HOTĂRÂRE nr. 80 din 3 decembrie 2025

1. susține direcțiile de acțiune ale Strategiei privind contramăsurile medicale, având ca obiectiv consolidarea pregătirii Uniunii pentru a răspunde eficient la amenințările transfrontaliere și crizele majore de sănătate publică;

2. subliniază importanța asigurării coerenței depline între măsurile întreprinse în temeiul Strategiei de contramăsuri medicale și Strategiei de constituire de stocuri, în cadrul mai amplu al Strategiei europene privind o Uniune a pregătirii;

3. consideră că pregătirea pentru crize sanitare este de interes nu doar pentru sectorul civil sau medical, ci constituie un element esențial al securității naționale și al apărării;

4. apreciază complexitatea și relevanța strategiei și subliniază necesitatea unor clarificări și ajustări, pentru a asigura o aplicare coerentă și compatibilă cu principiile subsidiarității și responsabilităților naționale;

5. consideră esențială consultarea statelor membre în mod sistematic în ceea ce privește sistemul informatic ATHINA și implicarea lor în mod activ în procesul decizional și susține că se impune evitarea diseminării informațiilor sensibile de natură să afecteze securitatea națională;

6. susține discutarea și dezvoltarea acțiunilor și scenariilor prevăzute în contextul elaborării foilor de parcurs privind pregătirea pentru contramăsuri medicale în formatele de cooperare sectoriale specifice, în strânsă coordonare cu autoritățile naționale competente;

7. recomandă utilizarea unor date fiabile privind profilurile naționale de risc pentru elaborarea conceptului operațional de răspuns la urgențe, de natură să determine dimensiunea și compoziția unui stoc de contramăsuri medicale;

8. consideră că lista europeană a contramăsurilor medicale pentru amenințări prioritare trebuie elaborată împreună cu statele membre, pe baza evaluărilor de risc și amenințări de la nivel național;

9. susține integrarea componentelor de pregătire și de răspuns în situații de urgență sanitară, întrucât această abordare reflectă modul de organizare și funcționare deja existent al sistemului național din România și se înscrie în mod natural în arhitectura națională de gestionare integrată a urgențelor;

10. susține diferențierea clară între stocurile de urgență și rezervele generale pe termen lung, în temeiul unor liste europene pentru bunuri critice de uz general și categorii specifice fiecărei regiuni, pentru a asigura coerență în planificare, claritate operațională și respectarea principiului subsidiarității;

11. propune implicarea în cadrul mai amplu al Strategiei europene privind o Uniune a pregătirii a Agenției Europene pentru Produse Chimice, alături de Agenția Europeană pentru Medicamente, precum și includerea în strategie ca bunuri esențiale a anumitor categorii de produse biocide (precum dezinfectanții, rodenticidele și insecticidele) care previn răspândirea bolilor transmisibile;

12. sprijină dezvoltarea infrastructurii logistice integrate cu Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, pentru a facilita desfășurarea rapidă și eficientă a contramăsurilor medicale în situații de urgență; consideră că este oportună explorarea soluțiilor tehnologice inovatoare - precum utilizarea dronelor sau platformelor digitale interoperabile - pentru distribuția rapidă a produselor medicale esențiale;

13. consideră că este necesară o analiză de impact detaliată în privința aplicării Regulamentului (UE) 2024/2.747 privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne, în scopul identificării posibilelor suprapuneri cu alte instrumente [de exemplu, cu Instrumentul de dezvoltare și creștere pentru regiunile frontaliere, instituit prin Regulamentul (UE) 2025/925] și al asigurării respectării responsabilităților naționale;

14. recomandă asigurarea unei finanțări sustenabile pentru menținerea stocurilor rescEU pentru perioada 2026-2028 și pentru următorul cadru financiar multianual;

15. subliniază, referitor la rolul Comisiei Europene în coordonarea achizițiilor centralizate, că o implicare extinsă a sa în gestionarea stocurilor naționale ar fi contrară principiului subsidiarității, întrucât rolul Comisiei trebuie să rămână de coordonare și sprijin, fără a substitui competențele naționale;

16. sprijină dezvoltarea cooperării civil-militare, inclusiv prin exemple de bune practici precum proiectele PESCO; consideră că este necesară o coordonare orizontală consolidată între grupurile de lucru sectoriale din domeniul militar și celelalte grupuri relevante (de exemplu, Grupul de lucru pentru protecție civilă, Grupul de lucru ad-hoc-Reziliență);

17. subliniază importanța unei analize detaliate a celor mai probabile scenarii de risc, în vederea constituirii unui stoc european de contramăsuri medicale pentru situații de urgență radiologice sau nucleare;

18. evidențiază relevanța adecvării contramăsurilor medicale specifice urgențelor radiologice sau nucleare, în scopul utilizării lor în situații cu victime multiple, produse cu cerințe minime de supraveghere medicală, cu termene lungi de valabilitate și care să nu necesite condiții speciale de refrigerare;

19. recomandă constituirea unor stocuri care să includă produse care pot fi adaptate rapid pentru urgențe radiologice sau nucleare, alături de echipamente de protecție individuală, antibiotice și alte medicamente nespecifice pentru a răspunde nevoilor imediate;

20. arată că, din perspectivă militară, disponibilitatea rapidă și accesul echitabil la contramăsuri medicale sunt vitale nu doar pentru sănătatea publică, ci și pentru menținerea capacității operaționale a forțelor armate;

21. recomandă elaborarea unor strategii de comunicare eficientă pentru a explica publicului prioritățile și cronologia distribuirii contramăsurilor, mai ales în cazul unor cantități limitate de produse;

22. semnalează necesitatea combaterii dezinformării privind contramăsurile medicale și restabilirii încrederii în acestea printr-o abordare bazată pe dovezi și fapte științifice; amintește că Uniunea își asumă implicarea activă în consolidarea încrederii cetățenilor prin programe de alfabetizare digitală, mecanisme de verificare a faptelor sau comunicare eficientă cu publicul și recomandă utilizarea întregului set de instrumente disponibile pentru contracararea manipulării și ingerințelor străine;

23. propune includerea asistenței psihologice în cadrul măsurilor de răspuns la situații de urgență, îndeosebi pentru persoanele afectate și pentru personalul de intervenție;

24. propune realizarea unui Accelerator de contramăsuri medicale care să funcționeze ca un ghișeu unic și să sprijine inovatorii pe întregul ciclu de dezvoltare, maximizând sinergiile între programele Uniunii de finanțare și concentrând resursele asupra contramăsurilor prioritare; propune ca sprijinul să includă granturi, capital de risc, achiziții publice în domeniul inovării și instrumente de stimulare a cercetării în domeniul antimicrobienelor;

25. recunoaște nevoia unor contramăsuri medicale care să integreze tehnologiile digitale și inteligența artificială pentru a facilita dezvoltarea unei platforme rapide de răspuns; subliniază, în acest sens, promovarea de Comisia Europeană a utilizării tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale pentru monitorizarea și detectarea rapidă a factorilor de risc, accelerarea descoperirii de medicamente și optimizarea studiilor clinice;

26. subliniază implementarea de către Comisia Europeană a unei serii de măsuri și proiecte menite să sprijine inovarea și dezvoltarea tehnologiilor capabile să se adapteze rapid situațiilor de urgență, continuând totodată colaborarea cu partenerii internaționali pentru a asigura alinierea inițiativelor Uniunii la cele globale;

27. semnalează necesitatea revizuirii legislației farmaceutice pentru a eficientiza autorizarea contramăsurilor medicale în situații de criză și pentru a crește disponibilitatea medicamentelor;

28. subliniază importanța unui efort coordonat între statele membre, în special în ceea ce privește achizițiile publice în situații de criză; recunoaște nevoia unei cooperări internaționale mai eficiente și a unor pași concreți în scopul accelerării cercetării și dezvoltării contramăsurilor medicale prin inițiative precum Global Gateway și parteneriatele regionale, precum și în vederea asigurării securității lanțurilor de aprovizionare.