HOTĂRÂRE nr. 110 din 20 octombrie 2025

a) în acord cu poziția Ministerului Afacerilor Interne, că strategia este oportună și necesară, întrucât trece de la o abordare reactivă, sectorială la una proactivă și integrată pe întreg ciclul stocării (anticipare, monitorizare a lanțurilor de aprovizionare, asigurarea securității aprovizionării, managementul stocurilor și dislocarea lor), vizând bunuri esențiale pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății;

b) că strategia consolidează rolul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM)/rezerva strategică a Uniunii Europene de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre (rescEU) ca nucleu al aranjamentelor de stocare la nivelul UE și prevede întărirea și realimentarea postdislocare a rezervei strategice a Uniunii Europene de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre (rescEU), în urma consultării statelor membre și pe baza unei evaluări (gap-assessment). Această direcție este relevantă pentru capacitățile coordonate de Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență/Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și pentru proiectele în derulare;

a) Strategia de stocare a Uniunii Europene, cu accent pe complementaritate și neduplicare, stratificarea bunurilor esențiale, întărirea rezervei strategice a Uniunii Europene de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre (rescEU) (inclusiv reîntregirea stocurilor), platforma digitală interoperabilă cu sistemele naționale și Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe (ERCC), cooperarea civil-militară și parteneriatele public-private, însoțite de o ancorare bugetară în viitorul cadru financiar multianual și mecanisme de compensare pentru statele membre ce mobilizează stocuri sub coordonarea Uniunii Europene;

b) stratificarea bunurilor esențiale (stocuri de urgență distincte de rezerve generale), cu liste ale Uniunii Europene pentru „bunuri critice de uz general“ și categorii „specifice regiunii“, fiecare cu praguri minime diferențiate - pentru claritate, planificare coordonată și respectarea subsidiarității.

a) în acord cu poziția Ministerului Afacerilor Interne, complexitatea și relevanța strategiei propuse, însă subliniază necesitatea unor clarificări și ajustări, pentru a asigura o aplicare coerentă și compatibilă cu principiile subsidiarității și responsabilităților naționale;

b) ca fiind esențial, în ceea ce privește sistemul de inteligență tehnologică pentru sănătate și decizie strategică ATHINA (sistemul informatic de tehnologie avansată pentru informații și acțiuni în domeniul sănătății), ca statele membre să fie consultate în mod sistematic și să contribuie activ la procesul decizional;

c) că trebuie evitată diseminarea informațiilor sensibile ce pot afecta securitatea națională;

d) că lista europeană a contramăsurilor medicale pentru amenințări prioritare trebuie elaborată exclusiv împreună cu statele membre, pe baza evaluărilor de risc și amenințărilor de la nivel național;

a) referitor la elaborarea Foii de parcurs pentru pregătirea în domeniul contramăsurilor medicale, ca aceste acțiuni și scenarii să fie discutate și dezvoltate în formatele de cooperare sectoriale specifice, în strânsă coordonare cu autoritățile naționale competente;

b) diferențierea clară dintre stocurile de urgență și rezervele generale pe termen lung, pe baza unor liste europene pentru bunuri critice de uz general și categorii specifice fiecărei regiuni, pentru a asigura coerență în planificare, claritate operațională și respectarea principiului subsidiarității;

c) dezvoltarea infrastructurii logistice integrate cu Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM), pentru a facilita dislocarea rapidă și eficientă a contramăsurilor medicale în situații de urgență. Este oportună explorarea soluțiilor tehnologice inovatoare - cum ar fi utilizarea dronelor sau platformelor digitale interoperabile - pentru distribuția rapidă a produselor medicale esențiale;

d) în ceea ce privește aplicarea Regulamentului IMERA (Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne), că este necesară o analiză de impact detaliată pentru identificarea posibilelor suprapuneri cu alte instrumente (de exemplu, Regulamentul privind un instrument de dezvoltare și creștere pentru regiuni frontaliere BRIDGEforEU) și pentru asigurarea respectării responsabilităților naționale;

e) dezvoltarea cooperării civili-militari, inclusiv prin exemple de bune practici, precum proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO). Totodată, consideră necesară o coordonare orizontală consolidată între grupurile de lucru sectoriale militare și celelalte grupuri relevante (de exemplu, Grupul de lucru pentru protecție civilă PROCIV, Reziliența Uniunii Europene în fața crizelor - AHWP Resilience);

a) referitor la coordonarea achizițiilor centralizate și rolul Comisiei Europene, că o implicare extinsă a Comisiei Europene în gestionarea stocurilor naționale ar fi contrară principiului subsidiarității. Rolul Comisiei trebuie să rămână de coordonare și sprijin, fără a substitui competențele naționale;

b) documentul comun semnat împreună cu alte state membre (Non-paper Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, România etc.) privind nevoia de finanțare sustenabilă pentru menținerea rezervei strategice a Uniunii Europene de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre (rescEU) pentru perioada 2026-2028;

a) clarificări privind principiul subsidiarității și delimitarea clară a competențelor naționale în domeniul gestionării contramăsurilor medicale; implementarea unor strategii dedicate domeniilor emergente, precum inteligența artificială (Al), biotehnologia, materialele avansate și tehnologiile cuantice, pentru stimularea competitivității în sectoare de vârf;

b) instituirea unor mecanisme de compensare pentru statele membre care mobilizează stocuri sub coordonare europeană, în vederea asigurării echității și sustenabilității contribuțiilor;

c) evitarea duplicării între inițiativele Uniunii Europene și cele ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), concomitent cu menținerea autonomiei decizionale naționale în domeniul apărării și planificării militare;

d) consultarea statelor membre în cadrul sistemului informatic de tehnologie avansată pentru informații și acțiuni în domeniul sănătății ATHINA, protejarea datelor sensibile, respectarea principiului subsidiarității și evitarea suprapunerilor între Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței unice (IMERA) și alte instrumente europene existente (de exemplu, Regulamentul privind un instrument de dezvoltare și creștere pentru regiuni frontaliere - BRIDGEforEU).