REGULAMENTUL din 13 martie 1993

Consiliul Superior al Magistraturii este organizat și funcționează în baza art. 124, 132 și 133 din Constituția României, a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și a prezentului regulament.

Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ colegial, își exercită atribuțiile prevăzute de lege în plenul sau.

La ședințe participa toți membrii consiliului, în afară de situațiile în care sunt împiedicați în mod justificat.

Cvorumul pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii este, potrivit legii, de două treimi din numărul membrilor săi. Consiliul adopta hotărâri și alte acte cu votul majorității membrilor săi cu drept de vot.

Consiliul poate hotărî ca votul să fie secret.

Dacă o vacanta se produce înainte de data expirării mandatului, se procedează, într-un termen de 30 de zile, la desemnarea candidaților în vederea alegerii unui alt membru în consiliu, urmindu-se procedura prevăzută de lege pentru alegerea acestuia; membrul consiliului astfel ales va încheia mandatul predecesorului sau.

Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește la sediul sau în toate situațiile prevăzute în prezentul capitol.

Membrii consiliului sunt convocați, cu cel puțin 5 zile înainte, în ședințe, de ministrul justiției, care le comunică, o dată cu convocarea, ordinea de zi propusă pentru ședința; convocarea poate fi facuta și la inițiativa a cel puțin 5 membri ai consiliului.

Lucrările consiliului sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, în cazurile prevăzute de art. 73 alin. 1 lit. a), b) și c) din Legea nr. 92/1992. În cazurile prevăzute de art. 73 alin. 1 lit. e) și alin. 2 din Legea nr. 92/1992, ședințele sunt prezidate, prin rotație, de un membru ales de consiliu.

Ministrul justiției expune membrilor consiliului, în ședința, punctul sau de vedere asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi și asigura condițiile necesare pentru ca membrii consiliului să se documenteze asupra acestor probleme și pentru buna desfășurare a dezbaterilor și deliberărilor.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile de a propune Președintelui României numirea în funcții de magistrați, ministrul justiției prezintă consiliului lista candidaților, precum și dosarele profesionale ale acestora, din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcție.

După ce verifica dosarele profesionale ale candidaților și îi audiaza, atunci când considera necesar, consiliul deliberează și hotărăște asupra propunerilor pe care le va inainta Președintelui României.

Lista propunerilor, semnată de membrii consiliului, însoțită de scurte prezentări ale activității celor propuși, se înaintează Președintelui României, de către ministrul justiției, care a prezidat ședința, împreună cu un exemplar al procesului-verbal al ședinței.

În cazul existenței unor opinii separate, membrii consiliului, care nu au votat pentru candidații propuși, își vor motiva opiniile divergențe, cu excepția cazurilor când votul a fost secret.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile de a dispune cu privire la promovarea și transferarea judecătorilor, suspendarea din funcție sau încetarea funcției de magistrat, ministrul justiției prezintă consiliului propuneri motivate, însoțite de notele calificative acordate celor în cauza, rapoarte și alte acte care stau la baza propunerilor făcute și care atesta îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii propuse.

Este considerată promovare și se dispune de către consiliu trecerea judecătorului în grad superior în cadrul aceleiași funcții sau trecerea într-o funcție superioară.

Avansarea pe loc, în condițiile prevăzute de art. 78 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se poate dispune la propunerea ministrului justiției.

În situațiile când se fac promovari în funcții de conducere, ministrul justiției va prezenta consiliului, de regula, mai multe propuneri de judecători care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției respective.

Dosarele profesionale privind promovarea și transferarea judecătorilor în interesul serviciului vor cuprinde, în mod obligatoriu, și consimțământul scris al celor în cauza.

În cazul transferului judecătorilor la cerere, consiliul va dispune, după examinarea avizului consultativ al Ministerului Justiției.

Suspendarea din funcție a magistratului, în condițiile prevăzute de art. 76 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se va dispune, la propunerea ministrului justiției, dacă exista dovada scrisă ca împotriva magistratului s-a pus în mișcare acțiunea penală.

În cazul în care se constata nevinovatia magistratului, consiliul ia act, de îndată, de încetarea suspendării din funcție, la cererea ministrului justiției sau a celui interesat, și dispune, conform legii, plata drepturilor bănești de care a fost lipsit.

Consiliul Superior al Magistraturii, sesizat de ministrul justiției pentru a dispune eliberarea din funcție a unui magistrat, în condițiile art. 80 alin. 1 sau 2, va chema magistratul în cauza pentru a fi ascultat și a-și exercită dreptul de apărare.

Hotărârile luate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la promovarea și transferarea judecătorilor, suspendarea sau eliberarea din funcție a magistraților, în condițiile art. 76 alin. 2 și, respectiv, art. 80 alin. 1 și 2, se comunică Ministerului Justiției, precum și magistraților interesați.

Contestațiile formulate de magistrați împotriva măsurilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 80 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se depun la secretariatul consiliului în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Dosarul, împreună cu contestația, se înaintează, de îndată, Curții Supreme de Justiție, pentru soluționare.

În exercitarea atribuțiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii verifica rezultatele examenului de capacitate al magistraților, stabilite de comisia de examinare, care îi sunt comunicate de către Ministerul Justiției.

În cazul în care apreciază necesar, consiliul poate cere sa i se prezinte lucrările scrise și să solicite relații de la membrii comisiei cu privire la modul de desfășurare a examenului.

Membrii comisiei pentru examenul de capacitate al magistraților pot fi invitați la ședința în care Consiliul Superior al Magistraturii hotărăște asupra validării examenului.

După îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 64 și art. 65 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, Consiliul Superior al Magistraturii înaintează Președintelui României propunerile de numire în funcție a magistraților care au promovat examenul de capacitate, cu respectarea dreptului de opțiune, prevăzut de lege, în ordinea tabelului de clasificare a candidaților.

În cazul în care consiliul invalideaza examenul, în tot sau în parte, se va pronunța prin hotărâre motivată, prin care va stabili și măsuri pentru organizarea unui nou examen cu toți candidații sau, după caz, cu o parte dintre ei, sesizarea autorităților competente pentru sancționarea persoanelor care se fac vinovate de fraude sau de nerespectarea condițiilor de desfășurare a examenului, precum și alte măsuri pe care le considera necesare.

Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, conform dispozițiilor cuprinse în prezentul capitol, vor fi consemnate, în sinteza, într-un registru separat care se păstrează la direcția care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției.

Avizele emise de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile prevăzute de art. 73 lit. e) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească vor fi motivate și consemnate, în sinteza, într-un registru special.

Când își exercită rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii se reuneste la sediul Curții Supreme de Justiție, lucrările fiind prezidate de președintele Curții.

În acest caz, convocarea consiliului se face de către președintele Curții Supreme de Justiție, care comunică membrilor consiliului și ministrului justiției lista dosarelor.

La ședințele consiliului părțile sunt citate în mod obligatoriu cu cel puțin 5 zile libere înainte de data când are loc judecata.

Judecătorului împotriva căruia s-a exercitat acțiunea disciplinară i se comunică, o dată cu citația, o copie a acțiunii introduse de ministrul justiției.

Judecătorul poate cere consiliului să fie asistat, în cursul judecații, de un magistrat ales de el.

Ministrul justiției nu participa la deliberările consiliului când acesta îndeplinește rolul de instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară va fi susținută în fața consiliului de ministrul justiției sau de un reprezentant desemnat de acesta.

Judecătorul citat și magistratul care îl asista pot lua cunoștința, la Curtea Suprema de Justiție, de conținutul dosarului și pot cere probe în apărare.

Ministrul Justiției sau reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cunoștința de actele depuse în apărare de judecătorul citat și sa ceara administrarea altor probe.

Consiliul Superior al Magistraturii, constituit în instanța disciplinară, soluționează acțiunea introdusă de ministrul justiției prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Hotărârile pronunțate se semnează de președintele Curții Supreme de Justiție și de membrii consiliului care au adoptat-o.

În cazul în care unii membri ai consiliului fac opinie separată, aceasta va fi motivată.

Dispozitivul hotărîrilor pronunțate de consiliu în materie disciplinară se consemnează într-un registru special, care se păstrează la Curtea Suprema de Justiție, prin grija președintelui acestei Curți. Dosarele privind cauzele soluționate vor fi păstrate separat la sediul Curții Supreme de Justiție.

Contestațiile împotriva hotărîrilor pronunțate de consiliu în materie disciplinară se depun la președintele Curții Supreme de Justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin grija președintelui Curții Supreme de Justiție care a prezidat lucrările, va comunică Președintelui României hotărârile definitive prin care s-a dispus înlăturarea din funcție a judecătorilor, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Dispozițiile cuprinse în acest capitol al regulamentului se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civilă, în măsura în care prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și prin prezentul regulament nu se dispune altfel.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.

La propunerea celui care prezidează lucrările, consiliul poate aproba participarea la ședința a unor persoane a căror prezenta este considerată utila.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ceilalți magistrați și personalul care participa la activitatea consiliului sunt obligați sa păstreze secretul deliberării și confidențialitatea lucrărilor.

Hotărârile, avizele și celelalte acte emise de consiliu se redactează de un membru al acestuia și se definitiveaza în plenul consiliului.

Actele emise se redactează în numărul de exemplare necesar, pentru a se asigura păstrarea la dosar, la mapele speciale, și comunicarea lor părților sau, după caz, persoanelor și autorităților îndreptățite.

Activitatea de secretariat a Consiliului Superior al Magistraturii se îndeplinește de consilieri ai direcției care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției, desemnați prin ordin al ministrului.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, consemnarea dezbaterilor și efectuarea celorlalte acte procedurale necesare soluționării cauzei se efectuează de un magistrat-asistent, desemnat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Rechizitele și celelalte materiale necesare activității consiliului se asigura prin grija Ministerului Justiției.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii se consemnează în toate cazurile într-un proces-verbal care se întocmește pe baza stenogramei dezbaterilor, prin grija celui care prezidează lucrările și a consilierului însărcinat să asigure secretariatul consiliului.

În procesul-verbal se vor consemna prezenta membrilor consiliului și a altor persoane la ședința, conținutul dezbaterilor și hotărârile adoptate.

Procesul-verbal se semnează de membrii consiliului și de cel care a prezidat lucrările și se contrasemnează de secretar.

Dosarele și registrele privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii se păstrează la Ministerul Justiției - direcția care răspunde de activitatea de personal, cu excepția celor care privesc activitatea consiliului ca instanța disciplinară.

Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în prima zi de sâmbăta a fiecărei luni, la ora 10, și ori de cîte ori este convocat.

Plata indemnizațiilor, diurnelor și cheltuielilor de deplasare la care sunt îndreptățiți, potrivit legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de instanțele sau parchetele în care aceștia își exercită funcțiile de magistrați.

Modificarea sau completarea prezentului regulament se poate face la inițiativa unui număr de cel puțin 7 membri.

Prezentul regulament a fost adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu 16 voturi pentru și un vot contra, în ședința din 13 martie 1993, și intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

----------------