Articolul I
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 384/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 24 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
Articolul 1
Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată, denumită în continuare lege.
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
Articolul 2
(1) În vederea angajării în străinătate, cetățenii români cu domiciliul în România, astfel cum este prevăzut la art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de serviciile specializate prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege, respectiv informare, consiliere și mediere.
(2) Serviciile specializate prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege sunt realizate pe teritoriul României de către agenții de plasare a forței de muncă, prevăzuți la art. 3 lit. b) din lege, sau de către alți furnizori de servicii de plasare a forței de muncă, prevăzuți la art. 3 lit. e) din lege, înregistrați sau supuși procedurii de notificare, după caz, în condițiile prevăzute de lege.
(3) Prin străinătate, în sensul prezentelor norme, se înțelege orice stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, precum și oricare alt stat membru al Organizației Internaționale a Muncii.
3. La articolul 2^2, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
Articolul 2^2
(1) Pentru desfășurarea activității de mediere pe teritoriul României, în vederea angajării cetățenilor români în străinătate, agenții de plasare a forței de muncă, prevăzuți la art. 3 lit. b) din lege, au obligația de a se înregistra la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul social și de a notifica înființarea de sucursale, puncte de lucru ori alte sedii secundare inspectoratului teritorial de muncă unde sunt înregistrați și inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială funcționează respectivele sedii secundare, cu 5 zile lucrătoare anterior începerii prestării activității de plasare în acele locații.
(2) Înregistrarea, respectiv notificarea prevăzute la alin. (1) se realizează prin depunerea sau transmiterea, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială agenții de plasare a forței de muncă își au sediul, respectiv la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială funcționează sediile secundare, a unei cereri formulate de reprezentantul legal, sub semnătură olografă, depusă în format letric sau transmisă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, cu semnătură electronică calificată, prin poșta electronică, însoțită de documentele prevăzute la art. 9 din lege, formularul prevăzut în anexa nr. 3, precum și de următoarele documente:
a) certificatul de înregistrare emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, din care să rezulte că agentul de plasare a forței de muncă are ca activitate principală «7810 - Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă», în copie;
b) certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, din care să rezulte faptul că nu se află în procedura de faliment sau dizolvare, în copie;
c) documentul de identitate al reprezentantului legal, în copie;
d) cazierul judiciar sau declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al agentului de plasare, sub sancțiunea falsului în declarații, astfel cum este acesta prevăzut la art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, din care să rezulte că acesta nu a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, prevăzută de același act normativ, incompatibilă cu activitatea pe care urmează să o desfășoare.
4. Articolul 2^3 va avea următorul cuprins:
Articolul 2^3
(1) Furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă, prevăzuți la art. 3 lit. e) din lege, pot desfășura pe teritoriul României activitatea de plasare a forței de muncă în străinătate, cu respectarea tuturor condițiilor stabilite de lege.
(2) Pentru desfășurarea activității de plasare a forței de muncă în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) din lege, furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a notifica inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială au înregistrat sediul permanent pe teritoriul României, cu 5 zile lucrătoare anterior începerii prestării acestor servicii.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) se realizează prin depunerea sau transmiterea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, cu semnătură electronică calificată, prin poșta electronică, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă are înregistrat sediul permanent, a notificării de înregistrare a furnizorului de servicii de plasare pentru desfășurarea activității de plasare a forței de muncă în străinătate prevăzute în anexa nr. 4, precum și a următoarelor documente:
a) documentul care atestă că furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă are dreptul legal de a presta astfel de servicii în baza legislației statului membru de stabilire, fiind supus, după caz, unei proceduri de acreditare, autorizare ori înregistrare, în copie certificată pentru conformitate cu originalul sau emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată, după caz;
b) documente justificative din care să rezulte calitatea reprezentantului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă constituit pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European de a desfășura activitatea de plasare pe teritoriul României în numele și pentru acesta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul sau emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată, după caz;
c) documentul emis de autoritățile competente din statul de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, din care să rezulte faptul că acesta nu se află în procedura falimentului sau în dizolvare, potrivit legii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
d) certificatul de înregistrare fiscală a sediului permanent pe teritoriul României al furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, în copie certificată pentru conformitate cu originalul sau emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată, după caz;
e) documentul care atestă dreptul furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă de folosință a spațiului în care se desfășoară această activitate de plasare, întocmit și înregistrat în condițiile legii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
f) documentul de identitate al reprezentantului legal și al reprezentantului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă pe teritoriul României, în copie;
g) contractele care conțin oferte ferme de locuri de muncă în străinătate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
h) documentele doveditoare emise de autoritățile competente din statul de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, care să ateste faptul că reprezentantul legal, precum și reprezentantul acestuia pe teritoriul României nu au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, prevăzută de legislația din statul de stabilire, care i-ar face incompatibili cu serviciile de plasare de forță de muncă pe care le prestează, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
i) contractele individuale de muncă sau documentele echivalente contractului de muncă potrivit legislației statului de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, încheiate cu personalul care urmează să presteze pe teritoriul României activitățile specifice de plasare de forță de muncă pentru străinătate;
j) declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal, din care să reiasă că are încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane, în original, semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată;
k) documentele care atestă calificarea în domeniul resurselor umane a personalului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, ce desfășoară activitatea de recrutare pe teritoriul României.
(4) Pentru desfășurarea activității de plasare a forței de muncă, în condițiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege, furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a notifica inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială intenționează să desfășoare această activitate, cu 5 zile lucrătoare înainte de începerea prestării acestor servicii.
(5) Notificarea prevăzută la alin. (4) se realizează prin depunerea sau transmiterea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin poșta electronică, la inspectoratul teritorial de muncă, a notificării de înregistrare a furnizorului de servicii de plasare transfrontalieră pentru desfășurarea activității de plasare a forței de muncă în străinătate prevăzute în anexa nr. 5, precum și a următoarelor documente:
a) documentul care atestă că furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă are dreptul legal de a presta astfel de servicii în baza legislației statului membru de stabilire, fiind supus, după caz, unei proceduri de acreditare, autorizare ori înregistrare, în copie certificată pentru conformitate cu originalul sau emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată, după caz;
b) documente justificative din care să rezulte calitatea reprezentantului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, constituit pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, de a desfășura activitatea de plasare pe teritoriul României în numele și pentru acesta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul sau emis în format electronic, cu semnătură electronică calificată, după caz;
c) documentul emis de autoritățile competente din statul de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, din care să rezulte faptul că acesta nu se află în procedura falimentului sau în dizolvare, potrivit legii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
d) documentul care atestă dreptul de folosință a spațiului în care se desfășoară activitatea de plasare, întocmit și înregistrat la autoritatea fiscală competentă, în condițiile legii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
e) documentul de identitate al reprezentantului legal și al reprezentantului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă pe teritoriul României, în copie;
f) contractele care conțin oferte ferme de locuri de muncă în străinătate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
g) declarația pe propria răspundere cu privire la serviciile de plasare de forță de muncă prestate în alte județe, sub sancțiunea falsului în declarații, astfel cum este acesta prevăzut la art. 326 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare;
h) documentele doveditoare emise de autoritățile competente din statul de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, care să ateste faptul că reprezentantul legal, precum și reprezentantul acestuia pe teritoriul României nu au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, prevăzută de legislația din respectivul stat de stabilire, care i-ar face incompatibili cu serviciile de plasare de forță de muncă pe care le prestează, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
i) contractele individuale de muncă sau documentele echivalente contractului de muncă, potrivit legislației statului de stabilire a furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, încheiate cu personalul care urmează să presteze pe teritoriul României activitățile specifice de plasare în străinătate;
j) declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal, din care să reiasă că are încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane, în original, semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată;
k) documentele care atestă calificarea în domeniul resurselor umane a personalului furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, ce desfășoară activitatea de recrutare pe teritoriul României.
(6) Obligația de notificare reglementată în prezentul articol se consideră îndeplinită numai dacă este însoțită de toate documentele prevăzute la alin. (3), respectiv de cele prevăzute la alin. (5).
(7) Documentele prevăzute la alin. (3), respectiv cele prevăzute la alin. (5), care sunt redactate într-o limbă străină, sunt însoțite de traducerea autorizată în limba română a acestora.
5. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.