ORDIN nr. 33/359/304/2026

GAEC 1 - Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018

Reducerea maximă este de 10% în comparație cu anul de referință.

Obiectiv principal: Clauză generală de salvgardare împotriva conversiei către alte utilizări agricole, pentru menținerea stocurilor de carbon

1. Clauză generală: Se menține suprafața pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă eligibilă după controalele administrative și la fața locului, la nivel național, în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 10% în comparație cu anul de referință.

2. Obligații la nivel de exploatație agricolă:

a) interdicția scoaterii din circuitul agricol și schimbării categoriei de folosință a pajiștilor permanente, autorizarea schimbării destinației sau a folosinței pajiștilor permanente, precum și recuperarea suprafețelor de pajiști permanente convertite în alte utilizări prin înființarea de noi suprafețe de pajiști din terenuri degradate/neproductive, în condițiile prevăzute de legislația națională (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare);

b) reconvertirea unor terenuri în pajiști permanente sau crearea unor suprafețe cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporțional cu peste 10% în comparație cu anul de referință și autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1.

NOTE:

Îndeplinirea obligației privind menținea pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018 se realizează conform prevederilor art. 48 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, precum și normelor privind raportul pentru standardul GAEC 1.

Raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri, la nivel național, calculat de APIA în anul 2018 este: 24,25%.

Anual, APIA calculează raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri (la nivel național); odată cu depunerea cererii de plată, face comparația cu anul de referință 2018, constată menținerea/creșterea/reducerea raportului proporțional și informează Comisia, potrivit obligațiilor de raportare privind standardele GAEC.

În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (3) paragraful 3 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, în cazul în care se constată reducerea cu peste 10% a raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, se impun obligații la nivel de exploatație pentru a reconverti terenuri în pajiști permanente sau pentru a crea o suprafață cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, numai în următoarele cazuri:

a) atunci când și în măsura în care suprafața care urmează să fie reconvertită în suprafețe cu pajiști permanente sau pe care urmează să se stabilească pajiști permanente într-un anumit an depășește suprafața cu pajiști permanente înregistrată ca suprafață agricolă în sistemul LPIS și nedeclarată de către beneficiari cu scopul de a primi sprijin în conformitate cu un tip de intervenție prevăzut în titlul III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2.115 în anul respectiv;

b) atunci când și în măsura în care scăderea proporției pajiștilor permanente într-un anumit an cu peste 10%, la nivelul la care este pus în aplicare standardul GAEC 1, nu este cauzată de o creștere a suprafeței agricole totale declarate în același an.

APIA asigură informarea fermierilor în privința obligațiilor referitoare la menținerea/reconvertirea/crearea unor suprafețe de pajiști permanente, monitorizarea raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, propune (după caz) instituirea unor măsuri în scopul îndeplinirii obligației privind menținerea pajiștilor permanente și verifică respectarea obligațiilor impuse în temeiul GAEC 1 la nivelul exploatației agricole prin acțiuni de control.

Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică astfel: cerința 1 se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2.a) și 2.b) se verifică la nivel de parcelă agricolă.

Solul (protecție și calitate)

GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei

Obiectiv principal: Gestionarea minimă a terenului pentru a reflecta condițiile specifice ale locului în scopul limitării eroziunii

1. Lucrările solului, inclusiv semănatul culturilor, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. Panta terenului înseamnă panta medie a parcelei agricole utilizate de fermier.

2. Lucrările solului pe terenul agricol amenajat cu terase se realizează pentru menținerea teraselor existente și întreținerea în bune condiții agricole și de mediu.

NOTE:

Terenul agricol amenajat cu terase trebuie să fie întreținut în bune condiții agricole și de mediu, chiar dacă nu mai este folosit pentru producție: talazurile să fie înierbate, iar pe taluz și pe banchetă să distrugă buruienile care constituie vegetație invazivă.

De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogașe, ravene, torenți, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitații.

Datorită acțiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar fi:

- refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânțări sau consolidări cu brazde de iarbă;

- nivelarea platformei teraselor și astuparea denivelărilor produse de șiroirile de apă;

- refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere și debușeele;

- supraînălțarea teraselor în zonele depresionare;

- consolidarea taluzurilor surpate cu gărdulețe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m;

- repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin;

- cosirea repetată a vegetației de pe taluzuri și combaterea creșterii arborilor și arbuștilor pe taluzuri.

GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile

Obiectiv principal: Protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile

1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației.

Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetație, miriștea și resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înființate (*). În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă(**), în cazul în care condițiile meteo nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.

2. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) înseamnă fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație.

NOTE:

Perioada cea mai sensibilă pentru sol - perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare.

Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 6:

Derogare specifică, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468: După recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm (de exemplu: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului), asigurând astfel protecția solului prin ruperea capilarității, reducerea pierderilor de apă și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) la suprafața solului.

Derogare temporară, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468: În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă, în cazul în care condițiile meteo nu permit realizarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.

Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

GAEC 6 se aplică exploatațiilor agricole cu teren arabil și culturi permanente.

GAEC 6 nu se aplică pentru terenurile aflate în pregătire pentru înființarea de livezi, vii și alte culturi permanente. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menținut pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă care începe cu primul an în care s-a solicitat sprijin.

GAEC 6 nu se aplică pentru terenurile agricole ocupate cu sere și solarii.

(*) În aplicarea cerinței 1 sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi.

(**) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București (DAJ) sunt responsabile de constatarea condițiilor meteo care nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor și de emiterea avizului. Avizul se emite pentru suprafețele arabile pentru care fermierii au notificat APIA cu privire la imposibilitatea finalizării lucrărilor în termenul inițial de 3 săptămâni. APIA centralizează suprafețele de teren arabil pentru care s-a făcut notificare, la nivel de județ, și trimite centralizatorul la DAJ pentru verificare și confirmare. DAJ confirmă/infirmă manifestarea condițiilor meteorologice nefavorabile.

GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă, și diversificarea culturilor pe terenul arabil

Obiectiv principal: Păstrarea potențialului solurilor

I. Se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă.

Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:

a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;

b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau

c) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.

Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere se consideră realizată rotația culturilor.

II. Fermierii pot respecta standardul GAEC 7 inclusiv prin diversificarea culturilor pe terenul arabil, după cum urmează:

a) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este cuprinsă între 10 și 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin două culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil respectiv;

b) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este mai mare de 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin trei culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil, iar principalele două culturi nu trebuie să acopere împreună, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 95% din terenul arabil respectiv.

NOTE:

Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înființate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul excepției de la pct. I lit. a).

Sunt exceptate de la obligațiile prevăzute în cadrul acestui GAEC exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.

Culturi agricole - oricare dintre următoarele:

a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor/plantelor;

b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae;

c) terenuri lăsate pârloagă;

d) ierburi sau alte plante furajere erbacee;

e) culturi care cresc sub apă.

În planul de rotație a culturilor (asolament), soiurile de toamnă și soiurile de primăvară aparținând aceleiași specii, cultivate în scopul producției (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind «aceeași cultură». Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înființate toamna) și culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înființate primăvara) înseamnă aceeași cultură.

Culturi secundare - cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturilor principale și trebuie să fie diferite ca specie față de acestea. Culturile secundare includ și culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a pășunatului.

Culturile secundare introduse în rotație pot fi culturi simple sau amestec de specii de culturi.

Teren lăsat pârloagă - teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament.

Cultură preponderentă - cultura predominantă din punctul de vedere al acoperirii suprafeței de teren arabil

Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 7:

Derogare specifică, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468:

Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să se înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală.

Derogare temporară, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468:

Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:

a) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.

Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă.