(1) Personalul de specialitate din cadrul ASPAAS elaborează, de regulă la începutul anului în curs, planul anual de inspecții care include auditorii financiari și firmele de audit care au fost selectați/selectate în vederea inspectării, potrivit prevederilor alin. (2).
(2) Selectarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în planul de inspecții se realizează ținând cont de următoarele:
a) resursele de personal și fondul de timp disponibile ale ASPAAS;
b) tipul de servicii prestate (audit statutar, audit statutar EIP sau asigurarea raportării privind durabilitatea);
c) tipul de organizare (PFA/firmă de audit);
d) factorii de risc identificați, conform analizei de risc efectuate de ASPAAS;
e) frecvența inspecțiilor, conform prevederilor art. 5 alin. (3);
f) existenta solicitărilor pentru desfășurarea de inspecții tematice sau inspecții la cerere.
(3) Planul de inspecții se actualizează ori de câte ori este necesar, în funcție de aspectele neprevăzute care pot apărea pe parcursul anului.
(4) Planul de inspecții și actualizările acestuia se aprobă de președintele ASPAAS.
Planificarea inspecțiilor
(1) În baza planului anual de inspecții, personalul de specialitate din cadrul ASPAAS elaborează calendarul de inspecții.
(2) Inspecția se declanșează odată cu transmiterea către auditorul financiar sau firma de audit a înștiințării privind efectuarea inspecției însoțite de cererea de informații. Prin cererea de informații se solicită, de regulă, informații despre auditorul financiar/firma de audit, manualul de control al calității și dosarul integral selectat pentru inspecție, arhivat în conformitate cu standardele internaționale de audit și orice alte informații necesare îndeplinirii obiectivelor de inspecție.
(3) În situația în care ASPAAS nu deține informații cu privire la misiunile de audit statutar și/sau misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea, odată cu înștiințarea prevăzută la alin. (2), echipa de inspecție solicită auditorului financiar sau firmei de audit lista cu misiunile de audit statutar și/sau misiunile de asigurare a raportării privind durabilitatea desfășurate, urmând ca cererea de informații prevăzută la alin. (2) să fie transmisă după primirea listei solicitate.
(4) Personalul de specialitate din cadrul ASPAAS analizează răspunsul la cererea de informații și, după caz, solicită informații suplimentare necesare desfășurării inspecției.
(5) Cererile de informații, înștiințarea privind efectuarea inspecției prevăzute, precum și comunicările ulterioare se transmit, de regulă, prin e-mail sau prin orice alte mijloace de comunicare permise de Codul de procedură civilă, pe baza informațiilor din Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit (RPE).
(6) Auditorul financiar sau firma de audit are obligația să transmită informațiile solicitate într-un termen de maximum 7 zile lucrătoare de la comunicarea cererii de informații prevăzute la alin. (2) și (4). În funcție de volumul de informații solicitat sau alte situații temeinic justificate, inspectorii pot prelungi aceste termene până la 14 zile lucrătoare. Situațiile temeinic justificate se probează cu înscrisuri.
(7) În cazul în care auditorul financiar sau firma de audit nu răspunde cererii de informații în termenele stabilite, echipa de inspecție notifică auditorul financiar/firma de audit că au expirat termenele de transmitere a documentelor și că urmează să emită nota de constatare, pe baza informațiilor deținute de ASPAAS la momentul respectiv.
(8) Transmiterea informațiilor de către auditorul financiar sau firma de audit se realizează prin intermediul platformei securizate a ASPAAS. În cazul în care, în mod excepțional, acest lucru nu este posibil, acestea se vor transmite prin alte mijloace agreate de ASPAAS, astfel încât să se poată asigura completitudinea și conformitatea cu originalul a dosarului de audit sau, după caz, a informațiilor solicitate. În acest sens, auditorul sau firma de audit emite o declarație pe propria răspundere prin care declară că toate documentele transmise sunt conforme cu originalul, așa cum se prevede la art. 14.
(9) Refuzul auditorului financiar sau al firmei de audit de a se supune inspecției sau de a transmite informațiile solicitate, precum și nerespectarea termenelor stabilite pentru transmiterea informațiilor reprezintă abatere administrativă potrivit prevederilor art. 29 alin. (16) din Legea nr. 162/2017 și se sancționează potrivit legii.
(10) În situația prevăzută la alin. (7) și (9), echipa de inspecție emite o notă de constatare în care consemnează acest aspect, cu propunerea de înaintare către Comisia de disciplină a ASPAAS.
(11) În situații temeinic justificate, auditorii financiari sau firmele de audit pot solicita amânarea inspecției prevăzute la alin. (1).
(12) În situația prevăzută la alin. (11), auditorul financiar/firma de audit are obligația transmiterii solicitării, însoțită de documente justificative, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înștiințării.
(13) Solicitarea de amânare a inspecției se analizează de echipa de inspecție și se supune aprobării președintelui ASPAAS. Analiza constă în verificarea documentelor justificative transmise de auditor/firma de audit în scopul susținerii solicitării de amânare a inspecției sau termenelor de transmitere a documentelor.
(14) Echipa de inspecție comunică auditorului financiar sau firmei de audit decizia privind solicitarea de amânare a termenului, de regulă prin e-mail sau prin orice alte mijloace de comunicare permise de Codul de procedură civilă, pe baza informațiilor din RPE, împreună cu precizarea termenelor stabilite, în conformitate cu prevederile alin. (15) sau (16), după caz.
(15) În cazul în care se constată că solicitarea prevăzută la alin. (11) nu este întemeiată sau nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (12), cererea se respinge, iar termenul pentru transmiterea informațiilor rămâne cel stabilit inițial.
(16) În cazul în care solicitarea prevăzută la alin. (11) este admisă, echipa de inspecție stabilește un nou termen de începere a inspecției, ținând cont de documentele justificative puse la dispoziție.
(17) După expirarea termenelor de transmitere a documentelor, inspectorii solicită o declarație pe propria răspundere, în condițiile prevăzute la art. 14, prin care auditorul financiar/firma de audit confirmă faptul că toate documentele solicitate de echipa de inspecții și documentele considerate relevante de către auditor/firma de audit au fost transmise.
(1) Obiectivele de inspecție sunt elaborate pe baza principiilor metodologiei comune de inspecții adoptate de COESA, respectiv CAIM.
(2) Obiectivele de inspecție se împart în:
c) alte obiective legate de verificarea entității auditate.
(3) Obiectivele generale urmărite de echipa de inspecții sunt următoarele:
a) evaluarea integrală sau parțială a sistemului de control intern al auditorului financiar sau firmei de audit;
b) evaluarea modului de îndeplinire a obligațiilor care le revin din organizarea profesiei (deținerea e-vizei, obligații de formare, publicarea raportului de transparență, raportarea către ASPAAS etc.).
(4) Obiectivele specifice urmărite de echipa de inspecții constau în:
a) evaluarea angajamentelor (misiunilor) de audit statutar selectate;
b) evaluarea modului de implementare a recomandărilor emise de echipa de inspecție în inspecțiile precedente, după caz;
c) alte obiective specifice care se stabilesc în funcție de misiunea de audit statutar selectată;
d) evaluarea activității de asigurare a raportării privind durabilitatea.
(5) În cadrul inspecțiilor se stabilesc și obiective privind verificarea îndeplinirii obligațiilor entităților auditate în conformitate cu Legea nr. 162/2017. În cazul în care se identifică constatări, acestea se evidențiază într-o notă de informare și se propune trimiterea către structura de specialitate sau, după caz, către Comisia de disciplină.
(6) Pentru angajamentele selectate, determinarea ariei de inspecție se realizează în funcție de riscurile asociate profilului entității auditate, luând în considerare următoarele:
a) secțiunile semnificative ale situațiilor financiare;
b) aspectele cuprinse în raportul de audit sau, după caz, în raportul de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea;
c) orice alte aspecte care pot contribui la o imagine cât mai fidelă a secțiunilor reprezentative ale dosarului de audit, precum și a riscurilor asociate.
(7) Echipa de inspecție, în evaluarea activității de audit statutar sau, după caz, a activității de asigurare a raportării privind durabilitatea, aplică procedura operațională de inspecție, cu scopul de a obține o înțelegere rezonabilă care să îi permită să formuleze constatări și concluzii în conformitate cu prevederile art. 13.
Constatări preliminare și finale privind evaluarea calității activității auditorului financiar sau firmei de audit inspectat(e)
(1) În urma evaluării activității de audit statutar sau, după caz, a activității de asigurare a raportării privind durabilitatea, echipa de inspecție elaborează constatările preliminare, pe care le comunică auditorului financiar sau firmei de audit inspectat(e) cu scopul de a:
a) oferi auditorului financiar sau firmei de audit inspectat(e) posibilitatea de a aduce eventuale clarificări suplimentare pe baza documentelor deja puse la dispoziție;
b) obține asigurarea că echipa de inspecție are o înțelegere completă și corectă a aspectelor la care se referă constatările formulate.
(2) Răspunsul auditorului financiar sau al firmei de audit la constatările preliminare se comunică echipei de inspecție, cu respectarea termenului de 3 zile lucrătoare de la data transmiterii constatărilor preliminare. În mod excepțional, în funcție de volumul de informații solicitat, de numărul de angajamente selectate și alte circumstanțe, inspectorii pot stabili și termene mai îndelungate, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare. Răspunsul auditorului financiar sau al firmei de audit se transmite, prin e-mail, structurii responsabile cu inspecția, atât în format editabil, cât și în format pdf semnat și ștampilat.
(3) În scopul clarificării unor aspecte, la solicitarea auditorului financiar/a reprezentantului firmei de audit inspectat(e) sau dacă se consideră necesar, echipa de inspecție poate stabili o întâlnire, cu condiția ca aceasta să aibă loc anterior transmiterii răspunsului potrivit alin. (2).
(4) În situația netransmiterii răspunsului în condițiile alin. (2), constatările preliminare comunicate de echipa de inspecție potrivit alin. (1) se consideră ca fiind acceptate de către auditor sau firma de audit și vor fi incluse în constatările finale, care fac parte integrantă din raportul de inspecție.
(5) În urma analizei răspunsului auditorului financiar/firmei de audit, potrivit alin. (2), echipa de inspecție reține observațiile, în măsura în care acestea pot fi luate în considerare, sau le elimină motivat și demarează procedura de finalizare a inspecției prin emiterea raportului de inspecție, prevăzut la art. 11.
Constatările și concluziile raportului de inspecție
(1) Constatările și concluziile echipei de inspecție se fundamentează pe baza probelor de inspecție puse la dispoziție de auditorul financiar sau firma de audit.
(2) Constatările se referă la:
a) evaluarea parțială sau integrală a sistemului de control al calității al auditorului financiar sau firmei de audit;
b) evaluarea angajamentelor/misiunilor de audit/asigurare selectate.
(3) În funcție de gravitatea deficiențelor constate, concluziile formulate de echipa de inspecție pot fi următoarele:
a) nivel corespunzător - în situațiile în care nu se identifică deficiențe;
b) nivel acceptabil - s-au identificat una sau mai multe constatări, altele decât constatările-cheie definite la lit. c), care necesită anumite îmbunătățiri și pentru care pot fi adoptate măsuri specifice de remediere în cadrul auditurilor viitoare. Aceste constatări vor fi comunicate firmei de audit sau auditorului financiar și pot fi comunicate președintelui Comitetului de audit al entității auditate, după caz;
c) nivel care necesită îmbunătățiri - s-au identificat una sau mai multe constatări-cheie care necesită îmbunătățiri importante. O constatare-cheie se referă la suficiența sau calitatea probelor de audit obținute, la adecvarea raționamentelor-cheie de audit sau la un alt aspect important. Prin urmare, sunt necesare anumite măsuri corective în cadrul auditurilor viitoare;
d) nivel care necesită îmbunătățiri semnificative - s-au identificat una sau mai multe constatări-cheie care necesită îmbunătățiri semnificative, respectiv există anumite îndoieli cu privire la caracterul adecvat al opiniei de audit emise, din cauza unor deficiențe ale probelor de audit obținute, a unor raționamente de audit inadecvate sau a unei lipse de scepticism profesional;
e) nivel necorespunzător - s-au identificat deficiențe semnificative generalizate sau grave la nivelul dosarului de audit sau, după caz, al secțiunilor verificate, care au condus la denaturări semnificative ale situațiilor financiare sau la emiterea opiniei de audit fără probe de audit, sau încălcări importante ale Codului etic.
(4) Una sau mai multe constatări-cheie vor conduce la o evaluare conform concluziilor prevăzute la alin. (3) lit. c), d), e), în funcție de gravitatea și amploarea acestora. Orice alte constatări, altele decât constatările-cheie, vor conduce de la sine la o evaluare conform concluziei prevăzute la alin. (3) lit. b), indiferent de numărul acestora.
Declarația auditorului financiar sau a reprezentantului firmei de audit
(1) În temeiul art. 29 alin. (15) din Legea nr. 162/2017, după expirarea termenelor de transmitere a informațiilor solicitate de echipa de inspecție, auditorul financiar sau reprezentantul firmei de audit semnează și transmite o declarație pe propria răspundere, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.
(2) Declarația cuprinde cel puțin următoarele mențiuni:
a) că a fost pusă la dispoziția echipei de inspecție toată documentația solicitată sau considerată relevantă de auditorul financiar/firma de audit;
b) că toate documentele transmise sunt conforme cu originalul;
c) că nu au prestat servicii care nu sunt de audit, interzise potrivit art. 5 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, în cazul entităților de interes public;
d) că și-au menținut independența față de entitatea auditată, atât în perioada acoperită de situațiile financiare care fac obiectul auditului, cât si în perioada în care se efectuează auditul statutar și/sau durabilitate;
e) eventualele servicii prestate, altele decât auditul statutar sau asigurarea raportării privind durabilitatea, în beneficiul entității auditate, al entității sale mamă sau al entității controlate de aceasta.
Orice informații noi transmise și/sau solicitate ulterior acestei declarații vor fi luate în considerare de către inspectori doar în situații temeinic justificate (spre exemplu, situația în care documentele solicitate nu fac obiectul dosarului deja transmis).
(3) La primirea declarației prevăzute la alin. (1), echipa de inspecție consideră că i-au fost puse la dispoziție toate documentele pentru angajamentul inspectat în conformitate cu cererea de informații și începe etapa de analiză a informațiilor primite.
(4) Refuzul auditorului financiar sau al reprezentantului firmei de audit de a transmite declarația prevăzută la alin. (1) reprezintă o încălcare a prevederilor art. 29 alin. (15) din Legea nr. 162/2017.
Măsuri aplicate în urma efectuării inspecțiilor la auditorii financiari și firmele de audit
(1) Măsurile ce pot fi aplicate ca urmare a rezultatelor inspecției sunt:
b) aplicarea sancțiunilor contravenționale;
c) aplicarea sancțiunilor administrative de către Comisia de disciplină în cazul trimiterii raportului de inspecție către această structură.
(2) În urma inspecției sau în alte situații, atunci când se constată existența oricăror deficiențe sau neconformități cu legislația aplicabilă în activitatea desfășurată de auditorul financiar sau firma de audit, precum și neîndeplinirea oricăror obligații prevăzute de prezentele norme, ASPAAS poate emite una dintre următoarele măsuri:
a) recomandări scrise, cu termenul de implementare de maximum 12 luni de la data comunicării acestora;
b) publicarea pe site-ul ASPAAS a unei declarații în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 162/2017, privind neconformitatea raportului de audit/ raportului de asigurare;
(3) Sancțiunile contravenționale se aplică de către persoanele desemnate prin ordin al președintelui ASPAAS pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor.
(6) Nerespectarea reglementărilor aplicabile auditului statutar sau, după caz, neasigurarea raportării privind durabilitatea constituie abatere administrativă în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 162/2017 și se sancționează conform art. 40 alin. (4), (6) și (7) și art. 41 din aceeași lege.
(7) ASPAAS publică pe site-ul propriu sancțiunile și măsurile de prevenție, după caz, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 162/2017.
(8) ASPAAS furnizează anual către COESA informații cu privire la toate măsurile și sancțiunile aplicate în temeiul prezentului articol, în conformitate cu art. 48 din Legea nr. 162/2017.
(9) Rezultatele inspecțiilor de calitate sunt evidențiate statistic în raportul anual al ASPAAS și utilizate în raportările către COESA și IFIAR.
Monitorizarea aspectelor urmărite în inspecțiile precedente și măsurile aplicate
(1) ASPAAS monitorizează activitatea de audit statutar sau, după caz, activitatea de asigurare a raportării privind durabilitatea desfășurată de auditorii financiari și firmele de audit, în funcție de aspectele identificate în inspecția precedentă.
(2) Monitorizarea prevăzută la alin. (1) se efectuează prin inspecție periodică și se referă la urmărirea implementării recomandărilor emise pentru sistemul de control al calității din inspecția precedentă.
(3) Rezultatele monitorizării pot fi următoarele:
(4) Neîndeplinirea obligațiilor auditorilor financiari sau ale firmelor de audit referitoare la implementarea recomandărilor formulate de echipa de inspecție se constată și se consemnează în raportul de inspecție și, după caz, se înaintează Comisiei de disciplină.