ORDIN nr. 1.139 din 14 iulie 2025

ORDIN Ministerul Finan?elor
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 23 iulie 2025
Entered into force
23.07.2025
Consolidated form as of
23.07.2025

Având în vedere dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul finanțelor emite următorul ordin:

Articolul I

Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.186 și 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:

1. La capitolul I „Dispoziții generale“, subpunctul 1.4.1. „Documente justificative - prevederi generale“ al punctului 1.4. „Documente justificative și registre de contabilitate“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.4.1. Documente justificative - prevederi generale

Deținerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor și datoriilor, precum și efectuarea de operațiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Instituțiile publice consemnează operațiunile economico - financiare în momentul efectuării lor în documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fișe și alte documente contabile, după caz.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate, și sistematic, în conturi sintetice și analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate «maestru-șah».

Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.

Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic.

Prin document în format electronic se înțelege documentul care conține informațiile prevăzute de normele legale în vigoare, care a fost emis și primit în format electronic.

Registrele de contabilitate și formularele comune pe economie privind activitatea financiară și contabilă pot fi adaptate în funcție de specificul și necesitățile instituțiilor publice, cu condiția respectării conținutului minimal de informații și a normelor de întocmire și utilizare a acestora. Acestea pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiția întocmirii acestora potrivit normelor legale în vigoare.

Entitățile pot stabili norme proprii de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, cu condiția ca acestea să respecte reglementările legale în vigoare.

2. La capitolul II „Aprobarea, depunerea și componența situațiilor financiare“:

2.1. Punctul 2.2. „Componența situațiilor financiare“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.2. Componența situațiilor financiare

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:

a) bilanțul;

b) contul de rezultat patrimonial;

c) situația fluxurilor de numerar la trezorerie și instituții de credit;

d) situația modificărilor în structura activelor nete sau capitalurilor proprii;

e) contul de execuție venituri;

f) contul de execuție cheltuieli;

g) note la situațiile financiare;

h) alte rapoarte/anexe.

2.2. Punctul 2.3. „Bilanțul“ se modifică astfel:

a) La subpunctul 2.3.1. „Prevederi generale“, se abrogă ultimul paragraf.

b) Subpunctul 2.3.2. „Structura bilanțului“ se modifică și va avea următorul cuprins:

A. ACTIVE

Active necurente

Active fixe necorporale

Active fixe corporale

Active financiare

Creanțe necurente

Total active necurente

Active curente

Stocuri

Creanțe

Active financiare

Disponibilități

Alte valori și avansuri de trezorerie

Cheltuieli în avans

Total active curente

Total active

B. DATORII

Datorii necurente

Datorii comerciale și alte datorii

Împrumuturi pe termen lung

Provizioane

Total datorii necurente

Datorii curente

Datorii comerciale și alte datorii

Împrumuturi pe termen scurt

Salariile, contribuții și alte drepturi sociale

Venituri în avans

Provizioane

Total datorii curente

Total datorii

Active nete = Total active - Total datorii

C. CAPITALURI PROPRII

Rezerve, fonduri

Rezultatul reportat (excedent/deficit)

Rezultatul patrimonial al exercițiului (excedent/deficit)

Total capitaluri proprii

2.3. Punctul 2.4. „Contul de rezultat patrimonial“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.4. Contul de rezultat patrimonial

2.4.1. Prevederi generale

Contul de rezultat patrimonial prezintă situația veniturilor și cheltuielilor din cursul exercițiului curent.

Veniturile sunt prezentate pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.

În contul de rezultat patrimonial sunt prezentate și veniturile calculate (de exemplu, venituri din reluarea provizioanelor și ajustărilor de valoare), care nu implică o încasare a acestora, precum și cheltuielile calculate (de exemplu, cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare), care nu implică o plată a acestora.

Pentru fiecare indicator din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată atât valoarea indicatorului din anul curent, cât și valoarea aferentă pentru exercițiul financiar precedent.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a instituției publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sector (administrația centrală, administrația locală etc.), trimestrial și anual. Datele se preiau din soldurile conturilor de venituri și din soldurile conturilor de cheltuieli, cumulate de la începutul anului, înainte de închidere.

Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative de la situațiile financiare.

2.4.2. Structura Contului de rezultat patrimonial

VENITURI

Venituri din impozite, taxe și contribuții

Venituri din vânzare de bunuri și servicii

Finanțări nerambursabile

Subvenții primite

Transferuri

Dobânzi

Dividende

Diferențe de curs valutar

Alte venituri

Total venituri

CHELTUIELI

Salarii, contribuții și alte drepturi salariale

Bunuri și servicii

Subvenții acordate

Transferuri

Asistență socială

Cheltuieli de capital

Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea

Cheltuieli cu provizioanele

Diferențe de curs valutar

Dobânzi

Alte cheltuieli

Total cheltuieli

Rezultatul patrimonial al exercițiului (excedent/deficit)

2.4. Punctul 2.5. „Situația fluxurilor de trezorerie“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.5. Situația fluxurilor de numerar la trezorerie și instituții de credit

Situația fluxurilor de numerar la trezorerie și instituții de credit prezintă existența și mișcările de numerar divizate în:

• fluxuri de numerar din activitatea operațională, care prezintă mișcările de numerar rezultate din activitatea curentă:

încasări;

plăți;

• fluxuri de numerar din activitatea de investiții, care prezintă mișcările de numerar rezultate din achizițiile ori vânzările de active fixe:

încasări;

plăți;

• fluxuri de numerar din activitatea de finanțare, care prezintă mișcările de numerar rezultate din împrumuturi primite, rambursate, acordate, ori alte surse financiare:

încasări;

plăți.

Formularul se completează de către fiecare instituție, cu informațiile privind încasările și plățile efectuate, preluate din rulajele fiecărui cont de la trezorerie sau bănci.

2.5. Punctul 2.6. „Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.6. Situația modificărilor în structura activelor nete sau capitalurilor proprii

Situația modificărilor în structura activelor nete sau capitalurilor proprii prezintă informații referitoare la structura capitalurilor proprii, influențele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influențele rezultate în urma reevaluării activelor și ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat a erorilor contabile.

Modificările capitalurilor proprii ale unei instituții între începutul și finalul perioadei de raportare reflectă creșterea sau reducerea activului net în cursul perioadei.

2.6. Punctul 2.9. „Contul de execuție bugetară“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.9. Conturile de execuție venituri și cheltuieli bugetare

2.9.1. Contul de execuție venituri

Contul de execuție venituri cuprinde informații privind veniturile realizate în anul curent potrivit bugetului aprobat și trebuie să conțină:

a) prevederi bugetare aprobate la finele perioadei de raportare la situațiile financiare trimestriale;

b) prevederi bugetare inițiale la situațiile financiare anuale;

c) prevederi bugetare trimestriale cumulate la situațiile financiare trimestriale;

d) prevederi bugetare definitive la situațiile financiare anuale;

e) drepturi constatate din anii precedenți;

f) drepturi constatate din anul curent;

g) încasări realizate;

h) stingeri drepturi pe alte căi decât încasări;

i) drepturi constatate de încasat.

2.9.2. Contul de execuție cheltuieli

Contul de execuție cheltuieli cuprinde informații privind plățile efectuate în anul curent în structura bugetului aprobat și trebuie să conțină:

a) credite de angajament aprobate la finele perioadei de raportare, credite de angajament trimestriale cumulate la întocmirea situațiilor financiare trimestriale;

b) credite de angajament inițiale și credite de angajament definitive la întocmirea situațiilor financiare anuale;

c) credite bugetare aprobate la finele perioadei de raportare, credite bugetare trimestriale cumulate la întocmirea situațiilor financiare trimestriale;

d) credite bugetare inițiale și credite bugetare definitive la întocmirea situațiilor financiare anuale;

e) angajamente bugetare;

f) angajamente legale;

g) plăți efectuate;

h) angajamente legale de plătit;

i) cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).

3. La capitolul III „Prevederi referitoare la elementele de bilanț“:

3.1. Litera A „Active“:

3.1.1. La punctul 1 „Active fixe“:

a) subpunctul 1.2.8. „Alte prevederi“ al subpunctului 1.2. „Active fixe corporale“, se modifică și va avea următorul cuprins:

1.2.8. Alte prevederi

Intrarea în patrimoniu a unui activ fix primit prin transfer cu titlu gratuit între instituții care nu se află în subordinea aceluiași ordonator de credite se înregistrează la valoarea justă.

Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, conform legislației în vigoare.

Instituțiile publice care achiziționează active fixe în leasing financiar au obligația înregistrării acestora în contabilitate, deoarece prin contractul de leasing financiar riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului dreptului de proprietate din momentul încheierii contractului (contul 167 «Alte împrumuturi și datorii asimilate»).

Bunurile achiziționate în leasing financiar se supun amortizării, în condițiile legii.

Activele fixe corporale și necorporale primite ca donații, sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați.

b) la subpunctul 1.3.2. „Conținut“ al subpunctului 1.3. „Active financiare“, după ultima liniuță se introduce o nouă liniuță, cu următorul cuprins:

vărsăminte de efectuat pentru active financiare.

3.1.2. La punctul 2 „Active curente (circulante)“ subpunctul 2.3. „Casa, conturi la trezoreria statului și bănci“, subpunctul 2.3.2. „Conținut“, subpunctul 2.3.2.5. „Disponibil din fonduri cu destinație specială“ și subpunctul 2.3.2.9. „Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile“ se modifică și vor avea următorul cuprins:

2.3.2.5. Disponibil din fonduri cu destinație specială

Disponibilitățile din fondurile cu destinație specială constituite în condițiile legii se înregistrează în contabilitate distinct (contul 550).

Sumele de mandat și sumele în depozit pe care instituțiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct (contul 552).

Această grupă mai include și disponibilitățile unor fonduri gestionate de unitățile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale, respectiv disponibilul fondului de risc (contul 555).

În categoria disponibilităților cu destinație specială intră și disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului (contul 557), disponibilul din contribuția națională aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (contul 558), precum și disponibilul de la buget reprezentând prefinanțări și fonduri în cazul indisponibilităților temporare aferente programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (contul 559).

..............................................................................................

2.3.2.9. Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile

Fondurile europene reprezintă asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului de coeziune, Fondului social european Plus, Fondului pentru o tranziție justă etc.

Cofinanțare publică reprezintă orice contribuție din fonduri publice naționale destinată finanțării cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului.

Cheltuieli eligibile reprezintă cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din fonduri externe nerambursabile, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor.

Cheltuieli neeligibile reprezintă alte cheltuieli decât cele eligibile, care nu sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Contribuția publică națională totală reprezintă fondurile publice necesare implementării programelor/proiectelor, care cuprind cofinanțarea publică și cheltuielile publice, altele decât cele eligibile stabilite prin contractul/decizia de finanțare.

Valoarea totală a proiectului reprezintă totalul fondurilor reprezentând contravaloarea contribuției din fonduri europene, valoarea cofinanțării publice și/sau private, precum și contravaloarea cheltuielilor publice și/sau private, altele decât cele eligibile.

Beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au obligația să țină pentru fiecare proiect în parte o evidență contabilă distinctă, folosind conturi analitice specifice.

Contribuția financiară nerambursabilă a Comunității Europene se înregistrează la instituțiile publice implicate în derularea sau gestionarea acestor fonduri (autoritatea de certificare și plată, autoritățile de management, agențiile de implementare etc.) drept creanțe - sume de primit (conturile 45003, 45005, 45007, 45101, 45103, 45105, 45403, 45405 etc.) și datorii - sume de plată (conturile 45006, 45104, 45106, 45202, 45406 etc.). Aceste sume sunt recunoscute ca venituri (contul 775) și cheltuieli efective, după natura acestora (conturi 6xx), în contabilitatea instituțiilor publice care au calitatea de beneficiari ai fondurilor respective, astfel cum sunt aprobate sumele în bugetul de venituri și cheltuieli.

În cazul fondurilor aferente Planului național de redresare și reziliență:

sunt recunoscute ca venituri (contul 775) în contabilitatea bugetului de stat și cheltuieli efective (contul 678) în contabilitatea coordonatorilor de reformă și/sau de investiții, astfel cum sunt aprobate sumele în bugetul de venituri și cheltuieli;

sunt recunoscute ca venituri din subvenții (contul 772) și cheltuielile efective, după natura acestora (conturi 6xx), în contabilitatea instituțiilor publice care au calitatea de beneficiari, astfel cum sunt aprobate sumele în bugetul de venituri și cheltuieli.

3.1.3. La punctul 3. „Terți“:

a) subpunctul 3.1. „Conținut“ se modifică și va avea următorul cuprins:

3.1. Conținut

Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor instituției în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, Comisia Europeană (decontările pentru fondurile externe nerambursabile etc.), debitorii și creditorii diverși și cu debitori și creditori ai bugetelor, decontările între instituții publice, precum și evidența operațiilor ce necesită clarificări ulterioare și alte decontări.

b) subpunctul 3.1.6. „Decontări cu Comunitatea Europeană (PHARE, ISPA, SAPARD etc.)“ se abrogă.

3.2. Litera B „Datorii“ punctul 2 „Datorii pe termen lung (necurente)“:

a) punctul 2.2. „Datoria publică guvernamentală - Definiție“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.2. Datoria publică guvernamentală

Datoria publică guvernamentală cuprinde totalitatea obligațiilor statului, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Finanțelor.

Datoria publică guvernamentală este alcătuită din datoria publică guvernamentală directă și datoria publică guvernamentală garantată.

Datoria publică guvernamentală directă reprezintă totalitatea obligațiilor statului, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Finanțelor (contul 164).

Datoria publică guvernamentală garantată reprezintă totalitatea obligațiilor statului, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Finanțelor (contul 165).

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piața internă sau externă, împrumuturi de la instituții financiare românești sau străine, împrumuturi de la guverne și agenții guvernamentale străine, instituții financiare internaționale sau de la alte organisme financiare internaționale, împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, instrumente structurate, cum ar fi, credite furnizor, leasing financiar, instrumente de cash management (atragere de depozite, operațiuni repo și altele asemenea), scrisori de garanție de stat, împrumuturi de la Uniunea Europeană, plasamente private (conturile 161,164,165,167).

b) punctul 2.3. „Datoria publică locală - Definiție“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3. Datoria publică locală

Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligațiilor unităților administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autoritățile administrației publice locale, conform dispozițiilor legale în vigoare.

Datoria publică locală este alcătuită din datoria publică locală directă și datoria publică locală garantată.

Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligațiilor unităților administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate direct de către acestea pe baze contractuale (contul 162).

Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligațiilor unităților administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile garantate de către acestea (contul 163).

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit, credite furnizor, leasing financiar și garanție locală.

4. La capitolul IV „Prevederi referitoare la elementele din contul de rezultat patrimonial“:

4.1. Punctul 1 „Cheltuieli“:

4.1.1. La subpunctul 1.3. „Conținutul grupelor de cheltuieli“:

a) al doilea paragraf se modifică și va avea următorul cuprins:

Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de terți, cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operaționale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finanțate din buget, cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.

b) subpunctul 1.3.1. „Cheltuieli privind stocurile“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.3.1. Cheltuieli privind stocurile

Cheltuielile privind stocurile includ materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animale și păsări, mărfuri, ambalaje, alte stocuri (conturile 601, 602, 603, 606, 607, 608, 609).

c) subpunctul 1.3.5. „Cheltuieli cu personalul“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.3.5. Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul includ:

salariile personalului (contul 641);

drepturi salariale în natură (contul 642);

asigurări sociale (contul 645);

indemnizații de delegare, detașare și alte drepturi salariale (contul 646);

cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului (contul 647).

d) subpunctul 1.3.7. „Cheltuieli financiare“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.3.7. Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare includ:

cheltuieli din diferențe nefavorabile de reevaluare rezultate din operațiuni de preschimbare a obligațiunilor/titlurilor de stat (contul 661);

pierderi din creanțe imobilizate (contul 663);

cheltuieli privind investițiile financiare cedate (contul 664);

diferențe de curs valutar (contul 665);

dobânzi (contul 666);

sume de transferat bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);

dobânzi de transferat Comisiei Europene/altor donatori sau de alocat programului - PHARE, SAPARD, ISPA, fonduri externe nerambursabile postaderare (contul 668);

alte pierderi (cheltuieli neeligibile - costuri bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).

e) subpunctul 1.3.8. „Alte cheltuieli finanțate din buget“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.3.8. Alte cheltuieli finanțate din buget

Alte cheltuieli finanțate din buget includ:

subvenții (contul 670);

transferuri curente între unități ale administrației publice (contul 671);

transferuri de capital între unități ale administrației publice (contul 672);

transferuri interne (contul 673);

transferuri în străinătate (contul 674);

contribuția României la bugetul Uniunii Europene (contul 675);

asigurări sociale (contul 676);

ajutoare sociale (contul 677);

transferuri pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, din component de împrumut a PNRR și fonduri de la bugetul de stat (contul 678);

alte cheltuieli (contul 679).

f) denumirea titlului subpunctului 1.3.9. „Cheltuieli de capital, amortizări, provizioane și ajustări“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.3.9. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare

4.1.2. Subpunctul 1.4. „Structura conturilor de cheltuieli“ se modifică și va avea următorul cuprins:

1.4. Structura conturilor de cheltuieli

În cadrul instituțiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se ține în conturi distincte, după natură și destinație. Conturile contabile sintetice de gradul III de cheltuieli se dezvoltă în conturi analitice în scop de raportare a balanței de verificare la Ministerul Finanțelor, după cum urmează:

1. codul sectorului de care aparține instituția publică;

2. codul sursei de finanțare a instituției publice;

3. codul clasificației funcționale a cheltuielilor;

4. codul clasificației economice a cheltuielilor.

În afara conturilor analitice menționate mai sus, conturile contabile sintetice de cheltuieli pot fi dezvoltate și în alte conturi contabile analitice, în funcție de nevoile proprii.

4.2. Punctul 2 „Venituri și Finanțări“:

4.2.1. La subpunctul 2.3. „Conținutul grupelor de venituri“:

a) al doilea paragraf se modifică și va avea următorul cuprins:

Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activități economice, alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe, venituri fiscale, venituri din contribuții de asigurări, venituri nefiscale, venituri financiare, finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială, venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare, venituri extraordinare.

b) subpunctul 2.3.1. „Venituri din activități economice“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.1. Venituri din activități economice

Veniturile din activități economice includ variația stocurilor (contul 709)

c) subpunctul 2.3.2. „Venituri din alte activități operaționale“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.2. Alte venituri operaționale

Alte venituri operaționale includ:

venituri din creanțe reactivate și debitori diverși (contul 714);

alte venituri ale Trezoreriei Statului (contul 718)

d) subpunctul 2.3.7. „Venituri financiare“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.7. Venituri financiare

Grupa «Venituri financiare» include:

venituri din diferențe favorabile de reevaluare rezultate din operațiuni de preschimbare a obligațiunilor/titlurilor de stat (contul 761);

venituri din creanțe imobilizate (contul 763);

venituri din investiții financiare cedate (contul 764);

venituri din diferențe de curs valutar (contul 765);

venituri din dobânzi (contul 766);

sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 767);

alte venituri financiare PHARE, SAPARD, ISPA (contul 768);

sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile, costuri bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 769).

e) subpunctul 2.3.8. „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială“, se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.8. Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială

Această grupă include:

finanțarea de la buget (contul 770);

finanțarea în baza unor acte normative speciale (contul 771);

venituri din subvenții (contul 772);

finanțarea din fonduri externe nerambursabile preaderare (contul 774);

finanțarea din fonduri externe nerambursabile postaderare (contul 775);

fonduri cu destinație specială (contul 776);

veniturile fondului de risc (contul 777);

venituri din contribuția națională aferentă programelor/ proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (contul 778);

venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit (contul 779).

f) subpunctul 2.3.10. „Veniturile extraordinare“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.10. Veniturile extraordinare

Grupa «Venituri extraordinare» include veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului (contul 791).

4.2.2. Subpunctul 2.4. „Structura conturilor de venituri“ se modifică și va avea următorul cuprins:

2.4. Structura conturilor de venituri

În cadrul instituțiilor publice, contabilitatea veniturilor se ține în conturi distincte, după natură și sursă. Conturile contabile sintetice de gradul III de venituri se dezvoltă în conturi analitice în scop de raportare a balanței de verificare la Ministerul Finanțelor, după cum urmează:

1. codul sectorului de care aparține instituția publică;

2. codul sursei de finanțare a instituției publice;

3. codul clasificației veniturilor.

În afara conturilor analitice menționate mai sus, conturile contabile sintetice de venituri pot fi dezvoltate și în alte conturi contabile analitice, în funcție de nevoile proprii.

5. Anexele nr. 13-17 se abrogă.

Articolul II

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziții contrare acestuia.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat

București, 14 iulie 2025.

Nr. 1.139.

------

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).