HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025

1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Secu Cristian Adrian împotriva înregistrării candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.720 din data de 10 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 904F/2025. Documentele de candidatură a domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.

3. În motivarea contestației se susține, în esență, după redarea considerentelor Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, că domnul Dan Nicușor-Daniel, în calitate de demnitar public, a încălcat sistematic legea, cu nesocotirea art. 1 alin. (5) și art. 82 alin. (2) din Constituție. În acest sens, pe de o parte, se arată că a încălcat în mod repetat obligațiile administrative din domeniul disciplinei în urbanism și al regimului de autorizare a construcțiilor, inspectorii în construcții cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții efectuând controale prin sondaj, finalizate prin încheierea de procese-verbale de control și procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, pe care instanțele judecătorești sesizate pe fond le-au menținut, respingând plângerile contravenționale, fără a exista date privind existența unor hotărâri judecătorești definitive. În susținerea celor menționate, domnul Cristian Adrian Secu enumeră o serie de procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Pe de altă parte, se arată că primarul general al municipiului București, domnul Dan Nicușor-Daniel, a încălcat regimul conflictelor de interese prin emiterea Dispoziției nr. 1.925 din 21.12.2023, prin care și-a majorat indemnizația lunară, elaborând și emițând un act administrativ de natura dispoziției prin care se aduce un folos material pentru sine, cu încălcarea dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și fără a avea la bază o excepție prevăzută de vreun act normativ prin care să se poată încheia o asemenea operațiune administrativă.

4. Totodată, se invocă inaptitudinea candidatului Dan Nicușor-Daniel de a exercita funcția de mediere între autoritățile statului, precum și neloialitatea sa constituțională față de alte autorități ale statului, cu nesocotirea art. 1 alin. (3) și art. 80 alin. (2) din Constituție. În acest sens, menționând jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul cooperării și colaborării loiale între autoritățile statului, se arată că, prin discursul său promovat în spațiul public, domnul Dan Nicușor-Daniel a defăimat în mai multe rânduri instituții precum Inspectoratul de Stat în Construcții sau Prefectura Capitalei, devoalând un comportament interinstituțional neloial și conflictual, redând ca exemple declarații ale acestuia din cadrul unor intervenții televizate. Distinct de cele de mai sus, se susține că domnul Dan Nicușor-Daniel a arătat incapacitatea sa de a fi un mediator în activitățile ce implică autoritatea statală, inclusiv prin activitățile sale relativ recente, în acest sens menționând așa-numitul scandal declanșat de acesta cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Planșeului Unirii, demarate de primarul sectorului 4 al Capitalei. Drept urmare, în opinia domnului Cristian Adrian Secu, toate aceste discursuri, acțiuni și derapaje ale candidatului converg către o singură concluzie, și anume că acesta nu își poate îndeplini rolul de mediator între autoritățile statului. Or, o conduită contrară acestui rol nu poate fi acceptată, dat fiind faptul că Președintele României interacționează cu autorități publice de rangul cel mai înalt - Guvernul României și Parlamentul României -, existând riscul apariției unor conflicte juridice de natură constituțională. Plecând de la exemplul Planșeului Unirii, este perfect posibil ca domnul Dan Nicușor-Daniel să refuze promulgarea unei legi pe motiv că aceasta este neconstituțională, fără a urma procedura reexaminării sau fără a apela la jurisdicția instanței de contencios constituțional.

5. Se invocă o posibilă legătură dintre domnul Dan Nicușor-Daniel și fosta Securitate, ceea ce ar atrage încălcarea art. 82 alin. (2) din Constituție. În acest sens, se susține că în sfera condițiilor de formă necesare persoanelor care candidează pentru funcția de Președinte al României se încadrează aspectele referitoare la declarația pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 370/2004, însă eligibilitatea unui candidat nu poate fi redusă doar la verificarea existenței unui document formal. Se susține că legiuitorul a urmărit ca persoana care aspiră la cea mai înaltă funcție din stat să nu fi făcut parte din structura Securității, în caz contrar acest aspect echivalând cu infirmarea ab initio a obligațiilor acesteia de apărare a democrației și a drepturilor și libertăților fundamentale, condiție esențială de eligibilitate intrinsecă și de fond în privința candidatului pentru funcția de Președinte al României. Astfel, se susține că, și în situația în care un candidat a declarat pe propria răspundere faptul că nu a lucrat sau nu a colaborat cu fosta Securitate, Curtea Constituțională este obligată să verifice veridicitatea aspectelor înscrise în acest document. Se invocă un document intitulat „Raport privind încadrarea informativă a cetățenilor care se deplasează în Australia cu ocazia Olimpiadei internaționale de Matematică“, despre care se susține că a circulat în spațiul public și în presă, la data de 10 iunie 2024. Se susține că, drept urmare a apariției acestui document, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a demarat verificări, iar în urma verificărilor a eliberat Adeverința nr. 1.698 din 17 septembrie 2024, prin care a arătat că „nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii“. Autorul contestației susține că nu s-a verificat autenticitatea înscrisului care a circulat în spațiul public și arată că această verificare era cu atât mai necesară, cu cât respectiva adeverință nu a putut fi contestată la instanța de contencios administrativ competentă, în lipsa unui interes direct, născut și actual, având în vedere că domnul Dan Nicușor-Daniel nu își anunțase la momentul respectiv candidatura la alegerile prezidențiale. În consecință, solicită Curții Constituționale să verifice autenticitatea înscrisului respectiv.

6. Se mai invocă nerespectarea și neexecutarea sistematică și culpabilă a hotărârilor judecătorești definitive, ceea ce echivalează cu subminarea puterii judecătorești, precum și a rolului acesteia în arhitectura statului de drept, cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-5) și ale art. 82 alin. (2) din Constituție.

7. În acest sens, se susține, invocând jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la executarea hotărârilor judecătorești, că hotărârea judecătorească reprezintă actul prin care se aplică legea și se înfăptuiește justiția, fiind prezumată legal că reprezintă adevărul în cauza în care a fost dată, conform principiului res judicata pro veritate habetur. Or, se susține că domnul Dan Nicușor-Daniel, în calitatea sa de primar al municipiului București, a refuzat în mod constant punerea în executare a mai multor hotărâri judecătorești, fiind citate o serie de astfel de hotărâri. Ca atare, se susține că refuzul sistematic și culpabil al domnului Nicușor-Daniel Dan de a pune în executare hotărârile judecătorești invocate este de natură a submina puterea judecătorească, parte din structura tripartită a statului de drept și, implicit, funcționarea optimă a acestuia.

8. Pe rol se află, de asemenea, și Dosarul nr. 936F/2025, având ca obiect soluționarea contestației formulate de domnul Antony Octavian Andre împotriva Deciziei nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

9. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.763 din 10 martie 2025. Decizia nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 a fost transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.

10. În motivarea contestației se solicită, în esență, admiterea contestației, anularea Deciziei nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel și respingerea acestei candidaturi.

11. În acest sens, se susține încălcarea principiului egalității și al nediscriminării, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece domnul Dan Nicușor-Daniel a exprimat public, prin declarații documentate, o poziție discriminatorie față de persoanele LGBTQ+, declarații care contravin obligației oricărui candidat la președinție de a respecta și promova drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor.

12. Se mai susține lipsa loialității față de valorile constituționale, deoarece discursul public al domnului Dan Nicușor-Daniel contravine principiului consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia România este un stat democratic, bazat pe demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, pluralismul politic și statul de drept. Astfel, se arată că homofobia domnului Dan Nicușor-Daniel este atât de puternică încât, în 2017, a demisionat din funcția de președinte al partidului pe care l-a fondat, Uniunea Salvați România (USR), din simplul fapt că partidul s-a poziționat împotriva referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție.

13. Totodată, se susține încălcarea obligației constituționale a Președintelui de a veghea la respectarea Constituției, obligație consacrată de art. 80 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece exprimarea publică a domnului Dan Nicușor-Daniel indică o intenție clară de a susține politici și poziții contrare principiilor statului de drept și democrației constituționale.

14. În final, se susține că pozițiile domnului Dan Nicușor-Daniel privind drepturile persoanelor LGBTQ+ contravin principiului inclusivității și egalității consacrat în Constituție, sens în care invocă argumentele stabilite de Curtea Constituțională privind eligibilitatea candidaților prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, precum și Hotărârea din 25 septembrie 2023, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Buhuceanu și alții împotriva României, prin care s-a stabilit că România are obligația de a asigura un cadru juridic adecvat pentru protejarea drepturilor cuplurilor de același sex.

15. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea pe site-ul instituției, cu privire la contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și cu privire la faptul că dosarul se va soluționa, pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse, până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestațiilor.

16. În Dosarul nr. 904F/2025, domnul Dan Nicușor-Daniel, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.778 din 11 martie 2025, a transmis un punct de vedere, prin care solicită respingerea contestației formulate de domnul Secu Cristian Adrian. În esență, în ceea ce privește invocarea unor aspecte ce țin de îndeplinirea atribuțiilor de primar general, arată că cele mai multe dintre procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor emise de Inspectoratul de Stat în Construcții, ca urmare a controalelor efectuate la Primăria Municipiului București, au fost anulate de către instanțele judecătorești. Cu privire la pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictului de interese, arată că Dispoziția nr. 1.925 din 21 decembrie 2023 a fost emisă de către primarul general în executarea legii, actul administrativ a fost supus controlului de legalitate exercitat de către prefectul municipiului București, iar acesta nu a fost contestat în instanță. De asemenea, arată că Agenția Națională de Integritate nu a emis un raport în care să constate această presupusă încălcare a regimului conflictului de interese. Cu privire la pretinsa inaptitudine a candidatului de a exercita funcția de mediere între autoritățile statului, arată că declarațiile publice ale primarului general al municipiului București, invocate de contestatar, trebuie analizate ca declarații politice, care reflectă deficiențele instituțiilor publice cu care acesta a interacționat în exercitarea atribuțiilor de primar general al municipiului București, având în vedere că acesta din urmă trebuie să explice public locuitorilor municipiului București cauzele nerealizării anumitor proiecte și obiective ale primăriei. Totodată, arată că situația de la Planșeul Unirii a pornit de la autorizația de construire emisă în mod nelegal de către primarul sectorului 4, pe terenul aflat în domeniul public al municipiului București, iar nelegalitatea autorizației de construire a fost constatată de către instanța de judecată. Cu privire la pretinsa nerespectare și neexecutare a hotărârilor judecătorești definitive, arată, pe de o parte, că cele mai multe dintre hotărârile judecătorești indicate de contestatar nu sunt definitive, iar, pe de altă parte, că există situații în care executarea hotărârilor judecătorești definitive presupune efectuarea unor operațiuni administrative prealabile punerii în executare, care necesită o perioadă de timp mai îndelungată decât termenul standard de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, prevăzut de art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

17. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosare.

18. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 904F/2025 și nr. 936F/2025, și anume contestarea înregistrării candidaturii domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

19. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 904F/2025 la Dosarul nr. 936F/2025, care a fost primul înregistrat.

20. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestațiilor, arătând că, în ceea ce privește încălcarea obligațiilor administrative ale primarului general sau a regimului juridic al conflictelor de interese există remedii procesuale, în fața instanțelor judecătorești. În ceea ce privește pretinsele legături ale candidatului cu fosta Securitate, arată că acestea sunt simple supoziții ale contestatarului fără relevanță în cauză.

21. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva înregistrării candidaturii domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

22. Curtea constată că persoanele care candidează pentru funcția de Președinte al României trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de Constituție și de Legea nr. 370/2004.

23. Examinând contestațiile, Curtea observă că, în esență, se invocă, pe de o parte, o pretinsă exercitare defectuoasă a atribuțiilor de primar general al municipiului București, prin încălcarea obligațiilor administrative din domeniul disciplinei în urbanism și al regimului de autorizare a construcțiilor și, respectiv, a regimului juridic al conflictelor de interese, iar, pe de altă parte, o pretinsă nerespectare și neexecutare a unor hotărâri judecătorești definitive.

24. Curtea reține că aspectele relevate nu intră în sfera contenciosului electoral exercitat de Curtea Constituțională în temeiul Legii nr. 370/2004, ci se circumscriu unor forme de răspundere juridică care evidențiază eventuale disfuncționalități în funcționarea autorităților publice, respectiv a funcției publice de primar general. Răspunderea juridică specifică exercitării acestei funcții publice nu pune însă în discuție condițiile de eligibilitate sau impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, aceste aspecte intrând în competența de soluționare a altor autorități publice, în funcție de tipul răspunderii juridice invocate.

25. Se mai invocă inaptitudinea candidatului Dan Nicușor-Daniel de a exercita funcția de mediere între autoritățile statului, precum și neloialitatea sa constituțională față de alte autorități ale statului, fiind menționate în acest sens declarații ale acestuia din cadrul unor intervenții televizate, precum și așa-numitul scandal declanșat de acesta cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Planșeului Unirii. De asemenea, se susține că domnul Dan Nicușor-Daniel a exprimat public, prin declarații documentate, o poziție discriminatorie față de persoanele LGBTQ+. Or, Curtea reține că aceste susțineri nu se încadrează în sfera unor critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat (a se vedea și Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

26. În ceea ce privește invocarea veridicității documentelor pe care s-a fundamentat emiterea de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a Adeverinței nr. 1.698 din 17 septembrie 2024, prin care s-a arătat că nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, Curtea reține că, potrivit art. 27 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se fac în scris, se depun la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor și vor fi primite numai dacă sunt însoțite, între altele, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Totodată, potrivit art. 27 alin. (5) din același act normativ, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Prin urmare, Curtea reține că verificarea veridicității aspectelor evidențiate în declarațiile pe propria răspundere ale candidaților, precum și a oricăror alte înscrisuri relevante nu este de competența instanței de contencios constituțional, aceasta fiind în competența de soluționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care, în urma verificărilor efectuate, a emis inițial Adeverința nr. 3.257 din 29 noiembrie 2012 și ulterior Adeverința nr. 1.698 din 17 septembrie 2024, prin care a constatat că nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității cu privire la candidatul Dan Nicușor-Daniel.

27. Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,