HOTĂRÂREA nr. 11 din 13 martie 2025

1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva înregistrării candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 12 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 980F/2025. Documentele de candidatură a domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia Biroului Electoral Central nr. 20D din 11 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 198C/BEC/P.R./2025 din 11 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.802 din 11 martie 2025.

3. În motivarea contestației, domnul Adrian Cristian Secu susține, în esență, că dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a legilor. Se menționează, totodată, că dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, acesta fiind supus unor limitări, a căror configurare rezultă din prevederile Legii fundamentale.

4. În acest context se arată că, din dispozițiile constituționale, în ansamblul lor, și, în mod special, din cele ce reglementează funcția de Președinte al României, rezultă faptul că persoana care candidează pentru această funcție trebuie să respecte dispozițiile Constituției și ale legilor, condiție care nu trebuie analizată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului și al începerii exercitării mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică. În acest sens se arată că, potrivit art. 80 alin. (2) din Legea fundamentală, Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, scop în care Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

5. În consecință, se apreciază că nu pot exista incongruențe valorice fundamentale de natură constituțională între statutul de candidat și cel de ales; așadar, printre condițiile de fond necesar a fi îndeplinite pentru a candida sunt și cele specifice funcției de Președinte al României, condiții ce rezultă din cuprinsul jurământului pe care acesta trebuie să îl depună, prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituție.

6. Or, prin raportare la cele anterior menționate, se susține că faptele domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu, anterioare depunerii candidaturii sale pentru alegerile pentru funcția de președinte al României, sunt contrare principiilor și valorilor constituționale anterior invocate.

7. În acest sens se susține că domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu a încălcat suveranitatea națională și democrația, nesocotind dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 82 alin. (2) din Constituție, prin declarația politică pe care a făcut-o, în calitate de președinte al Senatului și al Comisiei de revizuire a Constituției, întrunită la acel moment, cu privire la rezultatele referendumului național consultativ organizat la data de 26 mai 2009. Se arată că, prin declarația anterior menționată, domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu a spus că „trebuie evitat pericolul de a ne angaja într-o polemică în opinia mea meschină ... anume parlament unicameral pentru că așa s-a pronunțat electoratul la un moment dat ... dar, în egală măsură nu trebuie să ignoram faptul că acel referendum a fost impus în condiții anormale, nepotrivite, în primul rând pentru că a fost atașat, suprapus pe un scrutin care avea și o altă miză, în al doilea rând pentru că nu s-a făcut cu adevărat vreodată o dezbatere publică în care cetățenii care urmau să voteze să fie informați ce înseamnă un parlament unicameral, ce înseamnă un parlament bicameral, de ce e mai bună o formulă sau alta, care este sensul și care sunt rezultatele urmărite de o formula sau alta“. Or, se susține că o astfel de declarație prin care se desconsideră opțiunea populară exercitată prin vot democratic vine în antiteză cu jurământul prin care Președintele se angajează să respecte democrația și dreptul la vot al cetățenilor.

8. Se menționează faptul că, la acel referendum, 72,31% din voturile exprimate au fost în sensul trecerii la un Parlament unicameral în România, iar 83,31% din voturile exprimate au fost în sensul reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

9. Se subliniază, totodată, importanța referendumului ca instrument al democrației directe și ca mijloc de manifestare a rolului cetățeanului în politica statului. Se arată că dispozițiile Constituției nu stabilesc o ierarhie între cele două instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative și referendumul, acestea neavând natură subsidiară unul față de celălalt. Se subliniază faptul că referendumul consultativ relevă voință populară în problema/problemele cu privire la care poporul a fost consultat.

10. Se mai susține că domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu a incitat la ură și discriminare, încălcând prevederile art. 30 alin. (7) din Constituție, în august 2015, când, în cadrul unei intervenții televizate, a spus despre Ion Gavrilă Ogoranu că este un admirator al său și „un erou al României“. Se arată faptul că Ion Gavrilă Ogoranu a fost un politician român, membru al Mișcării Legionare, care a promovat o ideologie extremistă, antisemită și violentă. Se face trimitere la dispozițiile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

11. De asemenea, se susține că domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu, în calitate de lider USL, a fost implicat într-o serie de acțiuni care au avut drept scop răsturnarea ordinii constituționale, calificate la acea vreme drept „tentativă eșuată de lovitură de stat“, aspect ce constituie o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. Se arată că, în Avizul CDL-AD (2012)026-rom, emis la cea de-a 93-a Sesiune plenară, care a avut loc în perioada 14-15 decembrie 2012, Comisia de la Veneția a subliniat, printre altele, că în iulie 2012 Guvernul și Parlamentul României au adoptat o serie de măsuri într-o succesiune rapidă, care au condus la demiterea din funcție a Avocatului Poporului, a președinților celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competențelor Curții Constituționale, la modificări privind condițiile legate de referendumul privind suspendarea Președintelui Republicii și la suspendarea Președintelui. Se arată că Comisia de la Veneția a considerat că acele măsuri luate, atât individual, cât și în ansamblu, sunt problematice din punctul de vedere al constituționalității și al statului de drept. În plus, se susține că Comisia de la Veneția a arătat că evenimentele și diversele declarații demonstrează o lipsă îngrijorătoare de respect în rândul reprezentanților instituțiilor statului față de statutul altor instituții ale statului.

12. Totodată, se arată că domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu și-a manifestat susținerea declarată a formei de guvernământ a monarhiei, cu încălcarea art. 1 alin. (1) și art. 152 alin. (1) din Constituție. Se face trimitere la o declarație publică în cadrul căreia, răspunzând la o întrebare referitoare la opțiunea monarhică și la susținerea acesteia, domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu a arătat că monarhia constituțională este forma cea mai convenabilă de guvernământ pentru o țară ca România.

13. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestației pe site-ul instituției, cu privire la contestația formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 20D din 11 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și cu privire la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

14. Pe data de 13 martie 2025, autorul contestației, domnul Cristian Adrian Secu, a depus la dosarul cauzei Precizări cu privire la motivul nr. 4 din contestația formulată, în cuprinsul cărora se face referire la o declarație, din acest an, a domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu referitoare la forma de guvernământ a monarhiei constituționale.

15. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestația se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosare.

16. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei nr. 20D din 11 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

17. În acest sens, referitor la cea dintâi critică formulată de autorul contestației, se arată că opțiunea legislativă de modificare a Constituției potrivit rezultatelor referendumului consultativ organizat în data de 22 noiembrie 2009 nu a ținut de voința domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu, motiv pentru care afirmațiile la care face referire autorul contestației sunt doar declarații politice.

18. Referitor la cea de-a doua critică formulată de autorul contestației se arată că Ion Gavrilă Ogoranu a fost un activist în lupta împotriva comunismului. Totodată, se susține că afirmațiile la care se face trimitere în cuprinsul contestației trebuie înțelese în contextul momentului în care acestea au fost făcute, respectiv cel al promulgării Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Se susține că, în contextul anterior menționat, declarația în cauză a avut ca scop conștientizarea trecutului, și nu propaganda legionară.

19. Referitor la cea de-a treia critică formulată de autorul contestației se arată că, prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 12 iulie 2012, Curtea Constituțională a decis că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, prin Hotărârea nr. 6/2012 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, și la confirmarea rezultatelor acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 27 august 2012, Curtea Constituțională a constatat că la referendum nu au participat cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

20. În ceea ce privește critica referitoare la declarațiile politice ale domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu referitoare la monarhia constituțională, se arată că acestea trebuie interpretate prin raportare la calitatea sa de istoric, declarațiile anterior menționate constituind opinia științifică a candidatului cu privire la forma de guvernământ anterior menționată.

21. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația împotriva înregistrării candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

22. Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004.

23. Examinând contestația, Curtea reține că, în esență, autorul acesteia formulează aprecieri cu privire la activitatea și declarațiile politice ale domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu, efectuate în calitate de președinte al Senatului, de președinte al Comisiei de revizuire a Constituției și de lider al Uniunii Social Liberale. Astfel, autorul face referire la declarația domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu din data de 13 martie 2023 referitoare la rezultatele referendumului național organizat la data de 22 noiembrie 2009, la o declarație televizată a acestuia din august 2015, la o declarație publică a candidatului referitoare la monarhia constituțională și la acțiunile politice ale domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu din anul 2012.

24. Curtea reține că aspectele relevate nu intră în sfera contenciosului electoral exercitat de Curtea Constituțională în temeiul Legii nr. 370/2004, ci se circumscriu unor forme de răspundere juridică care evidențiază eventuale disfuncționalități în exercitarea funcțiilor publice deținute. Răspunderea juridică specifică exercitării acestor funcții publice, precum și declarațiile date de domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu referitoare la măsurile politice luate în perioadele în care a exercitat funcțiile mai sus menționate nu pun însă în discuție condițiile de eligibilitate sau impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României.

25. Astfel, Curtea reține că susținerile autorului contestației nu se încadrează în sfera unor critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat (a se vedea și Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 20D din 11 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

26. Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,