HOTĂRÂREA nr. 18 din 16 martie 2025

1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Antony Octavian André împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.093 din 15 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.025F/2025. Decizia nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 împreună cu propunerea de candidatură a domnului Ponta Victor-Viorel au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 329C/BEC/P.R./2025 din 14 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.084 din 15 martie 2025.

3. În motivarea contestației se susține, în esență, că una dintre condițiile necesare pentru a candida la funcția de Președinte al României este aceea de a fi cetățean român. Se arată că domnul Ponta Victor-Viorel, pe lângă cetățenia română, deține și cetățenia sârbă, fapt ce constituie un element incompatibil cu statutul de viitor șef al statului român. Se apreciază că deținerea cetățeniei unui stat care nu este membru al Uniunii Europene și al NATO are implicații negative asupra securității naționale. Se susține că domnul Ponta Victor-Viorel a făcut diverse declarații împotriva interesului național și a avut diverse întâlniri cu persoane urmărite internațional.

4. De asemenea, se apreciază că pentru a candida la funcția de Președinte al României, persoana interesată trebuie să aibă domiciliul în România. Or, deținerea cetățeniei sârbe de către domnul Ponta Victor-Viorel este o dovadă că acesta nu respectă condiția domiciliului. Se solicită verificarea riguroasă a semnăturilor depuse de domnul Ponta Victor-Viorel, având în vedere că există, în opinia contestatarului, suspiciuni rezonabile privind autenticitatea acestora.

5. Se susține că în anul 2012 candidatul a uzurpat atribuțiile Președintelui României, a făcut presiuni asupra Curții Constituționale și a blocat publicarea deciziei acestei instituții prin subordonarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, a emis abuziv ordonanțe de urgență pentru modificarea legislației fundamentale, a demis abuziv Avocatul Poporului și a împiedicat exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale din 2014 prin organizarea defectuoasă a acestora, în mod special, pentru românii din diaspora.

6. În continuare, detaliind parcursul administrativ al verificării tezei de doctorat a candidatului, contestatarul susține că domnul Ponta Victor-Viorel a obținut fraudulos titlul de doctor în drept. În final, arată că acesta a susținut anumiți candidați la funcția de Președinte al României și a criticat deciziile Biroului Electoral Central.

7. Pe rolul Curții Constituționale se află și dosarele nr. 1.026F/2025 și nr. 1.029F/2025, având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate de domnul Marian Raduna și de domnul Secu Cristian Adrian împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

8. În Dosarul nr. 1.026F/2025 contestația a fost formulată de domnul Marian Raduna și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.098 din 15 martie 2025. În motivarea contestației se arată că, potrivit prevederilor constituționale și legale incidente, Curtea Constituțională are competența de a exercita controlul de constituționalitate, precum și atribuția de a verifica legalitatea operațiunilor electorale realizate, efectele actului jurisdicțional astfel pronunțat subsumându-se art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție. În acest sens se invocă Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019. Cerințele ce trebuie îndeplinite de persoanele care își manifestă intenția de a candida pentru funcția de președinte al statului sunt reglementate atât de Constituție, lege fundamentală specifică statului de drept, cât și de legea specială în materie, respectiv Legea nr. 340/2004 pentru alegerea președintelui României, acestea instituind deopotrivă condiții de formă și de fond. În acest context, apreciind că sunt încălcate prevederile art. 40 și 80 din Constituție, contestatarul susține că domnul Ponta Victor-Viorel este cadru activ al Serviciului de Informații Externe. Acest fapt trebuie constatat de către Curtea Constituțională care, în consecință, trebuie să admită contestația și să anuleze candidatura domnului Ponta Victor-Viorel.

9. În Dosarul nr. 1.029F/2025 contestația a fost formulată de domnul Secu Cristian Adrian și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.101 din 15 martie 2025. În motivarea contestației se arată că, potrivit art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. De asemenea, dispozițiile art. 12 din Constituție descriu simbolurile naționale, alin. (1) al acestui articol prevăzând că „drapelul României este tricolor: culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu“. Așa fiind, având în vedere că semnul electoral al domnului Ponta Victor-Viorel reproduce drapelul României, interdicție prevăzută expres de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, se impune respingerea înregistrării semnului electoral al acestuia. Se arată că încorporarea drapelului național în simbolul electoral constituie o deturnare a unui element de suveranitate în favoarea unui actor politic individual, alterând echilibrul competițional față de ceilalți competitori, în contradicție cu principiul egalității de șanse consacrat constituțional.

10. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, cu privire la contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și cu privire la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

11. Cu adresele înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 3.110 și nr. 3.114 din 16 martie 2025, domnul Ponta Victor-Viorel a depus în dosarele nr. 1.025F/2025 și nr. 1.026F/2025 note scrise, prin care solicită respingerea contestațiilor formulate.

12. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

13. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.025F/2025, nr. 1.026F/2025 și nr. 1.029F/2025, și anume contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

14. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.026F/2025 și nr. 1.029F/2025 la Dosarul nr. 1.025F/2025, care a fost primul înregistrat.

15. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestațiilor. În ceea ce privește reproducerea drapelului statului în cadrul semnului electoral al candidatului, se arată că această susținere nu este întemeiată, în fapt s-a realizat doar o reproducere a drapelului la nivel cromatic. Referitor la susținerea potrivit căreia domnul Ponta Victor-Viorel este ofițer în cadrul Serviciului de Informații Externe se arată că nu a fost depusă nicio dovadă în acest sens de către contestatari. Astfel, această critică reprezintă o simplă afirmație nedovedită. În ceea ce privește celelalte critici formulate se arată că, prin Hotărârea nr. 14 din 15 martie 2025, instanța de contencios constituțional le-a analizat și a apreciat că nu sunt întemeiate.

16. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

17. Examinând contestațiile formulate, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

18. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia există suspiciuni rezonabile privind autenticitatea semnăturilor de pe listele depuse de candidat, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați“. Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeași lege, „Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“

19. Referitor la modul de întocmire și la conținutul listei de susținători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că „Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.“ Potrivit anexei menționate în textul de lege citat, lista de susținători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data nașterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) și semnătura. Cât privește semnătura, legea menționează că „lista este act public și se află sub incidența art. 292 [n.a. în prezent, art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabilește și modelul declarației pe propria răspundere care atestă că „toate datele și semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realității“.

20. Față de dispozițiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susținători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea și stabilirea identității alegătorilor care susțin candidatura. Cât privește semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susținători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidența normelor din Codul penal care reglementează infracțiunea de fals în declarații. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susținători corespund realității, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susținătorilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă“. Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond și de formă“ ale listelor de susținători trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referință citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenței tuturor elementelor prevăzute de lege. Ținând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale.

21. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-11).

22. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia domnul Ponta Victor-Viorel deține, pe lângă cetățenia română, și cetățenia sârbă, Curtea reține că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituție statuând că „Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“.

23. În același timp, Curtea reține că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului, și precizarea că, în cazul candidatului la funcția de Președinte al României, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoțită de declarația de acceptare a candidaturii scrisă, semnată și datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care și cea privind cetățenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituție, potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară“.

24. Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituție nu condiționează dreptul constituțional de a fi ales de deținerea exclusivă a cetățeniei române. O atare condiționare era prevăzută în redactarea anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conținut „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară“. Ca urmare a eliminării termenului „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituție, cetățenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiții de natură constituțională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleși, și anume: pe de o parte, trebuie să dețină cetățenia română și să aibă domiciliul în țară și, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituție. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituție permit persoanelor care dețin pe lângă cetățenia română și alte cetățenii să candideze pentru funcția de Președinte al României (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 25 septembrie 2019, paragrafele 14-16).

25. În ceea ce privește invocarea unor suspiciuni rezonabile că domiciliul real al domnului Ponta Victor-Viorel nu se află în România, Curtea reține că, potrivit art. 27 alin. (1) și art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală, iar dovada adresei de domiciliu se poate face cu o serie de acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, certificarea existenței unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată ori certificările înscrise în Registrul agricol cu privire la imobilul cu destinația de locuință. Or, examinând documentele de candidatură a domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, Curtea reține că acesta din urmă are domiciliul în România, potrivit copiei actului de identitate depuse la dosarul de candidatură.

26. În ceea ce privește susținerile referitoare la înregistrarea semnului electoral al domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, Curtea constată că și acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, Curtea observă că, potrivit art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase.

27. Curtea reține că, potrivit art. 12 alin. (1) din Constituție, drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Totodată, potrivit art. 1 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, modelul drapelului României și intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la această lege. De asemenea, se prevede că drapelul României are forma dreptunghiulară, lățimea drapelului este de 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale. În aceeași măsură, Curtea observă că în anexa la legea anterior menționată se precizează că lățimea drapelului reprezintă 2/3 din lungimea acestuia, iar lățimea fiecărei culori reprezintă 1/3 din lungimea acestuia. Totodată, se prevede că modelele de culoare CMYK au următoarele coduri 100-70-0-10 (albastru), 0-10-95-0 (galben), 0-90-80-5 (roșu).

28. Plecând de la aceste premise, Curtea observă că, potrivit descrierii ce însoțește semnul electoral al domnului Ponta Victor-Viorel, acesta are un „design circular, cu literele «VP» (Victor Ponta) în centru. În jurul acestora, există un model simetric alcătuit din forme stilizate care par a reprezenta oameni conectați într-un cerc. Fiecare element din acest cerc este format dintr-un punct și o extensie triunghiulară, sugerând ideea de colaborare, comunitate sau unitate. Semnul electoral se descrie ca fiind format din 10 forme care au culorile albastru (CMYK 87-53-0-0), roșu (CMYK 0-92-66-0) și galben (CMYK 0-35-87-0), pe fundal alb, color“.

29. Așa fiind, Curtea constată că semnul electoral al candidatului nu este de formă dreptunghiulară, care potrivit legislației în vigoare este forma drapelului României, și, implicit, nici de dimensiunile reglementate de lege. Totodată, Curtea observă că domnul Ponta Victor-Viorel utilizează în cadrul semnului electoral culorile albastru, roșu și galben în modele de culoare cu intensitate diferită de cele prevăzute de Legea nr. 75/1994. Curtea constată că domnul Ponta Victor-Viorel nu folosește în cadrul semnului electoral drapelul, ca simbol național al statului român, ci utilizează simboluri geometrice, altele decât dreptunghiul, într-o succesiune de culori cu nuanțe diferite de cele prevăzute de legislația în vigoare.

30. Așa fiind, Curtea constată că înregistrarea semnului electoral al domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 este conformă cu dispozițiile art. 30 alin. (2) fraza a doua din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora „Candidații propuși de partide politice și alianțe politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formațiuni politice s-au înscris la Tribunalul București“.

31. În continuare, în ceea ce privește celelalte susțineri ale contestatarilor, Curtea reține că, potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși în funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

32. Curtea reține că autorii contestațiilor nu formulează critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat (a se vedea și Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014).

33. Astfel fiind, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ponta Victor-Viorel, Curtea urmează să respingă contestațiile formulate.

34. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,