LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*)

-------------

Dezvoltarea susținută a bazei tehnico-materiale, progresul neîntrerupt al economiei naționale, perfecționarea continua a relațiilor de producție socialiste în amplul proces de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, asigura creșterea necontenita a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii din țara noastră - telul suprem al întregii politici a Partidului Comunist Roman.

În Republica Socialistă România, munca reprezintă un drept și o îndatorire de onoare a fiecărui cetățean, o necesitate pentru progresul societății, pentru formarea, dezvoltarea și afirmarea personalității umane. În dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producție și producători ai bunurilor materiale și spirituale, de participanți direcți la organizarea și conducerea întregii vieți sociale, oamenii muncii asigura creșterea producției și productivitatii muncii, o înalta eficienta economică, beneficiind pe deplin de roadele muncii lor.

În toate domeniile de activitate, fiecare om al muncii este retribuit în raport de cantitatea, calitatea și importanță socială a muncii sale, conform principiului: retribuție egala pentru munca egala. Spre deosebire de salariu, care reprezintă în societatea capitalista prețul forței de muncă, în România socialistă retribuția cuvenită oamenilor muncii reprezintă acea parte din venitul național desființata consumului individual ce se repartizează în întregime celor ce muncesc.

În cadrul autoconducerii muncitorești, și intaririi și largirii autogestiunii economico-financiare, personalul muncitor din unitățile economice are dreptul, în afară de retribuție, sa participe la beneficiile realizate de întreprinderea în care își desfășoară activitatea.

Sistemul de retribuire, inclusiv participarea la beneficii a oamenilor muncii, asigura legarea directa, nemijlocită, a veniturilor fiecăruia de contribuția adusă și rezultatele concrete obținute în munca.

În politica de retribuire a muncii se aplică cu fermitate principiul echității socialiste, urmărindu-se asigurarea unei proporții corespunzătoare între veniturile minime și cele maxime, în concordanta cu stadiul de dezvoltare a economiei și cu nivelul general de pregătire profesională și de cultura al oamenilor muncii.

Pe măsura dezvoltării forțelor de producție, a sporirii produsului social și a venitului național, în conformitate cu scopul suprem al întregii politici o partidului, se asigura, prin alocarea în mod planificat a fondurilor necesare, ridicarea permanenta a nivelului de venituri pentru toate categoriile de oameni ai muncii și pentru creșterea fondului social de consum.

În vederea infaptuirii politicii partidului și statului nostru în domeniul retribuirii muncii,

Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege: