Articolul 1
Senatul României:
1. constată că:
a) strategia este un instrument-cheie pentru mobilizarea diferiților actori în efortul comun de menținere și consolidare a securității interne a UE;
b) strategia are un caracter cuprinzător, abordând elemente precum amenințările cibernetice, instrumentalizarea migrației, reziliența infrastructurilor critice și importanța punerii în aplicare a abordării de tipul „follow the money“, precum și promovarea cooperării public-private;
2. consideră:
a) în congruență cu Ministerul Afacerilor Externe, că strategia încorporează în esența sa respectul pentru statul de drept și drepturile fundamentale, fiind ghidată de trei principii:
(i) schimbarea de percepție asupra securității, ce necesită o angajare a întregii societăți;
(ii) integrarea aspectelor legate de securitate în toate politicile, programele și în legislația UE, inclusiv în acțiunea externă a Uniunii;
(iii) nevoia de investiții serioase din partea UE, a statelor membre și a sectorului privat, pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a priorităților și acțiunilor prevăzute;
b) de comun acord cu Ministerul Apărării Naționale, că:
(i) strategia exprimă o viziune coerentă și ambițioasă privind consolidarea rezilienței UE în fața amenințărilor complexe și hibride;
(ii) din perspectivă politico-militară, documentul reprezintă un pas necesar în direcția unei abordări integrate, potrivit căreia palierele interne și externe ale securității europene nu mai pot fi tratate separat;
(iii) în contextul geopolitic actual, caracterizat prin proliferarea amenințărilor hibride, atacuri cibernetice și riscuri asimetrice, strategia europeană ProtectEU reprezintă un cadru fundamental pentru consolidarea capacităților de răspuns la nivelul UE;
c) în conformitate cu Ministerul Afacerilor Interne, că:
(i) strategia înlocuiește abordările reactive cu un model bazat pe anticipare, interoperabilitate, cooperare interinstituțională și integrare a securității în toate politicile UE; trecerea la o abordare proactivă este evidențiată și în celelalte inițiative-cheie ale UE, precum Strategia europeană de pregătire a Uniunii și Cartea albă privind apărarea europeană - Readiness 2030;
(ii) este salutar faptul că noua strategie de securitate internă facilitează un instrumentar legal mai bine definit, o cooperare profundă și un schimb de informații sporit, elemente ce vor îmbunătăți reziliența și capacitatea colectivă de a anticipa, preveni, detecta și răspunde eficient la amenințările de securitate;
(iii) promovarea cooperării interinstituționale, inclusiv prin grupul de proiect și colegiul de securitate, încurajează o cultură a securității comune în UE;
3. subliniază:
a) conjugat cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) Strategia europeană de securitate internă completează Strategia de pregătire a Uniunii și Cartea albă a apărării 2030; împreună cu viitorul „Scut european pentru democrație“, acestea formează un cadru cuprinzător pentru o Uniune sigură, protejată și rezilientă;
(ii) România a susținut în mod constant obiectivul general al consolidării securității interne la nivel european, considerând că o abordare unitară, solidară și coordonată este în interesul său strategic;
(iii) securitatea României este strâns legată de securitatea Uniunii Europene în ansamblul ei, fapt ce reclamă ca eforturile naționale și cele europene să fie complementare, coerente și coordonate;
(iv) pe palierul principiilor de lucru, România a susținut constant respectarea principiului subsidiarității în abordarea tematicii securității interne a Uniunii Europene;
b) în convergență cu Ministerul Apărării Naționale, că:
(i) devine necesară capitalizarea factorilor existenți la nivel european pentru achiziționarea și integrarea tehnologiilor avansate, precum sistemele de apărare antiaeriană, dronele, sistemele de război electronic și capabilitățile cibernetice militare;
(ii) investirea în cercetare, dezvoltare și inovare devine un pilon strategic pentru asigurarea autonomiei tehnologice, în contextul cursei globale pentru superioritate în domeniul apărării;
(iii) participarea la programe europene și ale NATO privind dezvoltarea capabilităților comune trebuie să fie consolidată, astfel încât România să poată contribui în mod eficient la răspunsurile comune în cazul unui conflict sau al unei crize majore;
c) pe aceeași linie cu Ministerul Afacerilor Interne, că:
(i) elaborarea de analize periodice asupra amenințărilor legate de securitatea internă și schimburile de opinii sunt de natură să impulsioneze eforturile comune de consolidare a securității interne;
(ii) este utilă prezentarea de către Comisia Europeană a unei raportări periodice către Parlamentul European și Consiliu pentru a monitoriza și sprijini punerea în aplicare a inițiativelor-cheie;
(iii) elementele utile identificate de autoritățile române se regăsesc în noua strategie, confirmând astfel că au fost intuite corect direcțiile spre care ar trebui să se îndrepte eforturile de consolidare a securității interne în perspectiva următorilor ani;
(iv) pentru implementarea efectivă a măsurilor asumate prin strategie, acestea trebuie să beneficieze de o finanțare adecvată, de o alocare a fondurilor în mod sustenabil și eficient;
(v) va urmări fructificarea oportunităților de dezvoltare și modernizare a arhitecturii de securitate de-a lungul procesului de implementare a strategiei de securitate internă.