HOTĂRÂRE nr. 249 din 13 martie 2025

ARTICOL UNIC

După anexa nr. 2 la Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 59/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 și 71 bis din 27 ianuarie 2023, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având conținutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

ANEXĂ

PLANUL DE ACȚIUNE pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030

(Anexa nr. 3 la Strategie)

I. Preambul

Omenirea se confruntă, simultan, cu două crize majore - de mediu și climatică, ambele de o amploare și o urgență fără precedent. Comunitatea științifică a atras în repetate rânduri atenția asupra efectelor devastatoare pe care degradarea mediului înconjurător și schimbările climatice le au asupra vieții și bunăstării oamenilor. La nivel internațional, ONU solicită statelor să declare starea de urgență climatică și să ia măsuri pentru protejarea mediului, prevenirea și combaterea schimbărilor climatice și a efectelor lor. Uniunea Europeană recunoaște caracterul urgent al problemelor legate de mediul înconjurător și de criză climatică și propune o serie de măsuri, precum cele incluse de Comisia Europeană în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55“. Acesta se referă la obiectivul Uniunii Europene de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Totodată, Rezoluția Consiliului Uniunii Europene privind un Cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației 2021-2030, aprobată la data de 18 februarie 2021, prevede ca prioritate strategică susținerea tranziției „verzi“ și a tranziției digitale în și prin educație și formare.

România s-a angajat, la nivel internațional și național, să crească, prin educație, gradul de conștientizare a populației privind probleme de mediu și schimbări climatice. Prin urmare, educația și pregătirea adecvată cu privire la mediu și climă trebuie să se desfășoare la toate nivelurile de vârstă și educație.

Educația este unul din pilonii îmbunătățirii răspunsului la problemele de mediu și schimbări climatice, prin adaptarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii și a resurselor.

Guvernul României a aprobat, în ședința din data de 18 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, acesta reprezentând un moment de maximă importanță pentru învățământul românesc, fiind pentru prima dată când România adoptă o strategie națională dedicată educației pentru mediu și pentru schimbări climatice.

Strategia stabilește direcții clare de acțiune pentru creșterea nivelului de educație și conștientizare în rândul copiilor și tinerilor, promovând dezvoltarea sustenabilă și responsabilitatea față de mediu.

Obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030 vizează mai multe paliere (educație formală și nonformală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiții, resurse deschise, parteneriate etc.), prin cele patru direcții de acțiune.

În acest context, unitățile de învățământ devin parteneri strategici în construirea unui viitor sustenabil. Prin urmare, elevii și cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înțelege gravitatea crizei climatice și de mediu, pentru a conștientiza cauzele și efectele acestora, dar și modurile de a îmbunătăți răspunsul societății în fața acestor provocări.

Prin educația pentru mediu și schimbări climatice, Ministerul Educației și Cercetării propune o educație care promovează un stil de viață sustenabil, prin dezvoltarea de competențe ecosociale.

Acest obiectiv se aliniază principiilor Proiectului Președintelui României - România Educată, care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație. Unul dintre dezideratele asumate prin acest proiect este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător.

Din această perspectivă, educația pentru mediu și schimbări climatice trebuie să fie abordată integrat, în toți anii de studiu, în vreme ce infrastructura unităților de învățământ trebuie să fie adecvată standardelor europene și globale de dezvoltare sustenabilă. Susținerea și dezvoltarea unei rețele a „Școlilor verzi“ este un obiectiv strategic din domeniul prioritar „Infrastructura sistemului de educație“, iar elementele europene și globale privind dezvoltarea durabilă sunt prevăzute în mai multe domenii prioritare ale proiectului.

La baza strategiei stă, de asemenea, Raportul Administrației Prezidențiale - Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, validat de consultarea publică încheiată la data de 11 februarie 2022, o continuare a Proiectului România Educată, a cărui operaționalizare a fost inclusă ca angajament în Strategia națională de apărare a țării.

Educația pentru mediu și schimbări climatice, în școli sustenabile, răspunde priorităților europene, angajamentelor asumate de România și preocupărilor cetățenilor în domeniul schimbărilor climatice și protecția mediului și vizează învățământul preuniversitar prin creșterea expunerii elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și la schimbări climatice, asigurând contextul pentru ca aceștia să se implice, pe perioada de școlarizare, în activități concrete de protecție a mediului.

Prin urmare, obiectivul educației pentru mediu și schimbări climatice constă în dezvoltarea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice. Educația pentru mediu și schimbări climatice vizează educația pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului și prin acțiuni concrete, în scopul de a crea un viitor sustenabil.

Implementarea unui program educațional național pentru mediu și schimbări climatice constituie un obiectiv-cheie care este atins prin introducerea în structura anului școlar a unei săptămâni dedicate mediului și schimbărilor climatice, Săptămâna verde, începând cu anul școlar 2022-2023, precum și prin introducerea, în oferta națională de curriculum la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, a unor discipline/teme dedicate educației pentru mediu și schimbări climatice.

Obiectivele strategiei, în ceea ce privește soluțiile pentru resurse educaționale, constau atât în crearea unui astfel de ecosistem digital pentru educația pentru mediu și schimbări climatice, prin diverse aplicații/platforme, cât și în a oferi opțiuni variate de activități extracurriculare și extrașcolare, care să fie dezvoltate cu ajutorul cadrelor didactice, al ONG-urilor de mediu, precum și al altor instituții relevante din domeniu.

II. Rolul Planului de acțiune

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, denumit în continuare Planul de acțiune, reprezintă documentul-cheie care ghidează implementarea acesteia, în acord cu obiectivele seturilor de politici la nivel internațional, național, care promovează respectul pentru mediu în seria valorilor care stau la baza sistemului de educație, și prevede corelarea obiectivelor de învățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație, care includ, printre altele, educația privind mediul înconjurător, sustenabilitatea și limitarea schimbărilor climatice.

Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au elaborat Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030.

Prin Planul de acțiune, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își asumă responsabilități și mobilizează toate părțile interesate să se implice pentru atingerea obiectivelor strategiei.

Planul de acțiune este rezultatul unui amplu proces de consultare publică, derulat în anul 2023 cu reprezentanți din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, mediului privat, mediului academic, mediului științific, partenerilor sociali, societății civile etc.

Prin cele patru direcții de acțiune, obiectivele generale și obiectivele specifice, Planul de acțiune susține o abordare integrată și multidimensională a educației pentru mediu și schimbări climatice. Acesta constituie un cadru de facilitare adresat decidenților implicați în elaborarea politicilor publice la toate nivelurile, în scopul concentrării resurselor și asigurării coerenței politicilor privind educația pentru mediu și schimbări climatice, dezvoltare durabilă pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030.

Totodată, prin setul de acțiuni, Planul de acțiune urmărește integrarea principiilor de dezvoltare durabilă, de educație pentru mediu și schimbări climatice și corelarea obiectivelor cu țintele Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030.

Planul de acțiune urmărește gestionarea proceselor specifice într-o manieră eficace, eficientă și transparentă, pentru construirea unei societăți coezive, stabilește o serie de acțiuni pentru creșterea gradului de educație și conștientizare, în rândul copiilor și tinerilor, privind protecția mediului și schimbările climatice. Strategia include obiective și măsuri care vor fi implementate progresiv în următorii ani, cu un orizont de implementare mai larg, până în 2030.

III. Direcții prioritare de acțiune, obiectivele generale și obiectivele strategice

Planul de acțiune urmărește patru direcții de acțiune:

1. program educațional național pentru mediu și schimbări climatice;

2. soluții pentru resursele educaționale;

3. infrastructură pentru școli sustenabile;

4. resursă umană implicată în educația pentru mediu și schimbări climatice.

1. Direcția de acțiune: program educațional național pentru mediu și schimbări climatice

OG.1: Dezvoltarea competențelor elevilor necesare acțiunilor pentru protejarea mediului și pentru atenuarea și adaptarea la schimbări climatice

OS.1. Extinderea învățării în rândul tuturor elevilor prin implementarea unui program național de educație pentru mediu și schimbările climatice

M.1.1.1. Realizarea cadrului de coordonare a implementării educației pentru mediu și schimbări climatice

M.1.1.2. Menținerea unei săptămâni în structura anului școlar dedicată activităților privind educația pentru mediu și schimbări climatice, denumită Săptămâna verde

M.1.1.3. Promovarea și diseminarea exemplelor de bună practică la nivel național în urma desfășurării la nivel județean/al municipiului București a Competiției Săptămâna verde

M.1.1.4. Inventarierea anuală a activităților desfășurate și a resurselor educaționale la nivel județean, respectiv național

M.1.1.5. Stimularea studiului unor discipline și cursuri opționale cu tematica relaționată cu educația pentru mediu și schimbări climatice

M.1.1.6. Monitorizarea activităților de implementare a reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la șapte ani și revizuirea curriculară pentru completarea programelor școlare în vigoare (primar, gimnazial, liceal) cu noțiuni/teme privind educația pentru mediu și schimbări climatice

M.1.1.7. Dezvoltarea de parteneriate în domeniul educației pentru mediu și schimbări climatice, la nivel local, județean, național și/sau internațional

M.1.1.8. Asigurarea unei surse constante de finanțare pentru programe educaționale și de conștientizare, cu privire la educația pentru mediu și schimbări climatice

2. Direcția de acțiune: soluții pentru resurse educaționale

OG.2. Crearea unui ecosistem digital extins privind educația pentru mediu și schimbări climatice prin integrarea și utilizarea noilor tehnologii, cu scopul utilizării lor în procesul de învățare și oferirea de opțiuni variate de activități în aer liber

A. Instrumente digitale în educația pentru mediu și schimbări climatice

• OS.2.1. Utilizarea noilor tehnologii, platforme digitale integrate/aplicații în educația pentru mediu și schimbări climatice

M.2.1.1. Dezvoltarea platformei online ce conține resurse privind educația pentru mediu și schimbări climatice și valorificarea resurselor online existente

M.2.1.2. Dezvoltarea unor aplicații mobile (de tipul Mini Inspectorul de Mediu) și utilizarea celor existente pentru monitorizarea mediului și/sau protejarea în situația unor dezastre naturale

B. Activități interactive și educație în aer liber

• OS.2.2. Identificarea locurilor în care se poate face educație în aer liber, prin cartografierea spațiilor existente

M.2.2.1. Identificarea de locații pretabile pentru activități desfășurate în afara școlii

M.2.2.2. Mobilizarea instituțiilor publice centrale și locale, a ghizilor montani, a personalului Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și al parcurilor naționale și/sau naturale în vederea implicării în educația în aer liber

• OS.2.3. Identificarea resurselor externe școlii care pot sprijini realizarea dezideratelor privind educația în aer liber, la nivel național și la nivelul fiecărei unități de învățământ

M.2.3.1. Dezvoltarea programului național Ranger Junior (micul explorator al naturii)

M.2.3.2. Elaborarea și diseminarea de materiale-suport pentru profesori și reprezentanți ai instituțiilor responsabile/implicate în desfășurarea de activități educative în natură

M.2.3.3. Stabilirea unei rețele de „ambasadori“ privind mediul și schimbările climatice, în fiecare clasă și în fiecare școală

• OS.2.4. Facilitarea educației în aer liber la nivel național și la nivelul fiecărei școli

M.2.4.1. Simplificarea birocratică în vederea organizării de activități educaționale în exteriorul unității de învățământ

M.2.4.2. Pregătirea cadrelor didactice pentru facilitarea experiențelor în vederea desfășurării unor activități didactice în natură

M.2.4.3. Înființarea unor cluburi cu activități dedicate protecției mediului și schimbărilor climatice pornind de la orizontul local

3. Direcția de acțiune: infrastructură pentru școli sustenabile

OG3: Dezvoltarea infrastructurii școlare prin susținerea și dezvoltarea unei rețele a „școlilor verzi“ pentru tranziția la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară și neutră din punct de vedere climatic și promovarea unei culturi a sustenabilității la nivelul unităților de învățământ

• OS.3.1. Sprijinirea și reabilitarea unităților de învățământ preuniversitar din România, în vederea creșterii gradului lor de sustenabilitate și a reducerii amprentei de carbon

M.3.1.1. Realizarea de modificări structurale pentru a asigura sustenabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificare a spațiului verde, colectare selectivă a deșeurilor) și construirea unui spațiu nou școlar verde

M.3.1.2. Reducerea amprentei de carbon a clădirilor unităților de învățământ preuniversitar din România prin măsuri de creștere a eficienței energetice

M.3.1.3. Îmbunătățirea condițiilor de transport în zonele slab deservite de transportul local, prin furnizarea de mijloace de transport școlar sustenabile și infrastructura aferentă

M.3.1.4. Dezvoltarea unei infrastructuri care să permită eficientizarea utilizării resurselor

M.3.1.5. Promovarea digitalizării ca soluție pentru reducerea volumului de hârtie și a altor materiale folosite în școală

M.3.1.6. Îmbunătățirea calității aerului, iluminării naturale și reducerea poluării fonice

• OS.3.2. Dezvoltarea de arhitectură școlară sustenabilă

M.3.2.1. Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi

M.3.2.2. Încurajarea unităților de învățământ în vederea participării în rețele educaționale internaționale care promovează educația pentru mediu și schimbări climatice

• OS.3.3. Monitorizarea și evaluarea clădirilor școlare

M.3.3.1. Evaluarea POE - Post Occupancy Evaluation a facilităților educaționale contemporane

• OS.3.4. Implicarea școlii în protejarea mediului la nivelul comunității: școala devine un hub al sustenabilității în comunitate

M.3.4.1. Dezvoltarea infrastructurii de colectare a materialelor reciclabile și reutilizabile în proximitatea școlilor

M.3.4.2. Transformarea școlilor în huburi ale comunității

4. Direcția de acțiune: resursa umană implicată în educația pentru mediu și schimbări climatice

OG4. Formarea și stimularea resursei umane implicate în predare/transmitere de informații pentru educația pentru mediu și schimbări climatice

• OS4.1. Promovarea unei culturi a sustenabilității la nivelul unităților de învățământ

M.4.1.1. Oferirea de programe de formare inițială și continuă, motivarea și responsabilizarea managementului și personalului din unitățile de învățământ pentru adoptarea unei culturi a sustenabilității

M.4.1.2. Dezvoltarea unui plan de mentenanță sustenabilă, integrat în planul de management al școlii

M.4.1.3. Existența, la nivelul fiecărei unități de învățământ, a unui cadru didactic responsabil privind educația pentru mediu și schimbări climatice

M.4.1.4. Recunoașterea rezultatelor obținute de cei care contribuie la creșterea gradului de sustenabilitate al școlii

• OS4.2. Formarea profesională a cadrelor didactice privind educația pentru mediu și schimbări climatice

M.4.2.1. Includerea competențelor specifice educației pentru mediu și schimbări climatice în profilul de competențe pentru profesori

M.4.2.2. Includerea în oferta curriculară a programelor de formare inițială pentru cariera didactică a temelor de mediu și schimbări climatice, a pedagogiei responsabile față de mediu și a competenței de a realiza un act didactic în natură

M.4.2.3. Elaborarea și includerea în oferta de activități de formare continuă și dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de mediu, schimbări climatice și sustenabilitate, precum și pentru facilitarea experiențelor în natură și pregătirea pentru un act didactic în natură

M.4.2.4. Crearea unei rețele de formatori/mentori în fiecare județ

M.4.2.5. Includerea educației pentru mediu și schimbări climatice în setul de priorități tematice pentru programele de formare acreditate la nivel național, promovarea programelor Erasmus+

M.4.2.6. Recunoașterea și validarea contextelor alternative de dezvoltare profesională în domeniul mediului și schimbărilor climatice prin acordarea de credite profesionale transferabile, denumite în continuare CPT, și utilizarea lor în evaluările periodice ale cadrelor didactice

• OS4.3. Motivarea inspectorilor, directorilor de școală și a cadrelor didactice privind implicarea în educația pentru mediu și schimbări climatice

M.4.3.1. Recompensarea din cadrul sistemelor de evaluare a inspectorilor, a directorilor și a cadrelor didactice în legătură cu implicarea lor în educația pentru mediu și schimbări climatice

M.4.3.2. Includerea activităților legate de protecția mediului și de limitarea schimbărilor climatice în metodologia de acordare a unor stimulente salariale și a unor bonusuri sub formă de participare la mobilități externe/interne în spiritul măsurii prevăzute la capitolul V O4. e din raportul România Educată.

IV. Finanțarea Planului de acțiune

Acțiunile prevăzute în Planul de acțiune se susțin prin:

– alocări bugetare ale Administrației Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, instituție publică în coordonarea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, denumit în continuare MMAP;

– proiecte finanțate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Programul național de investiții Școli sigure și sănătoase, prin care se pot accesa fonduri pentru reabilitarea și consolidarea clădirilor unităților de învățământ;

– finanțarea din fonduri externe nerambursabile pentru programele aferente se face în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program;

– proiecte finanțate prin alte mecanisme locale, regionale, naționale și internaționale (de exemplu, colaborări cu mediul privat etc.);

– bugetul de stat.

Finanțarea obiectivelor și a măsurilor prevăzute în Planul de acțiune se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituții și autorități publice responsabile sau implicate, în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, și, după caz, în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, proiectelor cu finanțare din Planul național de redresare și reziliență și din alte surse legale.

V. Implementarea Planului de acțiune

O parte dintre activitățile specifice Planului de acțiune vor fi asumate și coordonate de către Ministerul Educației și Cercetării și facilitate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Planul de acțiune prevede și activități specifice care vor putea fi implementate prin implicarea partenerilor instituționali, prin competiții de proiecte și/sau alte mecanisme specifice, care mobilizează la acțiune toate părțile implicate în dezvoltarea educației pentru mediu și schimbări climatice.

VI. Monitorizarea și evaluarea implementării Planului de acțiune

Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au rolul și responsabilitatea de a monitoriza și evalua anual stadiul implementării Planului de acțiune.

Monitorizarea se va face prin colectarea datelor cu privire la activitățile desfășurate conform atribuțiilor fiecărei instituții. Cele două instituții, respectiv Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, vor elabora, anual, pe baza rezultatelor monitorizării, raportul de evaluare.

Raportul de evaluare anual se prezintă Comitetului interministerial privind schimbările climatice, denumit în continuare CISC.

VII. Principiile procesului de monitorizare

Principiile care stau la baza procesului de monitorizare și de evaluare a Planului de acțiune sunt:

– principiul responsabilității - furnizarea de date și informații cantitative și calitative cu privire la implementarea obiectivelor specifice ale Planului de acțiune;

– principiul transparenței - Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și partenerii implicați vor asigura transparența activităților prin actualizarea permanentă a site-ului și organizarea unor conferințe de presă anuale;

– principiul cooperării - Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vor coopera pentru dialog și parteneriat cu instituții/organizații internaționale și naționale - autorități publice centrale și locale, societatea civilă, mass-media ș.a. în activitățile de monitorizare, evaluare și comunicare;

– principiul eficienței - Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alte instituții, parteneri vor colabora permanent pentru evidențierea impactului acțiunilor întreprinse pentru facilitarea implementării Planului de acțiune.

VIII. Procesul de monitorizare a Planului de acțiune

Procesul de monitorizare a Planului de acțiune prevede raportări anuale de monitorizare, pe baza indicatorilor specifici din Planul de acțiune.

Acest proces, cu caracter de regularitate, are ca rezultat Raportul anual de monitorizare a implementării Planului de acțiune.

Raportul anual de monitorizare a implementării constituie principalul instrument de monitorizare, pe baza căruia se va evalua progresul înregistrat în implementarea Planului de acțiune.

Raportul anual de monitorizare a implementării se elaborează de către Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în primul semestru al anului următor celui pentru care se realizează raportarea și va fi publicat pe site-urile ministerelor.

Structura Raportului anual de monitorizare a implementării cuprinde:

– descrierea acțiunilor întreprinse pentru facilitarea atingerii țintelor în perioada de raportare (ultimele 12 luni/an calendaristic);

– situația evoluției indicatorilor de monitorizare a progresului Planului de acțiune pentru facilitarea implementării strategiei;

– situația progresului în atingerea țintelor asumate prin strategie;

– concluzii și recomandări pentru următoarea perioadă de raportare (următoarele 12 luni/an calendaristic).

Acestea vor fi însoțite, după caz, de o anexă care va cuprinde acte normative adoptate în perioada de raportare, în sprijinul derulării acțiunilor specifice destinate atingerii țintelor strategiei.

Raportul anual de monitorizare a implementării se prezintă până cel târziu la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

În cadrul procesului de monitorizare se includ, după caz, și acțiuni de tip ad-hoc, rezultate din necesitățile de monitorizare, raportare și eventual evaluare specifice perioadei de raportare și care vor avea ca bază concluziile și recomandările din perioada precedentă de raportare.

IX. Listă de abrevieri

• AFM - Administrația Fondului pentru Mediu

• ANANP - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

• CCD - casa corpului didactic

• CDEOȘ - curriculum la decizia elevului din oferta școlii

• CNPEE - Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

• ISJ - inspectoratul școlar județean

• ISMB - Inspectoratul Școlar al Municipiului București

• LIP nr. 198/2023 - Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare

• LIS nr. 199/2023 - Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare

• ONG - organizație neguvernamentală

• ONU - Organizația Națiunilor Unite

• PEO - Program educație și ocupare

• PNRR - Planul național de redresare și reziliență

• PR - Program regional

• UE - Uniunea Europeană

• UAT - unitate administrativ-teritorială

X. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030

ARTICOL UNIC

ANEXĂ

Cookies