privind organizarea și funcționarea Comisiei de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România
Comisia de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România se organizează și funcționează, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obștesc, independent de exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ce îi revin potrivit competentei sale.
Sediul Comisiei de arbitraj este la București.
Comisia de arbitraj este competența să soluționeze litigiile patrimoniale născute din raportul de comerț exterior, de colaborare și cooperare economică și tehnico-științifică ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoană juridică română și persoane fizice sau juridice străine, ori între părți care sînt toate străine.
Competența de a soluționa litigiile prevăzute la alineatul precedent revine Comisiei de arbitraj numai dacă:
a) părțile au încheiat în acest sens o convenție scrisă sau
b) părțile sînt obligate sa supună litigiul dintre ele Comisiei de arbitraj în temeiul unui acord internațional.
Convenția părților privind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezultă și din săvîrșirea unor acte porocedurale, cum sînt introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare și comunicarea pârâtului în sensul că accepta ca aceasta cerere să fie soluționată de Comisia de arbitraj.
În cazul în care părțile convin, Comisia de arbitraj este competența să soluționeze și litigii născute din raporturile contractuale dintre societățile mixte constituite în Republica Socialistă România și orice alte persoane juridice române.
Comisia de arbitraj își verifica propria sa competența de a soluționa un litigiu și hotărăște în aceasta privinta.
Competența Comisiei de arabitraj de a soluționa un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competența instanțelor de drept comun.
Comisia de arbitraj se compune din:
- președinte și vicepreședinte;
- arbitri;
- secretariat.
Prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România numește pe președintele și vicepreședintele Comisiei de arbitraj dintre arbitri.
Președintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii și o reprezintă în relațiile interne și internaționale.
În organizarea activității Comisiei de arbitraj, președintele îndeplinește atribuțiile prevăzute în prezentul regulament:
Vicepreședintele ajuta pe președinte în îndeplinirea atribuțiilor sale și este inlocuitorul de drept al acestuia.
Arbitrii sînt numiți, la propunerea președintelui Comisiei de arbitraj în funcțiune, de prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu înaltă calificare juridică și cunoștințe în materie de comerț exterior și relații economice internaționale, necesare soluționării litigiilor prevăzute la art. 2.
Comisia de arabitraj se compune din 35-40 arbitri, înscriși într-o lista care va cuprinde: numele, domiciliul, funcția, specialitatea și titlurile științifice ale arbitrului.
Arbitrii sînt independenți și impartiali în îndeplinirea atribuțiilor lor. Ei nu sînt reprezentanții părților.
Secretariatul Comisiei de arbitraj este compus din asistenți arbitrali și alt personal cu funcții de execuție de specialitate și de execuție administrativ numiți de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, în cadrul planului de muncă și retribuire a muncii aprobat. Numirea asistentilor arbitrali se face cu avizul președintelui Comisiei de arbitraj.
Secretariatul Comisiei de arbitraj este condus de unul dintre asistenții arbitrali împuternicit în acest sens, cu avizul președintelui Comisiei de arbitraj și avînd atribuțiile stabilite de prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România.
Litigiile se soluționează de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, după caz, de un arbitru unic, potrivit dispozițiilor cap. III din prezentul regulament.
Dispozițiile prezentului regulament în care se fac referiri la completul de arbitraj se aplică în mod corespunzător și arbitrului unic.
Comisia de arbitraj este sesizată și procedura de arbitraj începe prin introducerea unei cereri scrise care va cuprinde:
a) denumirea și sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele, domiciliul ori reședința părților;
b) numele și calitatea celui care angajează sau reprezintă partea în litigiu, anexându-se dovada calității;
e) obiectul cererii;
d) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj, în afară de cazul în care această competență rezultă dintr-un acord internațional. Cînd se invoca o convenție a părților, se va anexa copia acesteia, certificată de reclamant;
e) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. În cazul în care regulamentul invoca o lege străină, se va anexa copie de pe dispozițiile care interesează litigiul;
f) probele pe care se sprijină cererea. Cînd proba se face cu înscrisuri, acestea se vor anexa și vor fi enumerate în cerere sau într-o lista ce se va atașa la cerere. Cînd se solicita proba cu martori, se vor arata numele și domiciliul acestora;
g) numele arbitrului ales ori declarația reclamantului ca înțelege ca arbitrul să fie desemnat de președintele Comisiei de arbitraj. Reclamantul poate să aleagă și un arbitru supleant. În cazul prevăzut de art. 22 alin. 2, reclamantul va propune persoana arbitrului unic. Dacă reclamantul nu cunoaște lista arbitrilor o va cere de la secretariatul Comisiei de arbitraj și, în termen de 15 zile de la primirea ei, va comunică numele arbitrului ales, al supleantului dacă a făcut o asemenea alegere, ori, după caz, al arbitrului unic;
h) semnatura părții.
Reclamantul este obligat sa stabilească în cerere valoarea obiectului ei, chiar și în cazurile în care nu formulează pretenții bănești.
Valoarea obiectului cererii se stabilește, de regula, astfel;
a) în cererile privind pretenții bănești, la suma pretinsa;
b) în cererile privind predarea unor bunuri, la valoarea acelor bunuri din momentul introducerii cererii;
c) în cererile în constatare, la valoarea obiectului raportului juridic din momentul introducerii cererii;
d) în cererile privind o obligație de a face sau de a nu face, la valoarea indicată de reclamant.
În cererile cu mai multe capete, valoarea fiecărui capăt trebuie să fie stabilită în mod separat; valoarea obiectului cererii se stabilește la suma totală a capetelor de cerere.
Dacă reclamantul nu a stabilit sau a stabilit inexact valoarea obiectului cererii, Comisia de arbitraj, din oficiu sau la cererea pârâtului, stabilește aceasta valoare pe baza datelor privitoare la obiectul cererii.
Data introducerii cererii se considera ziua înregistrării acesteia la Comisia de arbitraj, iar în cazul expedierii ei prin posta, data prevăzută în ștampila oficiului poștal de expediere.
La cerere se va anexa și dovada plății taxei arbitrale.
Normele privind taxele arbitrale, inclusiv tariful acestora și cazurile în care taxele arbitrale se reduc sau se restituie, cheltuielile arbitrale speciale și cheltuielile părților în litigiile ce se soluționează de Comisia de arbitraj sînt prevăzute în anexa*) la prezentul regulament.
Cererea, împreună cu toate înscrisurile, se depune în atâtea exemplare câți pârâți sînt, precum și cel puțin un exemplar pentru Comisia de arbitraj.
Cererea se depune în limba română sau în limba contractului dintre părți ori în limba în care aceasta se depune în limba română sau în limba contractului dintre părți ori în limba în care acestea au purtat corespondenta.
Înscrisurile se depun în original sau în copii certificate de parte.
Comisia de arbitraj din oficiu sau la cerere, poate obliga partea să prezinte o traducere a cererii în limba română, iar a înscrisurilor într-o alta limba, atunci cînd aceasta este cerută de interesele examinării litigiului.
Părțile pot solicita ca traducerile să fie efectuate, pe socoteala lor, prin grija Comisiei de arbitraj.
Dacă cererea este însoțită de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, făcându-se mențiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amănunțită a obiectelor depuse.
În cazul în care cererea nu cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 11, asistentul arbitral va invita pe reclamant sa o completeze fără întîrziere, în mod corespunzător. În cazul mențiunilor prevăzute la art. 11 lit. a), c) și h) completarea cererii se va face în cel mult două luni de la data primirii invitatiei. Dacă completarea cererii se face în acest termen, cererea se considera depusa pe data prevăzută la art. 13.
Pînă la completarea cererii, litigiul rămîne în nelucrare.
În cazul în care reclamantul, nedand urmare invitatiei de a inlatura lipsurile cererii, stăruie ca litigiul să se dezbata, completul de arbitraj da o hotărîre sau, în cazurile prevăzute la art. 47, închide procedura de arbitraj printr-o încheiere.
Copii de pe cererea de arbitrare și de pe anexe, o lista a arbitrilor, precum și numele arbitrului și dacă este cazul, și cel al supleantului, aleși de reclamant, se vor comunică pârâtului, cu invitația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la primire. Acest termen poate fi prelungit la cererea pârâtului.
Întâmpinarea cuprinde excepțiile privind cererea reclamantului, răspunsul în fapt și în drept la aceasta cerere, probele propuse în apărare, precum și, în mod corespunzător, celelalte mențiuni prevăzute de art. 11.
În termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, pîrîtul va comunică, prin întâmpinare sau prin înștiințare separată, numele arbitrului ales ori declarația ca înțelege ca acesta să fie desemnat de președintele Comisiei de arbitraj. Pîrîtul poate să aleagă și un arbitru supleant. În cazul prevăzut la art. 22 alin. 2, pîrîtul va comunică dacă accepta propunerea reclamantului cu privire la persoana arbitrului unic.
Dacă pîrîtul are pretenii împotriva reclamantului, el poate face cerere reconvențională.
Cererea reconvențională poate fi introdusă cel mai târziu pînă la închiderea dezbaterilor în cererea principala. Dacă, prin introducerea cu întîrziere nejustificată a cererii reconventionale, dezbaterea litigiului s-a prelungit, completul de arbitraj poate obliga pe pîrît la acoperirea cheltuielilor suplimentare efectuate de reclamant și de comisia de arbitraj.
Cererea reconvențională trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și cererea principala.
Completul de arbitraj este format din 3 membri, dintre care 2 arbitri și un supraarbitru, aleși sau, după caz, desemnați, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.
Dacă părțile convin, litigiul se soluționează de un arbitru unic. Arbitrul unic se alege de pe lista arbitrilor prin acordul părților sau, în lipsa unui asemenea acord, se desemnează de pe aceeași lista de către președintele Comisiei de arbitraj.
Dacă exista mai multe părți care au interese comune, ele vor alege un singur arabitru. În caz de neînțelegere, arbitrul va fi desemnat de președinte.
Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.
În cazul în care arbitrii nu se înțeleg asupra persoanei supraarbitrului sau nu îl aleg în termen de 10 zile de la data alegerii sau desemnării arbitrului pârâtului, supraarbitrul va fi desemnat de președinte.
În caz de împiedicare a arbitrului de a-și exercită atribuțiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacă nu a fost ales un supleant sau dacă și acesta este împiedicat de a-și exercită atribuțiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitația de a alege un nou arbitru și, la aprecierea sa, un nou supleant, în termen de 15 zile de la primirea înștiințării, dispozițiile art. 20 fiind aplicabile în mod corespunzător.
În cazul în care arbitrul și supleantul care nu-și mai pot exercita atribuțiile au fost desemnați de președinte, acesta va desemna de îndată un alt arbitru.
În caz de împiedicare a supraarbitrului de a-și exercită atribuțiile sale, arbitrii părților vor alege un alt supraarbitru în condițiile prevăzute de art. 24.
Oricare dintre părți poate cere recuzarea unui membru al completului de arbitraj sau a arbitrului unic, dacă are îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea lui, îndeosebi dacă, direct sau indirect, el este personal interesat în soluționarea cauzei.
Cererea de recuzare trebuie să fie facuta pînă la începerea dezbaterilor. Cererea facuta peste acest termen poate fi totuși examinata dacă completul de arbitraj poate fi totuși examinata dacă completul de arbitraj considera ca fiind justificată cauza întârzierii.
Recuzarea se soluționează de către completul de arbitraj, fără participarea arbitrului recuzat. Dacă cei doi membri ai completului de arbitraj nu ajung la un acord sau dacă se cere recuzarea a doi arbitri sau a arbitrului unic, recuzarea se soluționează de președintele Comisiei de arbitraj.
Dacă cererea de recuzare este admisă, noul arbitru, supraarbitrul sau arbitrul unic va fi ales sau va fi desemnat în conformitate cu prezentul regulament.
Arbitrul, supraarbitrul sau arbitrul unic poate declara ca se abține de la soluționarea litigiului pentru motivele arătate la alin. 1.
Arbitrii vor continua să soluționeze litigiile în curs la data expirării perioadei pentru care au fost numiți conform art. 8, în afară de cazul în care ar fi împiedicați, din alte motive, să-și exercite atribuțiile.
Experții și traducatorii vor putea fi recuzati pentru motivele prevăzute la art. 26. Recuzarea se soluționează de completul de arbitraj.
Completul de arbitraj verifica stadiul pregătirii litigiului pentru dezbatere și, dacă va socoti necesar, va dispune măsurile corespunzătoare pentru completarea dosarului, putând cere părților explicații scrise cu privire la obiectul cererii și faptele litigiului, precum și completarea probelor. După aceasta verificare și, dacă este cazul, după completarea dosarului, supraarbitrul fixează termen de arbitrare a litigiului, dispunând citarea părților.
Supraarbitrul va da asistentului arbitral indicații cu privire la pregătirea și desfășurarea dezbaterilor.
Comunicarea către părți a tuturor înscrisurilor litigiului se efectuează prin grija asistentului arbitral. Înscrisurile se comunică la adresa indicată de parte. Cererile, intampinarile, citațiile, hotărîrile arbitrale și încheierile se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În cazul comunicării de înscrisuri, în recipisa de predare a scrisorii se va face mențiune despre acestea.
Celelalte înscrisuri pot fi transmise prin scrisoare recomandată sau simpla, iar diferitele instiintari și prin telegraf sau telex.
Înscrisurile pot fi înmânate și personal părții, sub semnatura, la sediul Comisiei de arbitraj.
Părțile vor fi înștiințate despre data și locul ședinței arbitrale prin citație, care va fi transmisă cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul de arbitrare, astfel ca fiecare dintre părți sa dispună de timpul necesar, pentru pregătirea litigiului și a prezentării la ședința.
Ședințele completului de arbitraj se desfășoară la sediul Comisiei de arbitraj. Completul de arbitraj poate dispune ca ședința să se desfășoare în alt loc.
Litigiul se examinează în ședința publică. La cererea oricăreia dintre părți sau din oficiu, completul de arbitraj examinează litigiul în ședința închisă. La ședința închisă nu pot participa decât părțile în litigiu sau reprezentantul acestora, consilierii părților, precum și celelalte persoane citate.
Părțile pot participa la dezbaterea litigiului, personal sau prin reprezentanți aleși după voința lor și împuterniciți în modul cuvenit. Părțile pot fi reprezentate sau asistate și de străini.
Neprezentarea părții, încunoștințată în modul cuvenit despre data și locul ședinței arbitrale, nu împiedica dezbaterea litigiului, afară numai dacă partea lipsa nu va cere, pînă la terminarea dezbaterii, amânarea litigiului pentru motive întemeiate.
Oricare dintre părți poate cere în scris ca soluționarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.
În cazul în care ambele părți, deși legal citate, nu se prezintă la termen, și nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amânarea, soluționarea litigiului va fi suspendată, în afară de cazul în care părțile sînt de acord ca litigiul să se soluționeze totuși dezbaterea în prezenta părților dacă apreciază ca probele prezentate nu sînt suficiente.
Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părțile interesate poate cere instanțelor judecătorești sa încuviințeze măsuri de asigurare și măsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt.
Aceste măsuri vor fi aduse la cunoștința Comisiei de arbitraj de către partea care le-a cerut.
Dezbaterea litigiului se face în limba română. Cu acordul părților, completul de arbitraj poate dispune ca dezbaterea să se facă și în alta limba. Dacă o parte nu cunoaște limba în care se desfășoară dezbaterea, completul de arbitraj, la cererea și pe cheltuiala ei, asigura serviciile unui traducător. Părțile pot participa la dezbateri cu traducătorul lor.
Traducerea poate fi facuta și de unul dintre membrii completului de arbitraj.
Fiecare dintre părți are sarcina sa dovedească faptele pe care își întemeiază pretenția sau apărarea în litigiu.
În vederea soluționării litigiului, completul de arbitraj poate cere părților explicații suplimentare, poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege și se poate adresa oricăror organe de stat sau organizații române pentru a obține relațiile care s-ar dovedi necesare; de asemenea, poate cere unor terțe persoane prezentarea de probe.
Administrarea probelor se efectuează în ședința completului de arbitraj. Prin încheierea completului de arbitraj se poate dispune ca administrarea probelor să fie efectuată în fața unui arbitru delegat în acest scop.
Administrarea probelor se va putea face și prin mijlocirea instanțelor judecătorești.
Aprecierea probelor se face de către arbitri potrivit intimei lor convingeri.
Completul de arbitraj soluționează litigiile pe baza normelor dreptului material aplicabil, conducandu-se după prevederile contractului și ținînd seama de uzanțele comerciale.
La cererea oricăreia dintre părți sau din oficiu, se poate hotărî, prin încheiere, amânarea dezbaterilor sau suspendarea litigiului pe un anumit termen.
Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere de ședința întocmită de asistentul arbitral.
Încheierea de ședința va cuprinde, în mod corespunzător, pe lîngă mențiunile prevăzute la art. 45 lit. a), b) și c), următoarele mențiuni:
a) o scurta descriere a desfășurării ședinței;
b) susținerile și cererile părților;
c) motivarea, după caz, a măsurilor luate, a amânării dezbaterilor, a suspendării litigiului pe un anumit termen sau a închiderii procedurii arbitrale;
d) semnăturile arbitrilor și asistentului arbitral.
Părțile au dreptul sa ia cunoștința de conținutul încheierii. La cererea părților, completul de arbitraj poate indrepta sau completa încheierea de ședința printr-o alta încheiere.
Părților li se eliberează, la cerere, copie de pe încheierea de ședința.
Procedura arbitrală ia sfîrșit prin pronunțarea unei hotărîri sau, în cazurile prevăzute de art. 47, printr-o încheiere de închidere a procedurii arbitrale.
Se pronunța o hotărîre în cazurile în care litigiul se soluționează în fond, precum și atunci cînd reclamantul renunța la pretențiile sale sau cînd părțile cer să se pronunțe o hotărîre care să cuprindă învoiala lor.
După ce completul de arbitraj va considera ca toate împrejurările cauzei sînt suficient lamurite, va declara închisă dezbaterea litigiului și va intră în deliberare.
Hotărîrea se ia în ședința secreta.
În litigiile rezolvate în complet de 3 membri, hotărîrea se ia prin votul majorității membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu ceilalți membri ai completului, dar își exprima ultimul opinia.
La deliberare poate fi prezent și asistentul arbitral.
Îndată după închiderea dezbaterilor și luarea hotărîrii se întocmește dispozitivul acesteia, în care se citește părților sau, în cazul lipsei lor, li se comunică în scris. Dispozitivul se semnează de toți membrii completului de arbitraj, precum și de asistentul arbitral.
Dacă exista opinie separată ea se va menționa în dispozitiv.
În termenul stabilit de completul de arbitraj, termen care nu trebuie să depășească 30 de zile, hotărîrea arbitrală motivată trebuie să fie comunicată părților în scris.
Prin derogare de la prevederile alin. 1, completul de arbitraj poate dispune ca hotărîrea arbitrală să fie comunicată părților, în scris, fără o pronunțare, orala, într-un termen care nu trebuie să depășească 30 de zile.
În cazuri întemeiate, președintele Comisiei de arbitraj poate prelungi termenele prevăzute la alin. 3 și 4.
Hotărîrea se redactează și se comunică în limba română.
Hotărîrea arbitrală va cuprinde:
a) indicarea Comisiei de arbitraj, a numărului dosarului și al hotărîrii, precum și a locului și datei pronunțării ei;
b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum și numele asistentului arbitral;
c) denumirea și sediul sau, după caz, numele părților, domiciliul sau reședința lor, numele reprezentanților părților precum și al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților;
e) motivele de fapt și de drept ale hotărîrii;
f) dispozitivul, care va prevedea soluția data și cheltuielile de arbitrare acordate;
g) semnăturile membrilor completului de arbitraj sau, după caz, a arbitrului unic, precum și aceea a asistentului arbitral.
În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta părere, el își va redacta opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.
Dacă prin hotărîrea data, completul de arbitraj a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, oricare dintre părți poate solicita, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii, o hotărîre de completare. Aceasta hotărîre se da cu citarea părților.
Greșelile materiale din textul hotărîrii arbitrale sau alte greșeli evidente care nu schimba fondul soluției, precum și greșelile de calcul pot fi îndreptate, la cererea părților sau din oficiu, printr-o încheiere.
Hotărîrea de completare sau încheierea de îndreptare a hotărîrii arbitrale face parte integrantă, după caz, din hotărîrea completată sau îndreptată. Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau îndreptarea hotărîrii arbitrale.
Procedura arbitrală ia sfîrșit prin pronunțarea unei încheieri:
a) în cazul renunțării de către reclamant la cererea sa;
b) în cazul în care se ia act ca părțile s-au împăcat;
c) în cazul în care, datorită inactivității reclamantului, litigiul rămîne în nelucrare mai mult de 6 luni sau cînd reclamantul nu cere reluarea dezbaterii în decurs de o luna de la expirarea termenului pentru care s-a suspendat litigiul conform art. 39 sau în cazul în care lipsesc condițiile pentru examinarea și soluționarea litigiului în fond.
La pronunțarea de către completul de arbitraj a încheierii se aplică, în mod corespunzător, art. 42-46.
Dacă completul de arbitraj nu a fost încă format, încheierea privind închiderea procedurii arbitrale se pronunța de către președintele Comisiei de arbitraj.
Completul de arbitraj ia măsuri ca dezbaterea litigiului să fie terminată, în măsura posibilităților, într-un termen care să nu depășească 6 luni din ziua în care a fost constituit.
Hotărîrile arbitrale sînt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinară a cererii de reexaminare introdusă la Comisia de arbitraj, pentru unul din următoarele motive:
a) partea a lipsit la termenul cînd a avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;
b) hotărîrea a fost data de alți arbitri decât cei aleși sau desemnați potrivit prezentului regulament;
c) completul de arbitraj s-a pronunțat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut;
d) se înfățișează înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluția și pe care partea din motive temeinice nu le-a putut depune pînă la pronunțarea hotărîrii.
Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii arbitrale și se judeca de același complet de arbitraj, dacă părțile nu aleg alți arbitri.
Dacă cererea de reexaminare este admisă, hotărîrea atacată se desființează și litigiul se rearbitreaza, pronunțându-se o noua hotărîre arbitrală.
Hotărîrile arbitrale sînt obligatorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărîrea, imediat sau în termenul arătat în hotărîre. În cazul în care o parte refuza executarea, hotărîrea, pentru a fi executată în țara, va fi investită, la cererea părții interesate, cu formula executorie, de către prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România și va fi executată întocmai ca și hotărîrile definitive ale instanțelor judecătorești.
Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile.
Sesizarea prezidiului camerei întrerupe cursul prescripției dreptului de a cere executarea hotărîrii.
Prevederile prezentului regulament se completează cu dispozițiile de drept comun de procedura civilă română, în măsura în care acestea sînt aplicabile, ținînd seama de caracterul internațional al competentei Comisiei de arbitraj.
-------------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.