Articolul I
Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. 1, punctul 26 al notei va avea următorul cuprins:
26.
a) Vaccinul contra antraxului trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.
b) Vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 24 de luni.
2. La anexa nr. 1, punctul 51 al notei va avea următorul cuprins:
51. Ca urmare a insuficienței fondurilor necesare pentru punerea în aplicare întocmai a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor decide că inspecțiile în fiecare exploatație nonprofesională cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor nu se desfășoară în anul 2025.
3. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 4 punctul I, subpunctul 12 va avea următorul cuprins:
12. Testarea animalelor provenite din schimburi intracomunitare sau din țări terțe la sosirea acestora la locul de destinație din România se efectuează randomizat, în conformitate cu dispozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Testarea se efectuează conform arondării, prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial, iar probele pentru care au fost obținute rezultate pozitive conform arondării se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului.
4. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 4 paragraful „Vaccinarea împotriva bluetongue“, punctul 1 va avea următorul cuprins:
1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici, la solicitarea proprietarului de animale.
5. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1, punctul 10 va avea următorul cuprins:
10. Infecția cu virusul rabic
Scopul: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia pentru realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a infecției cu RABV pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii în populațiile de animale domestice și sălbatice, care va duce, treptat, la eradicarea infecției cu RABV în România.
Grupa de animale-țintă: toate animalele din speciile Carnivora, Bovidae, Suidae, Equidae, Cervidae, Camelidae, Chiroptere, precum și animalele din speciile de la lit. c) - Rabia, partea a II-a, susceptibile la infecția cu virusul rabic în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural.
10.1. Infecția cu virusul rabic (RABV) la animale domestice și sălbatice (Rabia)
Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
I. PRECIZĂRI TEHNICE
Supravegherea pasivă
Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003998/2003, pe alte animale domestice și sălbatice, precum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații.
Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de infecție cu RABV, pe tot timpul anului, după cum urmează:
a) prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 30 de zile a animalelor care au mușcat sau au zgâriat persoane și/sau animale; grupele de animale-țintă:
1. în cazul animalelor suspecte de infecție cu RABV și care au mușcat/au zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație, de orice fel, se aplică prevederile art. 35 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animalele domestice și sălbatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la măsurile de control al bolilor în caz de suspiciune de infecție cu virusul rabic RABV;
2. de la cadavrele animalelor suspecte de infecție cu RABV și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite;
3. după eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, în conformitate cu art. 36 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 90 de zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale;
4. animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de infecție cu RABV, se testează pentru această boală;
b) prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite infecției cu RABV; grupa de animale-țintă:
- animalele moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale, suspecte de infecție cu RABV. Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic.
Probele recoltate pentru infecția cu RABV se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.
Întregul personal implicat în prelevarea și procesarea probelor în vederea diagnosticului de laborator în rabie trebuie să fie vaccinat și testat serologic o dată la 1-2 ani în vederea determinării titrului anticorpilor antirabici postvaccinali. Persoanele a căror valoare a titrului anticorpilor antirabici este sub 0,5 UI/ml urmează a se revaccina și a se retesta serologic la minimum 30 de zile de la ultima vaccinare.
Investigații de laborator: în cazul suspiciunii de boală, precum și al animalelor susceptibile găsite moarte:
- examen prin unul dintre testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT);
- dacă rezultatul este pozitiv, se eliberează buletin de analiză;
- dacă rezultatul unuia dintre testele de mai sus este negativ și nu există expunere umană se eliberează buletin de analiză;
- dacă rezultatul unuia dintre testele de mai sus este negativ, dar există expunere umană (mușcat, lins, zgâriat etc) se efectuează unul dintre celelalte două teste rămase sau bioproba sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde există metodele acreditate;
- în cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul dintre celelalte două teste rămase sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde există metodele acreditate;
- confirmarea bolii se realizează prin unul dintre examenele IFD, PCR sau testul de imunohistochimie rapidă directă, în conformitate cu prevederile Manualului pentru teste de diagnostic și vaccinuri pentru animalele terestre al WOAH, ediția în vigoare.
Supravegherea circulației tulpinilor virale prin PCR/secvențiere:
Se prelevează probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la unul dintre testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare a virusului pe culturi celulare (RTCIT) și se transmit de la LSVSA la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, pentru confirmare și secvențiere.
Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali găsite moarte sau ucise, care se află în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea infecției cu RABV, trimise la LSVSA pentru diagnosticarea infecției cu RABV, se acordă recompense financiare conform Acordului de grant anual de aprobare a Programului național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sau altor prevederi naționale, după caz.
II. PRECIZĂRI EXECUȚIE
Supravegherea pasivă
Administratorii fermelor, proprietarii exploatațiilor nonprofesionale, administratorii/gestionarii fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante, și ai altor spații organizate conform legii și în care se adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medicii veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații nonguvernamentale
Medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial:
În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar și/sau din alte zone de risc stabilite de DSVSA județene și a municipiului București cu aprobarea ANSVSA, conform metodei de vaccinare recomandate de producătorul de vaccin în instrucțiunile de utilizare a acestuia.
Vaccinarea animalelor domestice aflate la risc de contaminare cu virusul rabic, din focarele de rabie și/sau din alte zone stabilite de DSVSA județene și a municipiului București cu aprobarea ANSVSA, se poate realiza de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sub coordonarea medicului veterinar oficial, după evaluarea riscului, în funcție de evoluția situației epidemiologice.
1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.
2. Toate animalele receptive la virusul rabic ucise/găsite moarte pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., suspecte sau cu semne clinice de infecție cu RABV, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice se testează la LSVSA prin unul din examenele imunoflorescență directă (IFD), PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT). În cazul în care rezultatul unuia dintre aceste teste efectuat la LSVSA este pozitiv, se declară suspiciune de boală în baza buletinului de analiză emis de LSVSA, iar proba respectivă se transmite la LNR pentru rabie, din cadrul IDSA pentru confirmare. Diagnosticul infecției cu RABV se confirmă prin unul din testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.
În cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul din celelalte teste rămase, în laboratoarele unde există metodele acreditate.
IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA cu privire la rezultatul testării prin buletin de analiză. În baza rezultatului buletinului de analiză emis de către LNR pentru rabie din cadrul IDSA se confirmă sau se infirmă suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de infecție cu RABV prin testul IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, nu se solicită de la UE rambursarea cheltuielilor pentru această testare.
3. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă se examinează concomitent prin examene de laborator pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile, la LSVSA care dețin metoda acreditată în acest scop.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT).
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile de la capitolul 1, partea II, Regulamentul (UE) 2016/419. În vederea monitorizării vaccinării antirabice a animalelor domestice (carnasiere) se recoltează un eșantion reprezentativ de probe de sânge pentru examen serologic ELISA, de la animalele vaccinate antirabic, în timpul campaniei de vaccinare antirabică (octombrie-februarie) după minimum 4 săptămâni de la vaccinare și se trimit la LNR rabie și/sau LSVSA județene care dețin metoda validată și/sau acreditată.
Eșantionarea se efectuează cu o frecvență anuală, astfel:
- se vor preleva probe de sânge la nivel de circumscripție sanitar veterinară, cu acoperirea tuturor localităților din aria de responsabilitate a circumscripțiilor sanitare veterinare oficiale, asigurându-se prelevarea de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial, de la 10% din numărul de exploatații/proprietari, dar nu mai puțin de 2 exploatații/localitate, iar din aceste exploatații selectate de la 10% din carnasierele deținute și vaccinate, dar nu mai puțin de 1 animal/exploatație/proprietar.
De asemenea, pentru celelalte animale domestice vaccinate antirabic (altele decât carnasierele domestice), dacă în urma efectuării de investigații epidemiologice se decide necesitatea efectuării testării acestora pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice, aceasta se poate efectua prin metoda virusneutralizării (FAVN) la IDSA - LNR rabie pe un eșantion stabilit de către ANSVA împreună cu IDSA în urma analizării situației epidemiologice existente.
Dacă se constată că anumite animale din cele testate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice nu prezintă imunitate postvaccinală după testare, atunci acestea se vor revaccina cât mai curând posibil.
De asemenea, se va efectua o anchetă pentru a se stabili dacă trebuie extinsă vaccinarea la tot efectivul sau o parte a efectivului de animale la care rezultatele determinării eficienței vaccinării au ieșit nesatisfăcătoare.
10.2. Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea infecției cu virusul rabic (RABV) la vulpi în România
Scop: supravegherea, controlul și eradicarea infecției cu RABV la vulpi în România
SUPRAVEGHERE
Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populației de vulpi pe întregul teritoriu al României prin distribuție aeriană și manuală, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile de la partea I capitolul 1 secțiunea 2 din anexa V la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente
PRECIZĂRI TEHNICE
Vaccinarea orală antirabică a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un prestator de servicii și se desfășoară în două campanii, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25-30 doze vaccinale/campanie/km^2. Se evită localitățile, luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naționale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, în zonele greu accesibile de către avion, precum și în zonele în care survolul aerian este interzis, distribuirea momelilor vaccinale se face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi.
Prevederile cuprinse în Programul național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sunt aprobate anual pentru cofinanțare prin Acordul grant al Comisiei Europene.
Costurile detaliate necesare implementării programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către Comisia Europeană sunt prevăzute în Acordul grant al Comisiei Europene.
Supraveghere activă
Grupa de animale-țintă: vulpile și șacalii din mediul silvatic
Se prelevează probe de la vulpile și șacalii împușcați, în scop de evaluare postvaccinală.
Prelevarea probelor de la vulpile și șacalii împușcați după cel puțin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examenul de laborator: probele se prelevează și se transportă cu respectarea prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018. Se prelevează 4 vulpi sau/și șacali/100 kmp/an.
Examenul virusologic prin unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) se realizează la toate vulpile/șacalii împușcate/împușcați în scop de evaluare a eficienței vaccinării la vulpi.
1. Test imunoenzimatic ELISA, pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpi și șacali: se recoltează probe pentru testarea nivelului de anticorpi de la vulpile și șacalii vânate/vânați în scop de evaluare a eficienței vaccinării, după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție.
2. Testul de detecție al tetraciclinei, pentru identificarea biomarkerului vaccinal (tetraciclină), se recoltează mandibula de la vulpile și șacalii împușcate/împușcați după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție a momelilor vaccinale.
3. Identificarea și caracterizarea genomului (secvențiere) specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinii vaccinale de tulpina sălbatică.
Materialul supus investigației este reprezentat de probe de creier provenit de la vulpile/șacalii diagnosticate/diagnosticați ca fiind pozitive/pozitivi prin unul din testele: IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT).
PRECIZĂRI EXECUȚIE
Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un prestator de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție manuală la vizuină se realizează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală.
Supraveghere activă
1. Personalul fondurilor cinegetice instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA
2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, și/sau LNR din cadrul IDSA. Evaluarea eficienței vaccinării antirabice la vulpi
Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au metode acreditate.
Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), cu modificările și completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.
Se execută de către medicul veterinar oficial.
Sancțiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare
Se aplică de către medicii veterinari oficiali.
6. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 9, punctul 3 va avea următorul cuprins:
3. Infecția cu virusul rabic
Scop: aplicarea programului de vaccinare profilactică la animalele de companie, domestice și sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României
Conduita de execuție
Conform recomandărilor producătorului de vaccin
Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană, respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar.
În conformitate cu prevederile:
1. Deciziei nr. 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoașterea vaccinurilor antirabice;
Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Vaccinarea profilactică antirabică a câinilor, pisicilor, dihorilor domestici, câinilor de stână, animalelor din adăposturi speciale, precum și a animalelor sălbatice din grădini zoologice, circuri și alte spații în care acestea sunt adăpostite este obligația proprietarilor și a deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice, și se va realiza în campanie în perioada octombrie - februarie, urmată de vaccinări de completare, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare. se vor utiliza vaccinuri antirabice care să asigure o imunitate vaccinală de cel puțin 24 de luni.
2. Vaccinarea antirabică a câinilor, pisicilor și dihorilor în vârstă de peste 3 luni se realizează astfel:
A. Câinii cu stăpân vor fi imunizați cu respectarea specificațiilor prospectului vaccinului, dar nu mai târziu de 24 de luni de la ultima vaccinare. Vaccinarea se va realiza în ultima lună de imunitate vaccinală.
B. Pisicile și dihorii cu stăpân vor fi imunizate/imunizați nu mai târziu de 12 luni de la ultima vaccinare.
3. La solicitarea proprietarilor, vaccinarea antirabică a câinilor, pisicilor și dihorilor în vârstă de peste 3 luni se efectuează cu respectarea prospectului vaccinului antirabic.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și autorizat conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările și completările ulterioare, realizează vaccinarea profilactică a câinilor și pisicilor conform pct. 2 de la Precizările tehnice. Costurile vaccinării antirabice a câinilor din timpul campaniei din octombrie-februarie și din timpul vaccinărilor de completare sunt suportate integral de la bugetul de stat. Contravaloarea manoperei de vaccinare a pisicilor este suportată de către proprietarii acestora, iar contravaloarea vaccinului este suportată de la bugetul de stat.
2. Orice medic veterinar de liberă practică și autorizat conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate realiza vaccinarea profilactică antirabică la solicitarea și alegerea proprietarilor animalelor menționate la pct. 3 de la Precizări tehnice, iar costurile sunt suportate integral de către proprietari.
3. Proprietarul animalului/animalelor de companie deține carnetul de sănătate cu vaccinările antirabice completat la zi.
4. Gestionarea carnetelor de sănătate pentru vaccinările antirabice efectuate în campanie în cadrul Programului de către medicii veterinari împuterniciți este realizată de Colegiul Medicilor Veterinari, iar pentru animalele identificate la cerere se vor respecta prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014, cu modificările și completările ulterioare.
5. Pentru circulația animalelor de companie între statele membre ale UE se eliberează și se completează pașaport, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulația necomercială a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii și țări terțe și cerințele referitoare la format, punere în pagină și limbă ale declarațiilor care atestă respectarea anumitor condiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.