ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/392, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 11 iunie 2025, Camera Deputaților:
1. salută inițierea reflecțiilor asupra viitorului sistemului agroalimentar european și configurarea politicii agricole comune, mai flexibilă și mai adaptată nevoilor și circumstanțelor din statele membre și provocărilor externe; salută recunoașterea agriculturii și alimentației ca sectoare strategice ale Uniunii Europene (Uniunea) și precizarea obiectivului de atingere a suveranității alimentare în Uniune;
2. susține păstrarea structurii actuale a politicii agricole comune, cu un buget distinct, structurat pe doi piloni, soluții echitabile referitoare la distribuirea plăților directe între statele membre și separarea și complementaritatea între această politică și politica de coeziune; avertizează că, în lipsa unor resurse adecvate, nu va putea fi pusă în practică o strategie agricolă performantă, la nivel național și european;
3. apreciază intenția simplificării sistemului actual de condiționalitate, prin favorizarea stimulentelor în locul condițiilor, și susține un caracter unitar la nivelul Uniunii pentru condiționalitățile de mediu și de ordin social, de natură să evite crearea unor dezavantaje competitive între statele membre și în scopul facilității respectării standardelor înalte de durabilitate în cadrul acordurilor comerciale încheiate cu țări terțe;
4. remarcă faptul că fermierii, în special cei mici, se pot confrunta cu costuri disproporționate pentru asigurarea respectării normelor, în particular în contextul cerințelor sociale și de mediu;
5. recomandă evaluarea permanentă a consecințelor și impactului politicilor europene pe teren și luarea în considerare a realităților proprii fiecărui stat membru;
6. recomandă acordarea unei atenții particulare sectoarelor agricole sensibile, care nu pot face față unei liberalizări totale a comerțului și unei concurențe nerestricționate față de importurile din țări terțe, și consolidarea instrumentelor pentru asigurarea unei concurențe loiale cu fermierii din aceste țări, îndeosebi prin acordurile comerciale încheiate de Uniune;
7. își exprimă îngrijorarea față de îmbătrânirea populației ocupate în agricultură, lipsa reînnoirii suficiente a generațiilor și scăderea numărului fermelor și consideră că trebuie întreprinse măsuri pentru stabilitatea veniturilor persoanelor active în acest sector, pentru îmbunătățirea perspectivelor pe termen lung pentru fermieri și în vederea atragerii tinerilor în zonele rurale, precum și pentru asigurarea durabilității socioeconomice a producției alimentare în Uniune; așteaptă cu interes strategia europeană de reînnoire a generațiilor în sectorul agricol;
8. evidențiază importanța investițiilor în sectorul agroalimentar și accesului la finanțare pentru fermieri în scopul promovării competitivității și viabilității acestui sector și a vieții rurale în general;
9. sprijină sporirea transparenței pieței și consolidarea poziției fermierilor în lanțurile valorice, în particular prin corectarea dezechilibrelor din aceste lanțuri și prin combaterea practicilor comerciale neloiale, ceea ce impune aducerea la zi a listei practicilor amintite, pentru a reflecta starea actuală a piețelor; susține consolidarea Observatorului UE al lanțului agroalimentar;
10. recomandă promovarea cu prioritate a lanțurilor de aprovizionare scurte și integrarea mai bună a fermierilor în acestea;
11. susține întărirea rezilienței sectorului agricol la crize și la șocurile economice și de mediu, prin măsuri adoptate la nivelul Uniunii; atenționează asupra necesității de conferire a unei flexibilități mai mari pentru schemele de asigurare și pentru instrumentele de ajutor financiar destinate fermierilor - care să permită proceduri mai rapide și mai simple - în scopul gestionării efectelor atrase de dezastrele naturale și de schimbările climatice pentru sectorul agricol;
12. recomandă adaptarea permanentă a schemelor de sprijin pentru sectorul agricol din perspectiva creșterii prețului energiei și îngrășămintelor și promovarea unei politici menite să dezvolte producția de îngrășăminte în Uniune;
13. subliniază faptul că politicile climatice și de mediu nu trebuie să constituie o povară pentru sectorul agricol în Uniune și că al doilea pilon al politicii agricole comune trebuie să recompenseze în mod corespunzător eforturile fermierilor în direcția protecției mediului și sprijinirii practicilor agricole durabile;
14. remarcă existența unor limite naturale ale sectorului agricol în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dat fiind că emisiile agricole provin din procese naturale, și rolul soluțiilor bazate pe cercetare și inovare în eforturile de reducere a respectivelor emisii din agricultură;
15. recunoaște rolul important pe care cercetarea, inovarea, îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor și digitalizarea îl au pentru sectorul agroalimentar european;
16. subliniază rolul foarte important al utilizării biotehnologiilor în agricultură, care pot conduce la randamente mai mari ale culturilor, la rezistența împotriva dăunătorilor și bolilor, la o calitate superioară a produselor și la creșterea conținutului nutrițional al alimentelor; recomandă, în această privință, finanțarea corespunzătoare a biotehnologiei prin viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, înființarea unor centre de cercetare în domeniu în zone cu suficiente resurse naturale și minerale, alături de actualizarea permanentă a măsurilor de formare a specialiștilor activi în sectorul agricol, în scopul adaptării lor la noile instrumente digitale și biotehnologii;
17. solicită luarea în considerare, în viitoarea strategie europeană pentru reziliența în domeniul apei, a particularităților sectorului agricol și apreciază că soluții tehnologice inovatoare sunt de natură să permită sectorului în cauză gestionarea surselor de apă, în mod durabil și competitiv din punct de vedere economic;
18. evidențiază rolul deosebit al creșterii animalelor în promovarea modelelor de economie circulară, inclusiv prin producerea de îngrășăminte organice și de biogaz;
19. susține că politica agricolă comună trebuie să beneficieze de o finanțare adecvată prin viitorul cadru financiar multianual al Uniunii și recomandă adaptarea mai bună a instrumentelor financiare la condițiile și realitățile socioeconomice, împrejurare ce reclamă printre altele ajustarea finanțării potrivit dimensiunilor fermelor și sectoarelor în care activează;
20. subliniază rolul micilor ferme și al fermelor familiale în păstrarea biodiversității și a resurselor naturale agricole, ceea ce impune măsuri specifice pentru consolidarea rentabilității lor și pentru luarea în considerare a particularităților regionale și locale;
21. recomandă promovarea agrosilviculturii ca mijloc benefic pentru biodiversitate și pentru adaptarea la schimbările climatice;
22. recomandă sporirea caracterului complementar între finanțarea viitoarei politici agricole comune și politicile de mediu și climatice;
23. susține abordarea corespunzătoare a nevoilor zonelor rurale, îndeosebi în legătură cu accesul la serviciile de bază, și încurajarea rezilienței acestor zone prin măsurile promovate în cadrul viziunii pe termen lung pentru ele;
24. recomandă derularea unor campanii de sensibilizare a publicului și formularea unor inițiative concrete pentru reducerea risipei alimentare, de-a lungul lanțului de aprovizionare;
25. recomandă conferirea unei flexibilități mai mari viitoarelor planuri strategice elaborate în cadrul politicii agricole comune, care să permită adaptarea lor mai rapidă la noile circumstanțe.