HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025

1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul George Vlăescu privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională - Registratura generală cu nr. 1.735 din 10 martie 2025, redirecționată la Registratura jurisdicțională cu nr. 3.047 din 13 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.001F/2025, la care au fost atașate documentele de candidatură a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, transmise de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025 și înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.

3. În motivarea contestației se susține că decizia BEC a fost pronunțată cu depășirea atribuțiilor legale conferite acestui organism de către legiuitor, încălcându-se dreptul fundamental de a fi ales și aducându-se grave atingeri statului de drept. Se arată că, prin art. 17 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a reglementat atribuțiile BEC cu scopul realizării unei bune organizări a alegerii Președintelui României. Astfel, BEC are competență în ceea ce privește administrarea și verificarea documentelor și informațiilor care stau la baza înregistrărilor candidaților, elemente prevăzute de dispozițiile art. 37 din Constituție și ale art. 27 și 28 din Legea nr. 370/2004.

4. Cu toate acestea, BEC a realizat o judecată pe fond a candidatului Călin Georgescu, fără însă a arăta care sunt faptele săvârșite de acesta, care sunt probele și mai ales de unde rezultă că eventualele fapte atrag sancțiunea respingerii înregistrării candidaturii. Procedând în acest fel, BEC își arogă, cu de la sine putere, atribuțiile unei veritabile instanțe judecătorești, fără însă a respecta obligațiile corelative minimale pe care le presupune un proces echitabil.

5. Pe rolul Curții Constituționale se află și dosarele nr. 1.002F/2025 și nr. 1.019F–1.021F/2025, având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate de Andreea Mihaela Onea, Mihaela Elena Petcu, Petrus Octavian Dan și Alexandru Gabriel Lefter împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

6. În dosarele nr. 1.002F/2025, nr. 1.020F/2025 și nr. 1.021F/2025, contestațiile a fost formulate de doamna Andreea Mihaela Onea, precum și de domnii Petrus Octavian Dan și Alexandru Gabriel Lefter. Contestațiile au fost înregistrate la Curtea Constituțională - Registratura generală cu nr. 1.743, nr. 1.763 și nr. 1.760 din 10 martie 2025 și redirecționate la Registratura jurisdicțională cu nr. 3.048 din 13 martie 2025, cu nr. 3.079 din 14 martie 2025 și cu nr. 3.080 din 14 martie 2025.

7. În motivarea contestațiilor se susține, în esență, că Legea nr. 370/2004 prevede două tipuri de condiții ce trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României, respectiv condiții de fond și condiții de formă. Or, BEC nu a prezentat și nu a supus examinării condițiile prevăzute în lege, ci a reținut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudență a Curții Constituționale adunate și prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei BEC contestate se menționează Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 22 septembrie 2019.

8. Se susține că, deși candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale, BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse în Constituție și în Legea nr. 370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reținute în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, BEC a denaturat sensul procedurii electorale prezidențiale prin pronunțarea Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală și abuzivă, fiind realizată printr-un exces de putere.

9. Prin urmare, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată cu nerespectarea vădită a prevederilor constituționale ale art. 146 privind atribuțiile Curții Constituționale și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale, precum și a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a Legii nr. 370/2004, lege care nu a fost completată și/sau modificată ca urmare a pronunțării hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024, textele legale care garantează îndeplinirea condițiilor de formă și de fond care trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României nefiind, până în prezent, declarate neconstituționale.

10. În continuare, se arată că există o diferență fundamentală între deciziile și hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 și 147 din Constituție, diferență prevăzută în mod expres în art. 11 din Legea nr. 47/1992. Astfel, doar deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt cele care au putere de lege și care constată sau interpretează limitele constituționalității unei norme legale, având ca efect modificarea întinderii și aplicării unui act normativ ca urmare a unor probleme intrinseci sau extrinseci de constituționalitate, efect care impune, în temeiul art. 147 din Constituție, modificarea într-un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituțională. Or, dispozițiile Legii nr. 370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale pentru a putea fi modificate sau completate de către Parlament în termenul legal, motiv pentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanței constituționale.

11. În realitate, hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024, pe care s-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect verificarea constituționalității Legii nr. 370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter interpretativ în ceea ce privește art. 28-31 din această lege și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție.

12. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 și în Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei contestate.

13. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit un drept fundamental, de a fi ales, al candidatului Călin Georgescu, dar a instituit și o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viață. Or, restrângerea unui drept, fie ea și temporară, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, fără a se putea atinge în substanța sa însăși existența dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanța dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepțiunea BEC. Motivarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant la Constituție și la Legea nr. 370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fi ales în funcția de Președinte al României a fost suprimat pe viață.

14. De asemenea, argumentele reținute în decizia contestată, întemeiate pe Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatul Călin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menționată s-a dispus reluarea în integralitate a procesului electoral, ceea ce nu echivalează cu o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia de a fi ales în funcția de Președinte al României.

15. În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată și redactată fără dezbaterea pe fond a considerentelor reținute în plenul BEC. În acest sens se susține că, din relatările publice ale membrilor BEC, rezultă că niciunul dintre aspectele reținute în decizia contestată nu a fost adus în discuție, nu a fost dezbătut și nici nu a fost supus votului. În urma unor discuții generice succinte, care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art. 27 și 28 din Legea nr. 370/2004, s-a trecut la vot cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.

16. Totodată, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescu a fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție, a fost pronunțată fără posibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravineart. 24 privind dreptul la apărare din Constituție, drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetățean este decăzut din drepturile constituționale, astfel cum este și dreptul de a fi ales. În acest sens este menționat Raportul Comisiei de la Veneția referitor la anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale.

17. Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Președintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar, în ceea ce îl privește pe candidatul Călin Georgescu, instanța constituțională nu a statuat niciodată că acesta nu îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte, ci doar că ar fi existat unele „încălcări ale legislației electorale referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale“. Această constatare ține exclusiv de primul proces electoral, care este anulat, și nu poate avea drept consecință decăderea unui cetățean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislația referitoare la finanțarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravențională pentru cei care o încalcă.

18. Se evidențiază că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu poate produce aceleași efecte precum Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care nici ea nu ar putea avea ca efect decăderea pe viață a unui cetățean din drepturile electorale.

19. În final, se susține că BEC, prin decizia contestată, a avut în vedere o situație neprobată și inexistentă raportată la circumstanțele analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind faptele și declarațiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cu privire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.

20. În Dosarul nr. 1.019F/2025, contestația a fost formulată de doamna Mihaela Elena Petcu, a fost înregistrată la Curtea Constituțională - Registratura generală cu nr. 1.771 din 10 martie 2025 și redirecționată la Registratura jurisdicțională cu nr. 3.078 din 14 martie 2025.

21. În motivarea contestației se susține, în esență, că BEC a refuzat să analizeze criteriile de legalitate privind candidatura domnului Călin Georgescu, totodată negând și dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constituție) și dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constituție) al cetățenilor care optează să voteze acest candidat, în lipsa vreunei norme legale, astfel fiind încălcate prevederile art. 53 alin. (1) din Constituție. Astfel, BEC și-a încălcat competențele stabilite prin prevederile Legii nr. 370/2004.

22. Legea nr. 370/2004 limitează competențele BEC la verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004. Decizia BEC nu se întemeiază pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curții Constituționale (nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024), împrejurare ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale.

23. Se susține că BEC și-a depășit competențele legale și și-a arogat competențele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, BEC neavând competența de a introduce pentru candidatură condiții suplimentare față de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiții stabilite pentru candidatură se reglementează prin lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC. BEC a încălcat, astfel, prevederile art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 37, ale art. 53 alin. (1) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

24. Niciuna dintre cele două hotărâri (nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024) nu se referă la domnul Călin Georgescu. Susținerile potrivit cărora procesul electoral din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale“ sunt flagrant discordante față de considerentele acestei hotărâri. Nu se reține în considerentele hotărârii menționate „o conduită a candidatului“ și nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a realizat pe baza unei simple aprecieri a considerentelor Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, decizia fiind în totală neconcordanță cu considerentele acestei hotărâri.

25. Prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curții Constituționale antemenționate nu s-a interzis candidatura domnului Călin Georgescu, astfel încât acestea să fie puse în aplicare de către BEC.

26. Referirile din considerentele deciziei BEC dezavuate privitoare la „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate situației domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcție să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potențial, se săvârșește numai după depunerea jurământului, sancțiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituție.

27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. De altfel, Curtea Constituțională are competența să se pronunțe cu privire la eventuala încălcare a prevederilor Constituției și la sancționarea Președintelui pentru o asemenea încălcare numai după ce un cetățean este ales Președinte al României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte în temeiul art. 95 din Constituție. Drept urmare, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența să sancționeze un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio dispoziție legală nu prevede o atare sancțiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituție.

28. Punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetățean care îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art. 53 din Constituție reglementează restrângerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Se poate constata, ca atare, că și persoanele condamnate definitiv pot candida la Președinția României, dacă a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, legea prevăzând condițiile pentru reabilitare, amnistie postcondamnatorie sau dezincriminare.

29. Ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condițiile de eligibilitate a candidaturii“ și termenul sau condițiile în care o hotărâre a Curții Constituționale întemeiată pe astfel de condiții își încetează efectele, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri ale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a dreptului de a fi ales, măsură care este incompatibilă cu Constituția.

30. Respingerea înregistrării candidaturii unui cetățean pentru motivele invocate de către BEC echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Președintelui României, nereglementată de lege, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituție și creează premisele pentru instaurarea unui regim dictatorial, suveranitatea națională a poporului român fiind anulată prin crearea unei pârghii prin care candidații pe care poporul dorește să îi aleagă ca reprezentanți ai săi să fie înlăturați în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament care reglementează procedura de alegere a Președintelui României și care sunt contrare prevederilor Constituției.

31. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, cu privire la contestațiile formulate împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral și cu privire la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestațiilor.

32. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

33. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.001F/2025, nr. 1.002F/2025 și nr. 1.019F-nr. 1.021F/2025, și anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

34. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.002F/2025 și nr. 1.019F-nr. 1.021F/2025 la Dosarul nr. 1.001F/2025, care a fost primul înregistrat.

35. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestațiilor, reiterând cele stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 11 martie 2025.

36. Curtea constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, să soluționeze contestațiile formulate.

37. Curtea reține că, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2025, a soluționat și respins contestații având un conținut similar și a constatat că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și legal incident.

38. Prin hotărârea antereferită, Curtea, cu privire la critica potrivit căreia BEC și-a depășit competența legală prin examinarea condițiilor de fond cu caracter general, care au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I al Constituției, a observat că, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuția să constate îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege, respectiv a celor de formă și de fond cu caracter special stabilite prin Constituție și dezvoltate în cuprinsul Legii nr. 370/2004.

39. Condițiile de fond cu caracter general au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I din Constituție. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de către Curtea Constituțională.

40. Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale. Ca atare, ținând seama de situația particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiași situații premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidențiale și garantarea periodicității alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are același obiect, respectiv alegerea Președintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obținut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituționale referitoare la condițiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I din Constituție. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituțională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile și valorile constituționale“ în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că are competența să stabilească în sarcina autorităților și instituțiilor publice aplicarea directă a Constituției, spre exemplu, în situațiile determinate de constatarea neconstituționalității actelor normative „în lipsa unei reglementări legale a situației juridice create în urma deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate în ipoteza și termenii stabiliți prin decizia de constatare a neconstituționalității pronunțată de Curtea Constituțională“.

41. Curtea a subliniat că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, precitată. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.

42. În consecință, BEC, ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare la efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.

43. Cu privire la critica potrivit căreia BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 mai sus menționată și le-a translatat la situația juridică a domnului Călin Georgescu, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, a statuat că aceasta nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate și instituție publică. Aceste considerente privind condițiile de eligibilitate pentru funcția de Președinte al României au o aplicabilitate generală, și nu intuitu personae.

44. Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă.

45. Curtea și-a exercitat, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, competența de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral și pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În același timp, BEC și-a realizat judicios competența de a examina condițiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.

46. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale.

47. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,