore, dacă posturile de pază nu au asigurate foișoare/gherete încălzite sau izolate termic;

c) alte măsuri pe care le consideră necesare pentru protejarea sănătății personalului.

Articolul 99

La temperaturi de plus 37º C la umbră și mai ridicate și la depășirea indicelui de confort termic, comandantul obiectivului militar sau comandantul eșalonului de transport dispune:

a) instalarea unor copertine/plase de mascare pentru protecție împotriva razelor solare;

b) reducerea duratei de executare a serviciului în postul de pază cu 1-2 ore, când nu sunt asigurate alte mijloace de protecție;

c) alte măsuri pe care le consideră necesare, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă, aprobată prin Legea nr. 436/2001.

Secțiunea a 3-a — Subunitatea de pază

Articolul 100

(1) Serviciul de pază și intervenție la obiectivele militare/unitățile militare cu nivel de securizare 0 și 1 se execută de către subunități de poliție militară special constituite în acest sens, de valoare variabilă, dotate cu arme de foc și/sau dispozitive militare neletale, și se organizează pe posturi de pază în schimburi și patrulă/patrule.

(...)

(3) Paza se poate executa cu una sau mai multe subunități, fiecare subunitate cu corpul său de pază, în funcție de dispunerea și caracteristicile obiectivului militar. Zona de responsabilitate ce revine fiecărei subunități, precum și modul de cooperare și de recunoaștere reciprocă se stabilesc de către comandantul obiectivului militar.

(4) Pentru paza obiectivelor militare se adoptă un dispozitiv care constă în dispunerea în teren, într-un mod specific, a elementelor subsistemelor de securitate/sistemului tehnic de securitate și a posturilor de pază.

(5) Dispozitivul de pază trebuie să asigure:

a) continuitatea asigurării pazei în timp și spațiu;

b) supravegherea terenului înconjurător și a căilor de acces spre obiectivul militar;

c) realizarea unei densități mai mari de forțe și mijloace pe direcțiile și punctele vulnerabile;

d) interzicerea pătrunderii în obiectivul militar a oricăror persoane străine, descoperirea, capturarea sau neutralizarea acestora;

e) legătura de foc între posturile de pază și între posturile de pază și patrule și, pe cât posibil, legătura din vedere între posturile de pază, în special pe direcțiile probabile de acțiune;

f) conducerea neîntreruptă și cooperarea cu alte forțe care participă la paza și apărarea obiectivului militar/unității militare.

Articolul 101

(1) Structura subunității de pază se stabilește potrivit nivelului de securizare stabilit pentru obiectivul militar și gradului de implementare a sistemului tehnic de securitate/subsistemelor de securitate, cu un număr variabil de posturi de pază permanente sau temporare:

a) posturi de pază ce funcționează în afara orelor de program;

b) posturi de pază ce funcționează pe timp de noapte;

c) posturi de pază ce funcționează în situații precizate în planul de pază și intervenție;

d) una sau mai multe patrule;

e) unul sau mai multe posturi mobile de pază.

(2) Subunitatea de pază are următoarea componență:

a) comandantul pazei;

b) caporal/caporali de schimb;

c) militar/militari de pază din postul/posturile de pază.

(3) Subunitatea de pază poate fi completată, după caz, cu conducător al câinilor de pază.

(4) Numărul caporalilor de schimb se calculează astfel încât timpul de schimbare a militarilor din posturile de pază să nu depășească 45 de minute.

(5) La obiectivele militare cu mai puțin de trei posturi de pază nu se numește caporal de schimb, schimbarea militarilor în posturile de pază efectuându-se de către comandantul pazei, cu excepția situației în care intervenția este asigurată de către personalul pazei.

Articolul 102

(1) Procedeele prin care personalul din pază execută misiunile sunt: supravegherea, ascultarea, observarea, patrularea și lupta cu arme și dispozitive militare neletale.

(2) Pentru supravegherea anumitor valori, bunuri materiale sau zone din obiectivul militar, cum ar fi drapelul de luptă, parcul/incinta tehnică, punctul de control, porțiuni considerate vulnerabile din zona militară restricționată, ateliere, depozite, se poate folosi și personalul din serviciul de permanență, precum și personalul care își desfășoară activitatea în anumite sectoare, pe perioada cât acesta se află la program. Pentru personalul care își desfășoară activitatea în anumite sectoare, îndatoririle acestuia privind protecția și paza sunt înscrise în fișa postului.

(3) În afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, în situația producerii unor calamități, dezastre sau situații de urgență, subunitatea de pază poate participa cu forțele disponibile la limitarea efectelor acestora, fără a afecta misiunea acesteia, până la sosirea formațiunii proprii de intervenție împotriva incendiilor și/sau a subunității de intervenție, conform planurilor aprobate de comandantul obiectivului militar.

1. Postul de pază

Articolul 103

(1) Numărul posturilor de pază se stabilește astfel încât să asigure condițiile prevăzute la art. 100 alin. (5).

(2) Posturile de pază se stabilesc în interiorul obiectivului militar/unității militare, în locuri importante sau vulnerabile.

2. Patrula

Articolul 104

(1) Patrula este formațiunea din cadrul subunității de pază destinată pentru paza zonelor/sectoarelor/porțiunilor din interiorul obiectivului militar unde nu există posturi de pază sau care, atunci când numărul de posturi de pază nu acoperă în totalitate cerințele de asigurare a pazei, la ordin, asigură prima intervenție în caz de necesitate.

(2) Patrula este constituită din personal militar special destinat acestui scop sau din militarii schimburilor aflate în repaus.

Articolul 105

(1) Personalul din compunerea patrulei se subordonează comandantului pazei și caporalului de schimb.

(2) Patrula se constituie din cel puțin doi militari, dintre care unul este desemnat comandant al patrulei.

(3) Patrulele se organizează pe schimburi și li se stabilesc consemne particulare în care se prevăd modalități de acțiune în diferite situații, itinerare de deplasare, mijloace de comunicații și de semnalizare, durata executării serviciului și modul de transmitere a rapoartelor. Când situația impune, patrulelor li se pun la dispoziție mijloace de deplasare.

(4) Compunerea patrulelor, consemnele particulare, cantitatea de muniție, itinerarele, timpul și durata serviciului se stabilesc prin planul de pază și intervenție.

(5) Înainte de a pleca în misiune, comandantului patrulei i se comunică secretul.

(6) Patrulele se trimit în misiune la intervale de timp diferite, menționându-se în fișa pazei/fișa pazei și intervenției ora plecării și ora înapoierii de la/la corpul de pază, și își îndeplinesc misiunile patrulând în interior sau în zona militară restricționată, pe jos sau cu mijloacele auto aflate în dotarea subunității de pază. Pe timpul îndeplinirii misiunii de patrulare, comandantul patrulei are permanent asigurată legătura radio cu comandantul pazei/caporalul de schimb.

3. Postul de pază cu câini

Articolul 106

(1) În funcție de zona de dislocare și nivelul de securizare stabilit al obiectivului militar, pe anumite zone perimetrale ale acestuia se pot instala posturi de pază cu câini. (...)

(2) Numărul, locurile de dispunere a posturilor de pază cu câini și modalitatea de folosire a câinilor de pază se stabilesc prin planul de pază și intervenție.

Secțiunea a 4-a — Documentele pazei

1. Planul de pază și intervenție

Articolul 107

(1) Documentul pe baza căruia se organizează și se execută paza și intervenția la obiectivul militar este planul de pază și intervenție.

(2) Planul de pază și intervenție se întocmește de statul major/similar al obiectivului militar, împreună cu reprezentanții structurii de securitate/similar și comandanții/șefii unităților/ structurilor militare care execută paza și/sau intervenția, se aprobă de comandantul obiectivului militar și cuprinde, în principal, următoarele:

a) datele privind delimitarea și marcarea zonelor de securitate și a zonei militare restricționate, dispunerea posturilor de pază și măsuri de supraveghere a zonelor de securitate și a zonei militare restricționate;

b) măsurile de avertizare și alertare pentru situații de urgență;

c) numărul de posturi de pază și amplasarea acestora;

d) numărul de patrule și itinerarele de deplasare, cuprinzând și itinerarele de deplasare rapidă, de la corpul de pază spre posturi, în situația executării unei intervenții;

e) durata serviciului de pază și intervenție;

f) armamentul și muniția subunității de pază și subunității de intervenție;

g) echipamentele militare, vehiculele sau autovehiculele pentru transport;

h) amenajările genistice;

i) variantele de intervenție pentru diferite situații, cum ar fi: atac din diferite direcții, pătrunderea neautorizată în obiectivul militar, alarme emise de senzorii din cadrul subsistemelor de securitate, incendiu, dezastre/calamități naturale etc.;

j) termenele de realizare a dispozitivului de luptă pentru fiecare variantă;

k) succesiunea activităților și stabilirea responsabilităților pentru diferite situații;

l) situațiile în care se trece la paza întărită a obiectivului militar și modul de realizare a acesteia;

m) extras din Planul de evacuare și modul de acțiune în situații de urgență;

n) graficul orar pe schimburi de pază/graficul de înlocuire temporară a personalului din posturile de pază cu personal din compunerea patrulei sau cu personal din schimbul în repaus;

o) structura subunității de pază și a subunității de intervenție;

p) efectivele de câini și cai;

q) sistemul tehnic de securitate/subsistemele de securitate;

r) reguli de acces în obiectivul militar, zona militară restricționată și/sau în diferite incinte din interiorul acestora;

s) modul de realizare a legăturii și cooperarea dintre elementele sistemului propriu de pază și intervenție, precum și cu cele ale instituțiilor cu atribuții privind protecția bunurilor și valorilor din zona de responsabilitate;

t) situațiile în care armamentul suplimentar se distribuie/se utilizează de personalul pazei;

u) situațiile în care muniția de rezervă se distribuie de către comandantul pazei sau se scoate din corpul de pază;

v) atribuții specifice pentru personalul pazei;

w) alte elemente considerate necesare.

(3) Principalele anexe ale planului de pază și intervenție sunt:

a) schema organizării pazei și intervenției;

b) tabelul cu misiunile personalului pazei și consemnul particular al fiecărui post de pază;

c) tabelul cu misiunile subunității de intervenție pe variante de intervenție;

d) planul de cooperare cu subunitatea de intervenție;

e) tabelul cu persoanele care au dreptul să deschidă depozite, magazii sau hangare, numerele și modelele sigiliilor acestora și specimenul de semnătură;

f) modelele delegațiilor, permiselor de acces cu semnăturile și ștampilele originale, ale tabelelor, precum și ale sigiliilor ce se află la corpul de pază;

g) numărul, locurile de dispunere și modalitățile de folosire a câinilor de pază;

h) tabelul cu codificarea funcțiilor - ofițerul de serviciu, ajutorul ofițerului de serviciu, personalul dispeceratului tehnic de securitate/punctului de monitorizare, comandantul pazei, comandantul subunității de intervenție, comandantul patrulei, santinelele, comandantul grupei de intervenție la incendiu;

i) tabelul cu frecvențele radio de lucru, de bază și de rezervă;

j) tabelul cu semnalele de cooperare cu subunitatea de intervenție;

k) procedurile de acțiune pentru situații deosebite - descoperirea de dispozitive explozive, colete suspecte sau vehicule capcană în obiectivul militar sau în apropierea acestuia, înrăutățirea subită a stării de sănătate a personalului subunității de pază/subunității de intervenție, acte de dezordine publică ce pot afecta securitatea obiectivului militar, emanații sau scurgeri de gaze, declanșarea sistemului tehnic de securitate/ subsistemelor de securitate, alte situații;

l) măsurile de protecție fizică a clădirilor, spațiilor, locurilor unde se gestionează informații clasificate ori se desfășoară activități clasificate.

(4) La obiectivele/unitățile militare la care sunt implementate sisteme tehnice de securitate și a căror integrare se realizează prin dispecerat tehnic de securitate/punct de monitorizare, planul de pază și intervenție cuprinde, în plus, următoarele anexe:

a) modul de cooperare între elementele sistemului tehnic de securitate - dispecerat tehnic de securitate/punct de monitorizare, subunitate de pază, subunitate de intervenție și ofițerul de serviciu;

b) modul de acțiune la alertă de efracție, intruziune, pătrundere neautorizată etc.;

c) modul de acțiune la declanșarea elementelor componente ale sistemului tehnic de securitate/subsistemelor de securitate.

(5) Unitățile/Structurile militare dislocate în obiectivul militar primesc de la comandantul obiectivului militar extrase din planul de pază și intervenție în părțile ce le privesc.

Articolul 108

(1) La obiectivele militare unde serviciul de pază este asigurat cu personal aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. se întocmește și un plan de pază și intervenție de rezervă, aprobat de eșalonul superior, pentru situația în care aceasta, din motive neprevăzute, nu își mai poate îndeplini atribuțiile prevăzute în contract; în astfel de situații, modalitățile și personalul militar destinat pentru executarea serviciului de pază și intervenție se stabilesc de comandantul obiectivului militar și se aprobă de comandantul eșalonului superior.

(2) Personalul militar trebuie să fie selecționat, pregătit și verificat pentru a prelua serviciul de pază în orice moment în care s-ar putea rezilia contractul de servicii de pază cu Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A.

2. Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției

Articolul 109

(1) Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției este documentul care atestă executarea serviciului de pază și intervenție de către personalul militar.

(2) Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției se înregistrează la compartimentul documente clasificate al unității militare și se păstrează conform prevederilor Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.172/2021.

(3) Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției se completează de către comandantul subunității care asigură personalul pentru executarea serviciului de pază și intervenție/ ofițerul care a pregătit subunitatea de pază/intervenție, pentru următoarele 24 de ore, în ultima zi lucrătoare care precede zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, și pentru întreaga perioadă de executare a misiunii, în cazul transporturilor militare la care se asigură pază/intervenție. În fișa pazei, militarii se înscriu pe posturi de pază și pe schimburi.

(4) Fișa pazei și intervenției pentru subunitățile care însoțesc și asigură paza și intervenția transporturilor militare are valabilitate pe întreaga perioadă a misiunii.

(5) Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției nu poate fi modificată decât cu aprobarea comandantului obiectivului militar sau, în afara orelor de program, cu aprobarea ofițerului de serviciu, sub semnătură.

(6) Formatele fișei pazei/fișei pazei și intervenției și fișei intervenției sunt prevăzute în anexele nr. 11-14.

Articolul 110

(1) La ieșirea din serviciul de pază și intervenție, comandantul pazei predă fișa pazei/fișa pazei și intervenției/fișa intervenției comandantului subunității/ofițerului care a pregătit subunitatea de pază.

(2) În afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, la ieșirea din serviciul de pază și intervenție, comandantul pazei predă fișa pazei/fișa pazei și intervenției/fișa intervenției ofițerului de serviciu.

(3) Ofițerul de serviciu, în prima zi lucrătoare, predă fișa pazei comandantului subunității/ofițerului care a pregătit subunitatea de pază, iar după ce acesta a făcut mențiunile necesare, centralizează fișele pazei/fișele pazei și intervenției/fișele intervenției și, săptămânal, le prezintă șefului de stat major/similar pentru analiză și măsuri.

(4) Fișa pazei/Fișa pazei și intervenției/Fișa intervenției care conține elemente deosebite, ce prezintă interes pentru securitatea obiectivului militar/unității militare, se prezintă șefului de stat major/similar și comandantului obiectivului militar imediat după ieșirea din serviciu.

3. Tabelul cu misiunile personalului pazei și consemnul particular al fiecărui post de pază

Articolul 111

(1) Misiunile personalului pazei și consemnul particular al fiecărui post de pază se stabilesc potrivit funcțiilor pe care le deține personalul pazei pe timpul serviciului; acestea se trec în tabelul cu misiunile personalului pazei și consemnele posturilor de pază, document ce constituie anexă a planului de pază și intervenție.

(2) Tabelul cu misiunile personalului pazei și consemnele posturilor de pază conține:

a) compunerea numerică pe categorii de funcții și posturi de pază;

b) funcțiile individualizate ale personalului pazei;

c) locul de dispunere în posturile de pază;

d) itinerarele de patrulare;

e) misiunea;

f) consemnul particular al fiecărui post de pază;

g) alte elemente strict necesare care conduc la îndeplinirea misiunii.

(3) Misiunile personalului pazei se însușesc, în mod obligatoriu, de întregul personal al pazei, indiferent de funcția ce urmează să fie îndeplinită sau de postul de pază în care este numit.

(4) Consemnul particular al fiecărui post de pază se însușește, în mod obligatoriu, de comandantul pazei, caporalul de schimb și de militarii din postul de pază respectiv.

Secțiunea a 5-a — Atribuțiile personalului care planifică, organizează și execută serviciul de pază și intervenție

1. Comandantul obiectivului militar

Articolul 112

Comandantul obiectivului militar are următoarele îndatoriri pe linia organizării pazei:

a) analizează nevoile de pază și stabilește sistemul de pază în raport cu nivelul de securizare atribuit;

b) asigură selecționarea personalului destinat pazei;

c) ia măsuri de instruire a personalului de pază și controlează modul cum acesta își execută misiunea;

d) face demersurile necesare pentru executarea amenajărilor genistice și a instalațiilor necesare efectuării serviciului de pază și intervenție, pentru implementarea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a sistemului tehnic de securitate/subsistemelor de securitate, precum și a sistemului de comunicații;

e) asigură dotarea subunităților de pază cu armament și muniție, în funcție de misiunile pe care acestea le îndeplinesc;

f) asigură spațiile și amenajările necesare păstrării în siguranță a armamentului și a muniției destinate serviciului de pază și intervenție;

g) stabilește regulile privind accesul în obiectivul militar/zona militară restricționată și circulația personalului și a autovehiculelor în interiorul obiectivului militar/zonei militare restricționate;

h) stabilește modalități concrete de cooperare între personalul dispeceratului tehnic de securitate/punctului de monitorizare, personalul pazei și personalul subunității de intervenție;

i) stabilește responsabilități pentru personalul unităților militare dislocate în obiectivul militar, șefii de module/similare și comandanții de subunități privind paza și siguranța bunurilor din sectoarele pe care le au în primire.

2. Personalul pazei

Articolul 113

(1) Personalul pazei este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce îi revin.

(2) Pe timpul executării serviciului de pază și intervenție personalul subunității de pază are următoarele îndatoriri:

a) să păzească obiectivul militar, bunurile și valorile specificate în consemn și să asigure integritatea acestora;

b) să raporteze imediat, ierarhic, despre producerea oricărui eveniment și despre măsurile luate sau acțiunile întreprinse;

c) să anunțe imediat, ierarhic, avariile produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili, substanțe periculoase, la rețele electrice sau telefonice și în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube;

d) să anunțe imediat, ierarhic, despre producerea unui incendiu și să ia de urgență măsuri de limitare a propagării/de stingere a focului, precum și de salvare a persoanelor, bunurilor și valorilor în zona stabilită prin consemnul particular;

e) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor, bunurilor și valorilor din zona stabilită prin consemnul particular, în caz de calamități naturale/dezastre;

f) să păstreze secretul misiunii de îndeplinit;

g) să respecte prevederile art. 14-20 și ale art. 23 din Legea nr. 122/2011, cu modificările și completările ulterioare.

3. Comandantul pazei

Articolul 114

(1) Comandantul pazei se numește din rândul ofițerilor, maiștrilor militari, subofițerilor, studenților/elevilor/ cursanților militari și al celor mai bine pregătiți gradați profesioniști, urmărindu-se ca acesta să aibă gradul și funcția inferioare sau cel mult egale cu cele ale ofițerului/ajutorului ofițerului de serviciu.

(2) În situația în care se numește comandant de pază din rândul studenților sau elevilor, caporalul de schimb, militarii din schimburile de pază și militarii din cadrul subunității/echipei de intervenție trebuie să fie numiți din cadrul aceleiași categorii de studenți sau elevi.

(3) Comandantul pazei este comandant/șef al întregului personal destinat pazei și intervenției și se subordonează comandantului obiectivului militar pe linia îndeplinirii obligațiilor ce îi revin și ofițerului de serviciu pe linia îndeplinirii atribuțiilor.

Articolul 115

(1) Comandantul pazei răspunde de:

a) securitatea obiectivului militar sau a sectoarelor încredințate din acesta;

b) acțiunea individuală și/sau colectivă a personalului pazei;

c) cooperarea dintre elementele sistemului de pază și cele ale intervenției;

d) integritatea armamentului, muniției și documentelor care conțin informații clasificate aflate în corpul de pază;

e) menținerea disciplinei militare, asigurarea ordinii interioare și respectarea programului ordonat de către personalul subunității de pază.

(2) Comandantul pazei este obligat:

a) să cunoască conținutul documentelor pazei, detaliile zonei militare restricționate, locurile și punctele vulnerabile ale acesteia, amenințările și riscurile care îi pot afecta integritatea;

b) să nu permită accesul persoanelor care nu au acest drept în corpul de pază și în sectorul încredințat pazei;

c) să asigure schimbarea la timp a militarilor din posturile de pază și să controleze activitatea personalului pazei;

d) să supravegheze și să ia măsurile adecvate pentru respectarea regulilor de încărcare și descărcare a armamentului;

e) să predea și să primească armamentul și muniția, pe bază de tichet, la/de la fiecare militar înainte de intrarea și după ieșirea din postul de pază/patrulă, prin numărare bucată cu bucată și prin verificarea stării tehnice a acestora;

f) să predea și să primească la intrarea/ieșirea din serviciu armamentul și muniția, pe bază de semnătură în registrul serviciului interior;

g) să raporteze ofițerului de serviciu despre fotografierea sau filmarea neautorizată a obiectivului militar, reținând, în funcție de situație, semnalmentele persoanei, caracteristicile autovehiculului și numărul de înmatriculare, traiectul de zbor al dronelor etc.;

h) să ia măsurile prevăzute în planul de pază și intervenție în cazul producerii unor dezastre/calamități naturale/incendii sau când obiectivul militar este atacat;

i) să raporteze ofițerului de serviciu evenimentele privind activitatea pazei sau când în apropierea obiectivului militar au loc aglomerări de persoane care pot pune în pericol securitatea acestuia;

j) să mute personalul destinat pazei, dacă securitatea sa este amenințată, în locurile precizate în planul de pază și intervenție sau stabilite în funcție de situație, de unde să poată continua îndeplinirea misiunilor, iar după înlăturarea pericolului să ia măsuri pentru reinstalarea acestuia în locurile anterioare;

k) să propună măsuri pentru perfecționarea activității de pază și intervenție;

l) să asigure respectarea măsurilor ce se impun pentru protecția mediului, în funcție de particularitățile dispunerii obiectivului militar/unității militare;

m) să verifice personalul din posturile de pază, prin toate mijloacele de comunicații din dotare - telefon, stație radio -, la intervale de timp neregulate, dar care să nu depășească durata de 45 de minute, și să consemneze rezultatul individual pentru fiecare post de pază în registrul destinat acestui scop;

n) să verifice ținuta militarilor înainte de intrarea în post și să se asigure că aceștia nu dețin telefoane mobile/alte dispozitive electronice sau țigări/similare;

o) să verifice portul regulamentar al uniformei militare.

Articolul 116

Comandantului pazei îi este interzis, în afara cazurilor prevăzute prin atribuții, să părăsească corpul de pază și să învoiască personalul aflat în serviciul de pază și intervenție.

4. Caporalul de schimb

Articolul 117

(1) Caporalul de schimb se numește din rândul maiștrilor militari, subofițerilor, gradaților profesioniști sau din rândul studenților/elevilor/cursanților militari, după caz, urmărindu-se ca acesta să aibă gradul și funcția inferioare sau cel mult egale cu cele ale comandantului pazei.

(2) În situația în care se numește caporal de schimb din rândul studenților sau elevilor, militarii din schimburile de pază și militarii din cadrul subunității/echipei de intervenție trebuie să fie numiți din cadrul aceleiași categorii de studenți sau elevi.

(3) Caporalul de schimb este comandantul nemijlocit al militarilor de la posturile de pază pe care le schimbă și se subordonează comandantului pazei.

Articolul 118

(1) Caporalul de schimb este obligat să conducă pregătirea militarilor pentru intrarea în serviciu, încărcarea și descărcarea armamentului, deplasarea la posturile de pază în ordine și pe itinerarul stabilit, precum și predarea-primirea posturilor de pază între santinele.

(2) Când caporalul de schimb îl înlocuiește pe comandantul pazei îndeplinește toate îndatoririle acestuia.

5. Personalul din postul de pază

Articolul 119

(1) Santinela este militarul aflat în serviciu în postul de pază, care desfășoară o misiune de luptă stabilită în baza consemnului general și particular pentru paza și apărarea postului de pază în care își desfășoară activitatea sau patrularea.

(2) Santinela este inviolabilă. În sensul prevederilor prezentului regulament, inviolabilitatea santinelei constă în:

a) santinela poate fi schimbată din postul de pază, cu un alt militar, doar de comandantul pazei sau de caporalul de schimb, în prezența unuia dintre aceștia;

b) somațiile și indicațiile santinelei sunt obligatorii pentru oricare dintre persoanele care se apropie sau intră în zona de responsabilitate atribuită.

Articolul 120

Santinela din postul de pază este obligată:

a) să cunoască și să execute întocmai consemnul general și particular;

b) să nu furnizeze date despre consemnul particular decât în prezența și cu aprobarea persoanelor cărora li se subordonează;

c) să cheme, prin mijloacele stabilite, una dintre persoanele cărora li se subordonează, când constată încălcarea regulilor stabilite pentru postul de pază propriu ori pentru posturile de pază vecine, inclusiv pentru posturile de pază cu câini.

Articolul 121

(1) Santinela înarmată are arma încărcată, asigurată, fără cartuș pe țeavă, având baioneta-pumnal prinsă la centură/pe vesta tactică/de protecție balistică; când stă pe loc ține arma în poziția „la picior“ sau „la umărul drept“, iar când se deplasează, în poziția „la umărul drept“.

(2) În funcție de particularitățile postului de pază și ale armamentului, santinela poate ține arma și în alte poziții, care sunt prevăzute, în mod obligatoriu, în consemnul particular.

Articolul 122

Pentru a chema la postul de pază persoanele cărora li se subordonează, santinela le înștiințează prin mijloacele de comunicații sau prin voce: „Caporal de schimb/Comandantul pazei, la postul nr. …!“, iar santinelele dispuse în posturile de pază aflate pe direcția corpului de pază repetă chemarea.

Articolul 123

Santinela dă onorul prin acordarea salutului individual cu sau fără armă ofițerilor în uniformă militară, unităților și subunităților în formație, cortegiilor funerare însoțite de trupe, iar celorlalți militari mai mari în grad, prin luarea poziției „drepți“.

Articolul 124

Personalul din patrulă îndeplinește următoarele misiuni:

a) execută supravegherea obiectivului militar în sectoarele, pe itinerarele și la intervalele de timp stabilite în documentele pazei;

b) asigură prima reacție la intervenție, conform situațiilor precizate în documentele pazei;

c) asigură înlocuirea temporară/schimbarea personalului aflat în posturile de pază;

d) verifică starea împrejmuirilor obiectivului militar păzit și integritatea subsistemelor de securitate aferente sistemului tehnic de securitate/subsistemelor de securitate independente.

6. Conducătorul câinilor de pază

Articolul 125

(1) Conducătorul câinilor de pază se subordonează comandantului pazei.

(2) Conducătorul câinilor de pază este obligat:

a) să pregătească câinii pentru paza obiectivului militar;

b) să se îngrijească de sănătatea și hrănirea lor, nepermițând altor persoane să se apropie de aceștia, cu excepția veterinarilor;

c) să ia măsuri de liniștire a câinilor pentru a nu fi demascat locul de serviciu;

d) să prevină atacarea de către câini a persoanelor sau a animalelor din zonă;

e) să întrețină materialele pentru dresaj și pentru hrănire.

(3) Când sunt mai mulți conducători ai câinilor de pază, unul dintre aceștia este numit șef.

Secțiunea a 6-a — Consemne

1. Consemnul general

Articolul 126

(1) Consemnul general cuprinde îndatoririle pe care le are militarul aflat în serviciu, indiferent de postul de pază în care s-ar găsi sau în patrulă.

(2) Pe timpul efectuării serviciului, personalul din posturile de pază și patrulă are următoarele îndatoriri:

a) ia în primire postul de pază conform consemnului particular, iar dacă se constată nereguli, le raportează caporalului de schimb sau comandantului pazei;

b) păzește postul de pază încredințat și supraveghează spațiul din raza lui vizuală;

c) oprește persoanele și autovehiculele suspecte intrate în zona militară restricționată a obiectivului militar, iar în cazul în care acestea nu se supun, le reține semnalmentele, respectiv caracteristicile, inclusiv numerele de înmatriculare și raportează imediat comandantului pazei;

d) cheamă comandantul pazei sau caporalul de schimb ori de câte ori constată încălcarea regulilor stabilite prin consemnul particular;

e) la izbucnirea unui incendiu alertează personalul pazei și ia măsuri de limitare a urmărilor acestuia, fără a întrerupe supravegherea postului de pază;

f) dacă se îmbolnăvește sau este rănit, cheamă, prin mijloacele de comunicații existente la postul de pază, pe una dintre persoanele cărora li se subordonează, continuând să își îndeplinească misiunea;

g) nu permite niciunei persoane apropierea de postul de pază la o distanță mai mică decât cea fixată prin consemnul particular, cu excepția personalului patrulei/patrulelor, persoanelor cărora li se subordonează sau a persoanelor însoțite de către acestea;

h) nu înmânează niciunei persoane armamentul, muniția și dispozitivele militare din dotare, nici măcar persoanelor cărora li se subordonează;

i) cunoaște comportamentul câinilor de pază, acolo unde paza se execută cu câini;

j) cunoaște în detaliu și execută întocmai consemnul particular.

(3) Pe timpul executării serviciului, santinelele din posturile de pază au următoarele interdicții:

a) nu părăsesc postul de pază, chiar dacă viața le este pusă în pericol, până când nu sunt schimbate de către una dintre persoanele cărora li se subordonează;

b) nu fumează, nu scriu, nu citesc, nu cântă, nu consumă băuturi alcoolice, produse, substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora și nu au asupra lor telefoane mobile, alte dispozitive electronice sau țigări/similare, cu excepția camerelor video și a altor dispozitive electronice primite pentru executarea serviciului;

c) nu primesc și nu transmit bunuri sau valori;

d) nu se preocupă de alte activități care să le sustragă de la îndeplinirea misiunii;

e) nu vorbesc cu nicio persoană din afara subunității de pază decât în prezența comandantului pazei sau a caporalului de schimb.

2. Consemnul particular

Articolul 127

(1) Consemnul particular cuprinde îndatoririle specifice pe care le are santinela; acesta se stabilește în detaliu în planul de pază și intervenție de către șeful modulului operații și instrucție/similar, cu avizul șefilor modulelor/similare din statul major/similar al obiectivului militar.

(2) Consemnul particular cuprinde următoarele prevederi:

a) denumirea postului de pază și locul de dispunere a acestuia;

b) spațiul și elementele de infrastructură pe care le are militarul în pază;

c) reperele, sectoarele de observare și de tragere;

d) procedeele prin care militarul din postul de pază își îndeplinește consemnul;

e) limitele de patrulare se stabilesc astfel încât santinela să aibă vizibilitate cu postul de pază; pentru posturile de pază care execută serviciul prin patrulare pe latură, pe o distanță mai mare de 250 m, santinela anunță telefonic la corpul de pază plecarea și sosirea din patrulare; comandantul pazei/caporalul de schimb notează ora plecării și sosirii santinelei, dacă nu există mijloace tehnice de monitorizare a deplasării santinelei;

f) armamentul și muniția cu care execută serviciul;

g) accesul în raza postului de pază;

h) dreptul de control al identității persoanelor, bunurilor și autovehiculelor;

i) modul de identificare și cooperare cu patrula și subunitatea de intervenție;

j) precizări cu privire la ținută;

k) modul în care acționează militarul când este atacat, în cooperare cu patrula/subunitatea de intervenție, în caz de incendiu sau de dezastre/calamități naturale, alte situații;

l) semnalele și mijloacele prin care ține legătura cu corpul de pază și cu posturile de pază vecine;

m) posibilele riscuri și amenințări specifice postului de pază;

n) posibilitatea dislocării unui post de pază, acolo unde condițiile meteorologice și infrastructura blochează calea de acces.

(3) Consemnul particular se formulează concis, pentru a putea fi reținut întocmai de către militarul care intră în postul de pază.

Secțiunea a 7-a — Secretul

Articolul 128

(1) Secretul este mijlocul prin care:

a) militarii din pază identifică persoanele cu atribuții de control al serviciului de pază și intervenție și militarii din patrulă;

b) comandantul pazei/caporalul de schimb/comandantul subunității de intervenție/militarii din patrulă/personalul subunității de intervenție se identifică pe timpul apropierii de postul de pază, până să intre în zona de vizibilitate a postului de pază, în situația executării unei intervenții.

(...)

(4) În situația executării unei intervenții, comandantul pazei/caporalul de schimb informează urgent, folosind mijloace de comunicare radio, toate posturile de pază cu privire la deplasarea patrulei/subunității de intervenție.

(5) În situația executării unei intervenții, patrula sau subunitatea de intervenție se deplasează de la corpul de pază pe ruta cea mai scurtă către zona/postul unde se intervine.

(6) În situația menționată la alin. (1) lit. a), secretul se transmite folosind mijloace de comunicații radio sau prin voce, iar în situația executării unei intervenții doar prin mijloace radio.

(...)

Articolul 130

(1) Secretul trebuie cunoscut numai de comandantul obiectivului militar care a aprobat documentele pazei, locțiitorul acestuia/similar, șeful de stat major/similar, ofițerul de serviciu, ajutorul ofițerului de serviciu, personalul subunității de pază pentru perioada cât execută serviciul și, la primirea misiunii, de către personalul subunității de intervenție.

(2) Se interzice divulgarea secretului altor persoane.

(...)

Secțiunea a 8-a — Schimbarea personalului din serviciul de pază și intervenție

Articolul 132

(1) Comandantul pazei care iese din serviciu adună personalul pazei, mai puțin pe cel aflat în posturile de pază, pe locul destinat schimbării, cu 10 minute înainte de aceasta; la sosirea noului comandant al pazei îl informează despre problemele deosebite rezultate pe timpul serviciului său.

(2) La terminarea predării corpului de pază și după înapoierea schimbului de la posturile de pază, comandantul pazei primește muniția și semnează în fișa pazei, verifică armamentul și materialele întregului personal din subordine.

Articolul 133

Comandantul pazei care intră în serviciu execută următoarele activități:

a) distribuie muniția militarilor care intră în posturile de pază sau pleacă în patrulare și le comunică secretul;

b) instalează militarul în postul de pază de la intrarea în corpul de pază, dacă este prevăzut;

c) ia în primire documentele și materialele, conform opiselor și inventarelor existente în corpul de pază;

d) verifică starea mobilierului și modul de funcționare a mijloacelor de comunicații, instalațiilor și aparatelor din corpul de pază.

Articolul 134

După luarea în primire a serviciului de către noul comandant al pazei, militarii depun armele în dulapurile-rastel, materialele în locurile stabilite și primesc tichetele pentru muniție.

Articolul 135

Când temperatura aerului este de minus 15 °C sau mai scăzută și pe timp nefavorabil, cum ar fi ploaie sau ninsoare, activitatea de predare-primire între comandantul pazei care iese din serviciu și cel care intră în serviciu se desfășoară în interiorul corpului de pază.

Articolul 136

(1) Comandanții pazei înscriu aspectele și constatările pe timpul activității de predare-primire și semnează în fișa pazei după primirea rapoartelor de la caporalii de schimb, apoi se prezintă la ofițerul de serviciu și raportează despre predarea, respectiv luarea în primire a pazei obiectivului militar/unității militare.

(2) Comandanții pazei de la obiectivele militare situate în localități sau zone izolate raportează despre predare-primire prin mijloacele de comunicații din dotarea corpului de pază.

Articolul 137

(1) În timpul programului de lucru, comandantul pazei care a ieșit din serviciu se deplasează la subunitatea care a asigurat efectivele pazei, prezintă administratorului de subunitate efectivul de militari ieșit din serviciul de pază și intervenție, îi predă muniția și armamentul, apoi raportează comandantului subunității/ofițerului care a pregătit subunitatea de pază despre îndeplinirea misiunii, evenimentele mai importante din timpul serviciului, rezultatele controalelor, măsurile luate și predă fișa pazei.

(2) La obiectivele militare situate în localități sau zone izolate fișele pazei rămân la corpul de pază până în prima zi lucrătoare, când sunt ridicate de către persoana responsabilă.

Articolul 138

(1) După terminarea programului de lucru, precum și în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, comandantul pazei se prezintă la ofițerul de serviciu și raportează despre îndeplinirea misiunii.

(...)

Articolul 139

Militarii se deplasează spre și de la posturile de pază în coloană câte unul, în urma caporalului de schimb/comandantului pazei, cu arma „la umărul drept“ sau, după caz, în toc, pe itinerarul stabilit. Pe unele itinerare, prevăzute în planul de pază și intervenție, deplasarea se poate executa cu autovehicule, vehicule, autospeciale, cai, schiuri.

(...)

Secțiunea a 9-a — Somații și identificări

Articolul 142

(1) Orice persoană ori formație militară sau civilă care se îndreaptă/se apropie spre/de postul de pază este somată în conformitate cu precizările din consemnul particular și oprită și/sau identificată până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), nu sunt somate persoanele prevăzute la art. 128 alin. (1) lit. b) și nici patrula/subunitatea de intervenție notificată conform art. 128 alin. (4).

Articolul 143

(1) Somațiile sunt conform prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 122/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Somația legală se face astfel:

a) din poziția pentru luptă, adecvată situației, luată în apropierea locașului de tragere sau a unei adăpostiri, prin cuvântul „Stai!“;

b) dacă persoana sau grupul de persoane se oprește, santinela, cu voce puternică, dă indicațiile potrivit consemnului: „Înaintați!“ sau „Ocoliți spre dreapta/stânga!“, iar, la nevoie, însoțește cuvintele cu gestul care indică direcția de urmat;

c) în caz de nesupunere, santinela înarmată somează, din nou, prin cuvintele „Stai că trag!“; militarul neînarmat din postul de control acționează conform consemnului particular și, în ambele cazuri, militarii înștiințează corpul de pază folosind semnalele și mijloacele de semnalizare/înștiințare/anunțare prevăzute pentru o asemenea situație;

d) dacă cel/cei în cauză nu se supune/nu se supun nici de această dată, santinela somează prin executarea unui foc de armă în sus, în plan vertical;

e) dacă persoana/grupul de persoane nu se supune în urma somației legale, santinela poate face uz de armă;

f) atunci când persoana/grupul de persoane se oprește după a doua somație ori la tragerea focului de armă în sus, santinela îi/le indică cu voce tare să arunce obiectele pe care le are/au în mâini, după care rostește: „Stânga-împrejur, mâinile sus“, poziție în care persoana/grupul de persoane stă imobilizată/stau imobilizate, până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb ori a șefului patrulei pentru identificare.

Articolul 144

(1) Pentru identificare, se procedează astfel:

a) după ce persoana somată s-a oprit, santinela o întreabă: „Cine e?“;

b) dacă i se răspunde de către una dintre persoanele căreia i se subordonează, de către șeful patrulei sau comandantul subunității de intervenție, santinela comandă: „Comandantul pazei/Caporalul de schimb/Șeful patrulei/Comandantul subunității de intervenție la mine, ceilalți pe loc!“;

c) pe timp de noapte, santinela cere persoanei să își lumineze fața, prin expresia: „Luminați-vă fața!“;

d) dacă nu a recunoscut niciuna dintre persoanele prevăzute la lit. b), santinela o oprește și îi cere parola, prin comanda: „Stai! Parola!“;

e) dacă parola primită corespunde, santinela dă „răspunsul“, mânuiește arma „la picior“, „la umărul drept“ sau în toc și, după caz, raportează: „Domnule … (gradul), la postul meu nu s-a întâmplat nimic deosebit.“, iar dacă s-a întâmplat ceva, raportează ce anume;

f) apoi, comandantul pazei/caporalul de schimb/șeful patrulei se adresează persoanelor care îl însoțesc prin comanda: „Înaintați!“;

g) persoanele care îl însoțesc pe comandantul pazei/caporalul de schimb/șeful patrulei se apropie la 4-5 pași de santinelă.

(2) Când santinela constată că persoana care s-a prezentat drept comandantul pazei/caporalul de schimb/șeful patrulei îi este necunoscută, somează legal.

(3) La întrebările persoanelor sosite în control, santinela răspunde scurt, timp în care militarul însoțitor supraveghează postul de pază respectiv.

Articolul 145

(1) Când la unul dintre posturile de pază este imobilizată o persoană/sunt imobilizate persoane necunoscută/ necunoscute, santinela o/îi ține sub observație și cheamă una dintre persoanele cărora li se subordonează.

(2) La chemarea santinelei, comandantul pazei/caporalul de schimb numește din schimbul aflat în repaus/patrulă 1-2 militari ca însoțitori, comandă încărcarea armelor, apoi se deplasează pe itinerar, cât mai repede, la postul de pază respectiv.

(3) Comandantul pazei/Caporalul de schimb preia persoana imobilizată/persoanele imobilizate, îl informează pe ofițerul de serviciu și, la ordinul acestuia, o/le predă de îndată reprezentantului structurii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne din zona de dislocare a obiectivului militar.

(4) Predarea către reprezentantul structurii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne din zona de dislocare a obiectivului militar a persoanei/persoanelor reținute se face pe bază de proces-verbal, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 15.

(5) La corpul de pază se află în permanență procese-verbale înregistrate la compartimentul documente clasificate/similar, în 2 exemplare fiecare.

(6) Procesul-verbal se întocmește în 2 exemplare, se semnează de către comandantul pazei/caporalul de schimb și reprezentantul structurii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne din zona de dislocare a obiectivului militar și se avizează de ofițerul de serviciu.

(7) Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la predător, anexă la fișa pazei, iar cel de-al doilea se înmânează reprezentantului structurii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne din zona de dislocare a obiectivului militar.

Secțiunea a 10-a — Amenajări și dotări

1. Amenajarea și dotarea corpului de pază

Articolul 146

(1) Corpul de pază este o clădire special destinată acestui scop, dispusă în incinta obiectivului militar, iar dacă acest lucru nu este posibil, corpul de pază se poate instala într-o clădire din obiectivul militar, la parter, cu intrare separată.

(2) Corpul de pază trebuie să asigure condiții igienico-sanitare și spații pentru păstrarea hranei și servitul mesei personalului, întreținerea și păstrarea în siguranță a armamentului și muniției, spații pentru odihna personalului și, după caz, spațiu pentru dispunerea dispeceratului tehnic de securitate/punctului de monitorizare.

(3) Corpul de pază se asigură cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și normelor de apărare împotriva incendiilor din Ministerul Apărării Naționale, două mijloace de comunicații, independente unul de altul, cu toate posturile de pază, patrulele și ofițerul de serviciu, mijloace de interconectare cu sistemul tehnic de securitate în obiectivele militare/unitățile militare unde sistemul este implementat și dispeceratul tehnic de securitate este în altă încăpere/incintă și, după caz, aparatură electrocasnică pentru păstrarea și încălzirea hranei.

(4) În corpul de pază se asigură permanent apă potabilă de la rețeaua de distribuție la care este arondat obiectivul militar și apă minerală, conform normelor existente în Ministerul Apărării Naționale.

(5) Ferestrele exterioare ale corpului de pază sunt prevăzute cu gratii și mijloace de camuflare a luminilor. La ferestrele situate spre străzile cu circulație publică, precum și la cele ale corpurilor de pază din afara cazărmilor se pun gratii și obloane prin interior. Se asigură o ieșire de rezervă la una dintre ferestrele situate în partea opusă/laterală intrării în corpul de pază, la care se pun încuietori interioare.

(6) Ușile de acces în corpul de pază sunt prevăzute cu vizor și se păstrează permanent încuiate atunci când nu se execută accesul personalului care are drept de intrare în corpul de pază.

(7) În afara corpului de pază se amenajează un platou pentru adunare, iar în apropiere se amenajează zona destinată încărcării/descărcării armamentului, care, pe timpul nopții, este iluminată în intervalul de timp în care se execută încărcarea/descărcarea armamentului. Întrerupătorul se află în corpul de pază și este acționat la ordinul comandantului pazei sau al caporalului de schimb.

(8) Acolo unde serviciul de pază și intervenție se organizează cu câini, se amenajează un spațiu corespunzător pentru aceștia, în afara corpului de pază.

Articolul 147

În incinta obiectivului militar, în afară de corpul de pază existent, se stabilește un/o loc/clădire/incintă care este folosit/folosită, la nevoie, drept corp de pază de rezervă și este dotat/dotată minimal cu:

a) mijloace de comunicații funcționale, altele decât stațiile radio aflate asupra personalului pazei;

b) rastele sau lăzi pentru păstrarea armamentului;

c) un minim de mobilier care poate asigura desfășurarea temporară a serviciului de pază și intervenție;

d) mijloace de iluminat alternative/mobile;

e) mijloace de apărare împotriva incendiilor;

f) truse de prim ajutor.

2. Amenajarea și dotarea posturilor de pază

Articolul 148

(1) Postul de pază se amenajează astfel încât să asigure santinelei condiții optime pentru executarea misiunilor, să poată patrula și observa nestingherită împrejurimile, conform consemnului particular. În posturile de pază se instalează foișoare de observare, umbrele-ciupercă și/sau gherete amenajate conform modelelor prevăzute în anexa nr. 16 sau cabine modulare.

(2) Cabinele modulare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să fie certificate tehnic;

b) să fie izolate termic;

c) să fie protejate anticoroziv;

d) să se încadreze în următoarele dimensiuni: lungime 140-160 cm, lățime 140-160 cm și înălțime 230-250 cm;

e) să permită racordarea la sursa exterioară de energie electrică;

f) să fie prevăzute cu prize pentru energie electrică și telefon;

g) să fie dotate cu masă rabatabilă, scaun rotativ fără spătar, agățători pentru haine și surse de încălzire care să nu prezinte pericol de incendiu;

h) ferestrele să asigure câmp vizual maxim, iar una dintre ele să fie prevăzută cu dispozitiv de deschidere pentru a permite aerisirea;

i) să ofere protecție balistică.

(3) La posturile de pază de la intrările în obiectivul militar, acolo unde condițiile permit, se instalează gherete/cabine care au trasată, în diagonală, o fâșie în culorile drapelului național, lată de 27-30 cm, cu culoarea albastră deasupra.

(4) La obiectivele militare dispuse în afara localităților și la distanțe mari de căile de comunicație principale, umbrelele-ciupercă, foișoarele de observare și gheretele se pot vopsi în culori adecvate mediului înconjurător, potrivit planurilor de mascare.

(5) Toate posturile de pază se dotează cu două mijloace de comunicații, independente unul de altul.

(6) Pe timp de noapte se asigură iluminatul perimetral, care se realizează astfel încât santinela, stând pe loc sau patrulând, să se găsească întotdeauna în zona întunecată.

(7) La posturile de pază dotate cu proiectoare, acestea sunt puse în funcțiune de santinelă prin dispozitive de manevrare de la distanță sau acționate automat de senzori de mișcare.

(8) La posturile de pază se amenajează locaș/locașuri pentru tragere și se asigură mijloace portabile pentru apărarea împotriva incendiilor. Dacă terenul din jurul postului de pază este betonat sau nu se pot amenaja locașuri de tragere, acestea se construiesc suprateran din pământ, ciment ori saci cu nisip, astfel încât să asigure protecția personalului și mascarea corespunzătoare.

Secțiunea a 11-a — Armamentul și muniția personalului din serviciul de pază și intervenție

Articolul 149

(1) Personalul militar care execută serviciul de pază și intervenție poate fi dotat și cu alte categorii de armament decât cel individual.

(2) Personalul din serviciul de pază și intervenție propriu, precum și personalul de pază aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. este dotat cu arme de foc și/sau dispozitive militare neletale.

(3) Subunitățile care execută paza/intervenția la obiectivele militare cu nivel 0 și 1 de securizare, precum și la obiectivele militare/unitățile militare situate în localități sau zone izolate pot fi dotate, potrivit ordinului comandantului obiectivului militar care aprobă planul de pază și intervenție, cu armament suplimentar și muniția aferentă, cum ar fi puști-mitraliere, mitraliere, aruncătoare de grenade și/sau puști semiautomate cu lunetă.

(...)

Articolul 152

Potrivit deciziei comandantului obiectivului militar, în funcție de situațiile prevăzute în planul de pază și intervenție, personalul care aparține Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. execută serviciul de pază dotat astfel:

a) cu arme de foc și/sau dispozitive militare neletale la obiectivele militare cu nivel 2 de securizare;

b) cu dispozitive militare neletale și mijloace de autoapărare, la obiectivele militare cu nivel 3 de securizare;

c) cu mijloace de autoapărare la obiectivele militare cu nivel 4 de securizare.

(...)

Secțiunea a 13-a — Modul de acțiune al personalului din serviciul de pază și intervenție în diferite situații

Articolul 161

Modul de acțiune al personalului din serviciul de pază și intervenție se stabilește separat, pe variante, atât pentru apărarea obiectivului militar, pentru reținerea persoanelor care au pătruns în acesta fără aprobare, cât și în situația producerii unor calamități, dezastre sau situații de urgență, prevăzându-se cooperarea cu subunitatea/echipa de intervenție desemnată să acționeze, precum și cu formațiunea proprie de intervenție la incendiu și serviciile de urgență specializate din zona de dislocare.

Articolul 162

Modul de acțiune al personalului din serviciul de pază în anumite situații se prevede în planul de pază și intervenție, care trebuie cunoscut de întregul personal, în părțile ce îl privesc.

Articolul 163

(1) În planul de pază și intervenție se prevăd și variante de acțiune concomitentă, atât pentru stingerea incendiilor și evacuarea materialelor, cât și pentru respingerea atacurilor.

(2) Atunci când efectele calamității, dezastrului sau situației de urgență afectează corpul de pază, se evacuează personalul și bunurile în corpul de pază de rezervă, dinainte stabilit.

(...)

Secțiunea a 14-a — Accesul în diferite zone/incinte păzite din obiectivele militare/unitățile militare

Articolul 164

(1) Accesul în depozite, magazii și hangare păzite se face pe baza delegației, a permisului de acces sau a tabelului cu persoanele care au dreptul să le deschidă. Modelele delegațiilor, permiselor de acces cu semnăturile și ștampilele originale, ale tabelelor, precum și ale sigiliilor ce se află la corpul de pază se certifică de către comandantul obiectivului militar/șeful de stat major/similar. Accesul persoanelor în locurile menționate se face în prezența comandantului pazei sau a caporalului de schimb.

(2) La închiderea depozitului/magaziei, caporalul de schimb sau comandantul pazei verifică dacă măsurile pentru prevenirea și apărarea împotriva incendiilor au fost respectate și dacă sigiliul aplicat corespunde modelului existent în documentele subunității de pază.

(3) Delegația de acces se eliberează pentru una sau mai multe zile, fără să depășească o lună/luna în curs. După expirare, aceasta se predă la compartimentul documente clasificate și se mânuiește/se păstrează conform prevederilor actelor normative specifice.

(...)

Articolul 165

(1) Accesul în zonele/incintele aflate în responsabilitatea pazei este permis numai în prezența comandantului pazei sau caporalului de schimb.

(2) Comandantul pazei sau caporalul de schimb este obligat să completeze datele privind accesul în zonele/incintele păzite din interiorul obiectivului militar, în tabelul din fișa pazei și intervenției.

Secțiunea a 15-a — Controlul serviciului de pază și intervenție

Articolul 166

(1) Persoanele din afara obiectivului militar care au dreptul să controleze paza sunt însoțite de ofițerul de serviciu/ajutorul ofițerului de serviciu și de comandantul pazei sau caporalul de schimb.

(2) Comandantul obiectivului militar stabilește personalul din subordine care are dreptul de a controla modul de executare a serviciului de pază și intervenție, acesta executând controlul doar însoțit de comandantul pazei sau caporalul de schimb.

(3) Dacă personalul care execută controlul nu este însoțit de către una dintre persoanele cărora comandantul pazei li se subordonează, acesta, după ce se prezintă, le solicită delegația de control, cartea de identitate și legitimația militară, pe care le verifică cu atenție și raportează ofițerului de serviciu.

(...)

(5) În afară de personalul stabilit conform alin. (2), au dreptul să controleze modul de executare a serviciului de pază și intervenție ofițerii desemnați de eșalonul superior în baza planurilor de control sau a delegațiilor permanente de control.

Articolul 167

(1) Controlul serviciului de pază și intervenție efectuat de către ofițerul de serviciu, ajutorul ofițerului de serviciu, comandantul pazei sau caporalul de schimb se execută ziua și noaptea, la orele stabilite de către comandantul obiectivului militar.

(2) Se interzice executarea controalelor pe timpul schimbării santinelelor.

Articolul 168

(1) Deplasarea spre posturile de pază se execută numai pe itinerarul și sensul stabilit în planul de pază și intervenție, mergând direct spre militarul aflat în postul de pază, iar supunerea la somațiile acestuia trebuie să fie promptă și necondiționată.

(2) Persoanele care execută controlul santinelelor, cu excepția comandantului pazei și caporalului de schimb, nu le fac acestora observații. Dacă se constată nereguli, se comunică comandantului pazei concluziile și măsurile ce se impun.

(3) Persoanele care au controlat modul de executare a serviciului de pază și intervenție menționează constatările în fișa pazei și intervenției.

Secțiunea a 16-a — Serviciul de pază prin Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A.

Articolul 169

(1) Executarea pazei cu Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. la obiectivele militare de nivel 2, 3 și 4 de securizare se aprobă de către comandantul/șeful eșalonului superior și se execută în baza contractului de servicii încheiat între autoritatea contractantă delegată și Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A., în conformitate cu reglementările din Ministerul Apărării Naționale.

(2) Selecționarea, numirea, planificarea, evidența, pregătirea, controlul medical și asistența psihologică a personalului Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. desemnat să execute paza la obiectivele militare, precum și dotarea cu armament, muniție, echipament și materiale se realizează de Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“- S.A., precizându-se despre acestea în documentele achiziției serviciului.

Articolul 170

Autoritatea contractantă a serviciului de pază evaluează trimestrial, prin intermediul comandantului obiectivului militar beneficiar, nivelul de pregătire a formațiunii de pază, prin antrenamente și exerciții comune.

Articolul 171

(1) Condițiile executării serviciului de pază de către Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. se stabilesc cu respectarea prevederilor prezentului regulament și se includ în mod expres în contractul de servicii ce se încheie între părți.

(2) Societatea Comercială „RO-ARMYSECURITY“ - S.A. asigură compatibilitatea mijloacelor proprii de comunicații cu cele ale personalului din serviciul interior al obiectivului militar.

Secțiunea a 17-a — Timpul de odihnă al personalului din serviciul de pază și intervenție

Articolul 172

(1) Personalul din serviciul de pază și intervenție are dreptul la odihnă pe timpul nopții.

(2) Personalul din serviciul de pază și intervenție se odihnește cel mult 6 ore, conform precizărilor din atribuțiile serviciului respectiv.

(3) Personalul din serviciul de pază și intervenție se odihnește pe etape de cel puțin 2 ore, după graficul întocmit de comandantul pazei și aprobat de ofițerul de serviciu.

Articolul 173

Personalul din serviciul de pază și intervenție își poate scoate încălțămintea pe timpul odihnei.

Capitolul VIII — Serviciul de intervenție ↑ Contents

Secțiunea 1 — Organizarea intervenției

Articolul 174

(1) Subunitatea/Echipa de intervenție are misiunea de a interveni în timp scurt pentru blocarea, capturarea sau respingerea forțelor/elementelor care pun în pericol securitatea obiectivului militar/unității militare, precum și pentru asigurarea sprijinului în limitarea sau înlăturarea efectelor calamităților naturale/dezastrelor, incendiilor și a altor situații critice.

(...)

(6) La obiectivele militare care au atribuit nivel de securizare 2, 3 sau 4, unde paza se asigură cu personal aparținând Societății Comerciale „RO-ARMYSECURITY“ - S.A., intervenția se execută de către o structură proprie, aflată în obiectivul militar sau aflată permanent în garnizoană, pregătită să intervină conform planului de pază și intervenție.

Articolul 175

Subunitatea/Echipa de intervenție se compune din militarii destinați pentru executarea intervenției și conducătorul/conducătorii echipamentului/echipamentelor de intervenție, dacă este cazul.

Articolul 176

(1) Conducerea subunității/echipei de intervenție se execută de către comandantul acesteia.

(...)

(3) În cazul executării intervenției la un obiectiv militar avut în responsabilitate, subunitatea de intervenție primește misiunea de la ofițerul de serviciu, folosind mijloace de comunicații radio, după care execută activitățile precizate în planul de pază și intervenție.

Articolul 177

Subunitatea/Echipa de intervenție este controlată de către comandantul pazei.

Articolul 178

Pe perioada în care unitatea militară se află dislocată în tabără de instrucție/raion de dispunere/poligon, subunitatea de intervenție constituită conform prevederilor art. 85 alin. (6) este în măsură să asigure intervenția, conform termenelor prevăzute în planul de pază și intervenție.

Secțiunea a 2-a — Subunitatea/Echipa de intervenție

Articolul 179

(1) Subunitatea/Echipa de intervenție este destinată pentru sprijinul subunității de pază pentru asigurarea securității obiectivului militar la apariția unor situații cum ar fi: atac armat, jaf, descoperirea de dispozitive explozive improvizate, colete suspecte sau vehicule-capcană în proximitatea obiectivului militar, înrăutățirea subită a stării de sănătate a personalului din serviciul de pază și intervenție sau din serviciul de permanență, efracție, dezactivarea sistemului tehnic de securitate/subsistemelor de securitate, calamități naturale/dezastre, alte situații care ar putea afecta securitatea obiectivului militar.

(2) Numărul de militari din compunerea subunității/echipei de intervenție se stabilește în raport cu nivelul de securizare al obiectivului militar și variantele de acțiune prevăzute în planul de pază și intervenție.

(3) Comandantul structurii care asigură subunitatea/echipa de intervenție răspunde de pregătirea acesteia pentru îndeplinirea oportună a misiunilor, în acest scop organizând și verificând:

a) pregătirea militarilor destinați să execute serviciul de pază și intervenție;

b) starea de operativitate a tehnicii și a armamentului din dotare;

c) asigurarea cu muniție de război și modul de păstrare a acesteia;

d) cunoașterea variantelor de acțiune;

e) modul de cooperare cu subunitatea de pază.

Articolul 180

(1) Subunitatea/Echipa destinată intervenției este dotată cu:

a) autovehicul/autovehicule echipat/echipate conform prevederilor art. 32 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu sisteme de avertizare sonoră și optică, certificate/omologate, la nevoie;

b) mijloace de comunicații portabile compatibile cu mijloacele de comunicații utilizate de subunitatea de pază cu care cooperează, aparatură de vedere pe timp de noapte, echipament de protecție balistic, măști contra gazelor, echipamente de protecție individuală, mijloace portabile de apărare împotriva incendiilor, materiale de prim ajutor, lanterne și alte materiale/mijloace de deplasare considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii.

(2) La unele obiective militare se pot asigura câini dresați pentru executarea unor misiuni de intervenție specifice.

(3) Autovehiculul/Autovehiculele subunității/echipei de intervenție se parchează, pe cât posibil, în apropierea locului de dispunere al acesteia.

Articolul 181

(1) Personalul militar care încadrează subunitatea de intervenție prevăzută la art. 176 alin. (2) se dispune în locația stabilită prin planul de pază și intervenție.

(2) Locația stabilită pentru subunitatea de intervenție se asigură cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor Legii nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor de apărare împotriva incendiilor din Ministerul Apărării Naționale, două mijloace de comunicații, independente unul de altul, precum stații radio și RMNC, și, după caz, aparatură electrocasnică.

(3) Comandantul subunității de intervenție menține prin mijloacele de comunicații legătura permanentă cu comandantul pazei și ofițerul de serviciu.

Secțiunea a 3-a — Documentele subunității de intervenție

Articolul 182

Documentul pe baza căruia se organizează și se execută intervenția la obiectivul militar este planul de pază și intervenție.

Articolul 183

Documentul prin care subunitatea/echipa de intervenție execută serviciul este Fișa intervenției, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 14.

Articolul 184

(1) Fișa intervenției se completează de către comandantul subunității/echipei de intervenție și se aprobă de către ofițerul de serviciu.

(2) La ieșirea din serviciu, comandantul subunității/echipei de intervenție predă fișa intervenției comandantului subunității/ofițerului care a pregătit subunitatea/echipa de intervenție sau, în afara programului de lucru stabilit în Ministerul Apărării Naționale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile art. 133-143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se lucrează, ofițerului de serviciu; în prima zi lucrătoare, fișa intervenției se predă comandantului subunității/ofițerului care a pregătit subunitatea/echipa de intervenție. După ce acesta a făcut mențiunile necesare, centralizează fișele intervenției și le prezintă săptămânal comandantului obiectivului militar, pentru analiză și măsuri.

(3) Pentru obiectivele militare cu nivel de securizare 2, 3 și 4 nu se întocmește fișa intervenției, iar acțiunile specifice intervenției se consemnează în fișa pazei.

Secțiunea a 4-a — Atribuțiile personalului subunității/echipei de intervenție

1. Comandantul subunității/echipei de intervenție

Articolul 185

Comandantul subunității/echipei de intervenție se subordonează comandantului pazei și conduce nemijlocit acțiunile personalului din subordine.

Articolul 186

Comandantul subunității/echipei de intervenție are următoarele obligații:

a) cunoaște în detaliu conținutul planului de pază și intervenție;

b) execută instruirea militarilor din subordine înainte de intrarea lor în serviciu;

c) verifică militarii la intrarea/ieșirea în/din serviciu, precum și pe timpul executării serviciului;

d) răspunde, pe timpul executării serviciului, de menținerea în stare de operativitate a tehnicii și materialelor din dotarea subunității/echipei de intervenție;

e) conduce acțiunea subunității/echipei de intervenție la ordinul ofițerului de serviciu;

f) verifică starea de întreținere a armamentului și conduce operațiunile de încărcare/descărcare în situația intrării în procedurile de intervenție;

g) menține permanent legătura cu ofițerul de serviciu;

h) raportează ofițerului de serviciu toate problemele apărute pe timpul serviciului;

i) propune măsuri pentru eficientizarea executării intervenției;

j) nu părăsește locul de dispunere al subunității/echipei de intervenție și este în măsură oricând să îndeplinească misiunile ordonate.

2. Personalul subunității/echipei de intervenție

Articolul 187

(1) Subunitatea/Echipa de intervenție, după caz, are în compunere și militari instruiți în a doua specialitate militară, ca șofer și sanitar.

(2) Personalul subunității/echipei de intervenție se subordonează comandantului acesteia și este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce îi revin.

Articolul 188

Personalul subunității/echipei de intervenție este obligat:

a) să cunoască, în părțile care îl privesc, datele din planul de pază și intervenție: punctele de acces în obiectivul militar, itinerarele de deplasare în interiorul acestuia și locul de dispunere pe timpul executării intervenției, modul de recunoaștere și cooperare cu personalul din pază și celelalte forțe care intervin în obiectivul militar, variantele de intervenție, semnalele de conducere/cooperare și înștiințare;

b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor și pentru evacuarea bunurilor și valorilor în caz de calamități naturale/ dezastre;

c) în cazul în care constată pe timpul intervenției avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori substanțe chimice, la rețele electrice sau telefonice și în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să raporteze comandantului subunității/echipei de intervenție și să ia măsuri, în funcție de situație, pentru interzicerea accesului în zonă a persoanelor neautorizate și, la nevoie, să sprijine personalul autorizat în intervenția pentru limitarea consecințelor evenimentelor;

d) în caz de incendiu, să ia imediat măsuri de limitare a propagării focului și de salvare a persoanelor, bunurilor și valorilor și să raporteze comandantului subunității/echipei de intervenție;

e) să poarte însemnele distinctive stabilite pentru cooperarea cu personalul pazei;

f) să facă uz de armă numai în condițiile prevăzute de lege;

g) să nu părăsească locul de dispunere al subunității/echipei, decât cu aprobarea comandantului acesteia;

h) să nu consume băuturi alcoolice, produse sau substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, pe timpul executării serviciului, sau să se prezinte sub influența acestora la intrarea în serviciu.

(...)

Secțiunea a 6-a — Executarea intervenției în diferite situații

Articolul 193

Intervenția se execută în următoarea succesiune:

a) la solicitarea personalului din postul de pază sau la declanșarea alarmei sistemului tehnic de securitate/ subsistemelor de securitate, comandantul pazei ordonă patrulei să intervină, după care raportează despre aceasta ofițerului de serviciu;

b) în raport cu amploarea evenimentului/situației/incidentului, la solicitarea comandantului pazei, ofițerul de serviciu ordonă/solicită acțiunea subunității/echipei de intervenție;

c) în situația în care forțele proprii nu fac față evenimentului/incidentului/situației, în timpul orelor de program, comandantul obiectivului militar, iar în afara orelor de program ofițerul de serviciu solicită sprijinul, prin transmiterea indicativului de alertare la unitatea militară care desemnează subunitatea de intervenție cu forțe; despre solicitare și situația apărută la obiectivul militar raportează pe cale ierarhică, până la șeful turei/CNMC(N), conform planurilor elaborate în acest sens.

Articolul 194

Pentru fiecare situație în parte se elaborează proceduri specifice de intervenție, anexe la planul de pază și intervenție.

Articolul 195

(1) Personalul din cadrul subunității/echipei de intervenție are dreptul la odihnă pe timpul nopții.

(2) Personalul din cadrul subunității/echipei de intervenție se odihnește cel mult 6 ore, conform precizărilor din atribuțiile serviciului respectiv.

Articolul 196

Personalul din cadrul subunității/echipei de intervenție își poate scoate încălțămintea pe timpul odihnei.

Capitolul IX — Dispoziții finale ↑ Contents

Articolul 197

Comandanții obiectivelor militare de la toate eșaloanele fac demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor financiare necesare punerii în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 198

Anexele nr. 1-18 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

GLOSAR

la regulament

Amenințare - factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea sistemului de securitate adoptat la nivelul obiectivului militar/unității militare, prin acte, fapte, acțiuni sau inacțiuni ce creează dezechilibre ori instabilități și generează compromiterea informațiilor clasificate gestionate în interiorul obiectivului militar, stări de pericol asupra vieții, integrității corporale, libertății persoanelor și valorilor deținute

Capacitatea de încărcare - cantitatea dintr-un consumabil prevăzută pentru consum/utilizare, care poate fi transportată de un consumator, conform specificațiilor tehnice ale acestuia. Această cantitate asociată capacității de încărcare se păstrează în rezervoarele proprii, încărcătoare, cutii de benzi, containere, în carterele agregatelor ansamblurilor, subansamblurilor și organelor de mașini și pe luptător.

Post de pază - tot ceea ce i se încredințează unei persoane care execută serviciul de pază, precum și locul sau porțiunea de teren în care acesta își îndeplinește consemnul

Risc - element incert, dar posibil, cu incidență în procesul activităților desfășurate, ale cărui efecte sunt de natură să afecteze securitatea fizică a informațiilor clasificate, a patrimoniului, să aducă atingere vieții, integrității corporale ori libertății persoanelor

Santinelă - militarul din pază care execută o misiune în cadrul serviciului de pază, stabilită prin consemn

Sistem de pază - totalitatea elementelor pentru supraveghere, apărare, intervenție, împreună cu relațiile dintre acestea

Vulnerabilitate - caracteristică a arhitecturii, implementării sau operării activității în incinta obiectivului militar/unității militare, prin care acesta/aceasta este expus/expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncționalității în fața unei amenințări

(...)

Anexa nr. 3*)

INDICATOARE de interzicere/avertizare/semnalizare care pot fi dispuse în zonele militare restricționate

la regulament

*) Anexa nr. 3 la regulament este reprodusă în facsimil.

Dimensiunile, forma și culorile indicatoarelor de avertizare/semnalizare respectă standardele prevăzute de legislația referitoare la publicitatea prin afișaj.

Instalarea acestora se efectuează de comun acord cu autoritățile publice centrale/locale, după caz.

Anexa nr. 4

ALGORITMUL de stabilire a zonelor militare restricționate

la regulament

1. Comandantul obiectivului militar propune limitele zonei militare restricționate pentru zona din proximitatea obiectivului militar și măsurile specifice în interiorul acesteia.

2. Zona militară restricționată se stabilește pentru:

a) zona din proximitatea obiectivului militar;

b) desfășurarea unor activități pe domeniul public și/sau privat, activități pentru care Ministerul Apărării Naționale, prin reprezentanții săi, poartă responsabilitatea organizării și desfășurării;

c) indicative CF, pe timpul executării misiunii.

3. Stabilirea unei zone militare restricționate vine în sprijinul asigurării securității fizice a obiectivului militar/unității militare, a instalațiilor, tehnicii și personalului militar participant la activități specifice pe teritoriul acesteia.

4. Limitele geografice ale zonei militare restricționate, restricțiile ce se aplică în interiorul acesteia, precum și durata de timp pentru aplicarea acestor restricții se stabilesc de către reprezentații Ministerului Apărării Naționale, după consultarea cu autoritățile publice centrale sau locale, prin protocol de cooperare, ori cu acordul scris al persoanelor fizice care au în proprietate sau administrare, după caz, suprafețele de teren vizate.

5. Marcarea zonei militare restricționate, prin utilizarea mijloacelor specifice de avertizare și semnalizare legale, se realizează de către autoritățile publice locale.

6. Comandantul/Șeful obiectivului militar/unității militare solicită eșalonului superior, prin raport scris, aprobarea inițierii demersurilor în vederea stabilirii zonei militare restricționate.

7. Pentru negocierea, redactarea și semnarea protocoalelor/convențiilor cu proprietarii/administratorii suprafețelor de teren vizate se poate solicita sprijinul structurilor de specialitate ale eșalonului superior obiectivului militar/unității militare.

8. Semnarea documentelor prevăzute la pct. 7 se face de către comandantul/șeful obiectivului militar/unității militare care organizează activități care impun stabilirea unor astfel de zone.

9. Aspectele referitoare la responsabilitatea informării populației cu privire la zona militară restricționată, măsurile de siguranță opozabile terților și durata aplicării acestora se înscriu în mod obligatoriu în protocoalele/convențiile încheiate cu proprietarii/administratorii suprafețelor de teren vizate.

(...)

Anexa nr. 7

Dispozitivul de încărcare/descărcare a armamentului individual

la regulament

Dispozitivul de încărcare/descărcare a armamentului individual este un echipament de captare, în condiții de siguranță, a gloanțelor rezultate în urma unui foc involuntar sau a descărcării accidentale a armamentului individual în timpul operațiunii de încărcare sau al celei de descărcare la intrarea/ieșirea din serviciul interior.

Componența dispozitivului de încărcare/descărcare a armamentului individual este redată în imaginea* de mai jos.

* Imaginea este reprodusă în facsimil.

Dispozitivul de încărcare/descărcare a armamentului individual este compus din:

a) ansamblu țeavă rotundă trasă;

b) cadru suport dispozitiv;

c) ansamblu stâlp rezemare.

După fiecare eveniment se impun descărcarea nisipului și inspectarea suprafeței interioare a țevii rotunde trase.

(...)

Anexa nr. 13*)

MODEL pentru obiectivele militare cu nivel de securizare atribuit 2, 3 și 4

la regulament

*) Anexa nr. 13 la regulament este reprodusă în facsimil.

(...)

Anexa nr. 15

Model PROCES-VERBAL de predare-primire, către structurile aparținând MAI, a persoanelor care au comis infracțiune sau au intrat fără a avea acest drept în zonele militare restricționate

la regulament

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT

Unitatea Militară ................................... Exemplarul nr.

Nr. ...... din .............

- Localitatea -

Avizat

Ofițer de serviciu pe unitate

Gradul

Numele și prenumele

Încheiat astăzi între noi, comandantul pazei din UM ...... ......................................., localitatea ..........................................,

........(gradul, numele și prenumele)..........., și ..........(gradul, numele și prenumele)........ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, circa de poliție nr. .......

din localitatea ..............................................,

procedând primul la predarea, iar secundul la primirea numitului/numiților:

1. ....(numele)...... ......(prenumele)......., CNP ............................, B.I./C.I. seria ....... nr. ........, domiciliat în ...................., str. ............... nr. ...., bl. ....., sc. ......, județul/sectorul ........, localitatea ....................................;

2. .....(numele)..... .......(prenumele)....., CNP ............................, B.I./C.I. seria ....... nr. ........, domiciliat în ...................., str. ................ nr. ...., bl. ....., sc. ......, județul/sectorul ........, localitatea ....................., care a/au pătruns neautorizat în incinta UM ........... sau a/au comis o infracțiune în incinta UM ....................

Asupra numitului .............................................. au fost identificate/descoperite următoarele obiecte/materiale:

.......................................................................

.................................................................

Asupra numitului .............................................. au fost identificate/descoperite următoarele obiecte/materiale:

................................................................

..................................................................

Prezentul proces-verbal se încheie în 2 exemplare, respectiv exemplarul nr. 1 la agentul de poliție, iar exemplarul nr. 2 la comandantul pazei.

Am predat.

Am primit.

NOTĂ:

La nevoie, se completează pe verso.

Anexa nr. 16*)

la regulament

*) Anexa nr. 16 la regulament este reprodusă în facsimil.

(...)

------

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).