În acest sens:
(i) este oportună crearea unui capitol distinct pentru agricultură în cadrul planurilor naționale și regionale, care să includă obiective specifice, indicatori de rezultat și resurse financiare clar definite, pentru a preveni diluarea priorităților agricole în favoarea altor politici de coeziune. Fără o delimitare clară a fondurilor pentru agricultură, există riscul ca resursele să fie redistribuite către alte politici naționale, în detrimentul fermierilor;
(ii) propunerea Comisiei de reducere a ponderii PAC în bugetul Uniunii Europene, de la 38% în actualul cadru financiar la 14,7% pentru perioada 2028-2034, ridică preocupări serioase privind capacitatea fermierilor români de a continua procesul de modernizare și adaptare la noile provocări economice și climatice;
O astfel de diminuare afectează grav capacitatea de investiție a fermierilor, în special în statele cu structură agricolă predominant medie și mică. Eliminarea măsurilor dedicate dezvoltării rurale prin comasarea Pilonului II în fondul unic va conduce la reducerea investițiilor în infrastructura agricolă, procesare, digitalizare și servicii pentru mediul rural.
Aceasta va accentua decalajele dintre regiunile europene și va limita accesul tinerilor la oportunități de instalare și formare profesională în agricultură;
(iii) propune ca sprijinul acordat fermierilor, inclusiv plățile directe și măsurile de dezvoltare rurală, să continue să fie finanțat în mod integral din bugetul Uniunii Europene. Această abordare asigură un tratament echitabil, stabilitate și predictibilitate pentru toți fermierii europeni, indiferent de capacitatea bugetară a fiecărui stat membru, și contribuie la menținerea caracterului unitar al Politicii agricole comune;
(iv) continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât fermierii români să beneficieze de sprijin echitabil, apropiat de media europeană. De asemenea, suprafața agricolă utilizată pentru calcularea alocărilor trebuie actualizată în funcție de datele reale, pentru a reflecta creșterea suprafeței eligibile din ultimii ani. Neactualizarea acestor valori ar duce la pierderi semnificative pentru fermierii români și ar perpetua inechitățile istorice dintre statele membre;
(v) exprimă rezerve referitoare și la introducerea plafonării obligatorii a plăților directe, care ar penaliza fermele performante și ar limita capacitatea acestora de investiție în tehnologie și eficiență. În schimb, se propune creșterea nivelului plății degresive la minimum 15%, pentru a asigura o distribuție echitabilă a sprijinului fără a afecta structura de producție și competitivitatea fermelor comerciale;
(vi) propune crearea unei rezerve europene permanente pentru gestionarea situațiilor de criză agricolă, care să poată fi activată rapid în caz de perturbări de piață, fenomene climatice extreme sau alte situații neprevăzute, în baza unor indicatori obiectivi (pierderi de producție, variații extreme de preț, dezastre naturale);
(vii) propune crearea unei linii dedicate digitalizării agriculturii, pentru finanțarea investițiilor în echipamente inteligente, platforme de analiză de date, soluții de trasabilitate și eficientizare a resurselor. Aceste investiții trebuie sprijinite prin instrumente financiare europene cu garanție publică și dobânzi reduse;
(viii) propune introducerea unui mecanism de protecție a beneficiarilor în caz de suspendare a plăților la nivel de program. Măsurile de conformitate trebuie să protejeze beneficiarii finali și să evite penalizarea fermierilor pentru erori administrative sau întârzieri sistemice;
(ix) propune includerea unui mecanism dedicat de performanță agricolă, bazat pe indicatori de rezultat relevanți pentru productivitate, venituri corecte și sustenabilitatea fermelor. Evaluarea performanței trebuie să aibă în centru impactul economic și social al intervențiilor asupra fermierilor și comunităților rurale, nu doar gradul de absorbție a fondurilor;
(x) propune utilizarea pe scară largă a formelor simplificate de sprijin (sume forfetare, costuri unitare standard, plăți pe rezultate), digitalizarea completă a proceselor de depunere și verificare a cererilor și implementarea unui mecanism uniform de plată la termen, astfel încât beneficiarii să beneficieze de predictibilitate și timpi clari de procesare;
(xi) propune prioritizarea investițiilor în infrastructura de apă și sol prin măsuri de investiții care vizează retenția apei, reabilitarea sistemelor de irigații, digitalizarea rețelelor și promovarea practicilor regenerative;