Articolul 1
Senatul României:
1. consideră că:
a) documentul reia direcțiile stabilite prin Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 și confirmă că optimizarea mobilității militare este o condiție esențială pentru credibilitatea posturii de descurajare a Uniunii Europene (UE), pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru consolidarea cooperării UE-NATO. În acest sens, comunicarea propune o schimbare de ritm, prin trecerea de la măsuri fragmentate la un cadru coerent, integrat și operațional;
b) documentul urmărește facilitarea suplimentară a transporturilor militare și instituirea, până la finalul anului 2027, a unei zone UE de mobilitate militară. Aceasta reprezintă primul pas concret către un „Schengen militar“, construit pe trei piloni: reglementare armonizată, infrastructură adaptată dublei utilizări și capabilități logistice adecvate;
2. constată că prezentul document:
a) subliniază că actualele proceduri naționale divergente, termenele lungi de autorizare și lipsa interoperabilității infrastructurii afectează grav capacitatea UE de a reacționa rapid în situații de criză, motiv pentru care este necesară o abordare unitară la nivel european;
b) evidențiază și necesitatea stimulării achiziției de capabilități de transport și echipamente logistice, precum și extinderea inițiativelor de tip „pooling sharing“ pentru a acoperi lacunele existente la nivelul statelor membre;
c) acordă o atenție deosebită conectivității cu vecinătatea estică, în special cu Ucraina și Republica Moldova, care trebuie integrate în eforturile europene de dezvoltare a infrastructurii pe principalele coridoare de transport. Extinderea coridoarelor TEN-T către aceste state și investițiile deja în curs în infrastructura cu dublă utilizare sunt prezentate ca elemente esențiale pentru securitatea regională și pentru funcționarea viitoarei Zone UE de mobilitate militară.
Prezenta comunicare leagă aceste ambiții de viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, în care Comisia propune alocarea a peste 17 miliarde EUR pentru mobilitatea militară în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Această creștere substanțială reflectă atât amploarea investițiilor necesare, cât și urgența adaptării infrastructurii europene la standardele militare. Fondurile de coeziune, instrumentul SAFE, InvestEU și viitorul program-cadru de cercetare vor completa acest efort, oferind statelor membre multiple surse de finanțare pentru proiecte cu dublă utilizare;
3. solicită:
a) acordarea unei atenții sporite și alocarea unei finanțări adecvate pentru consolidarea coridoarelor de transport care traversează statele membre situate pe flancul estic, având în vedere importanța geopolitică a acestora, precum și necesitatea dezvoltării capacităților maritime, a mobilității militare și a protecției infrastructurii critice maritime din zona Mării Negre;
b) clarificarea noțiunii de „situație excepțională“, prin raportare la conceptele juridice de forță majoră și caz fortuit, în contextul revocării autorizației pentru transportul militar;
c) asigurarea conformității măsurilor referitoare la reziliența infrastructurii strategice cu dublă utilizare cu Directiva (UE) 2.022/2.557 privind reziliența entităților critice, în vederea evitării unei complexități normative inutile și a creării unor sinergii între mecanismele relevante;
d) instituirea unei alocări financiare distincte, necompetitive, la nivelul Uniunii Europene, destinată lucrărilor de infrastructură din statele membre situate pe flancul estic al NATO;
4. recomandă Comisiei Europene:
a) având în vedere cerințele și necesitățile mobilității militare, orientarea investițiilor Uniunii Europene în următorul cadru financiar multianual în vederea:
(i) asigurării libertății de deplasare pe infrastructura rutieră și feroviară, fără restricții de gabarit sau tonaj;
(ii) dezvoltării unor rute alternative de transport, de rezervă, în afara celor patru coridoare europene stabilite;
(iii) creării și dotării unor capacități de intervenție rapidă, capabile să acționeze într-un interval de maximum două ore pentru deblocarea sau refacerea porțiunilor ori punctelor aflate pe rutele stabilite de transport, în cazul producerii unor incidente care ar putea genera întreruperea sau întârzierea deplasării transporturilor militare;
(iv) asigurării personalului calificat cu atribuții specifice, care să contribuie la fluidizarea transporturilor militare atât în punctele de îmbarcare și debarcare, cât și pe durata deplasării acestora;
b) includerea tuturor activităților necesare asigurării funcționării în siguranță a rețelei de transport pentru mobilitatea militară într-un plan de investiții distinct, care să prevadă linii bugetare dedicate și apeluri pentru modernizări tehnologice pe fiecare componentă care interacționează cu deplasarea rapidă a tehnicii militare și a personalului; susține, totodată, luarea în considerare de către Comisia Europeană a extinderii eligibilității costurilor, pentru a evita pierderea resurselor disponibile;
5. apreciază necesitatea creării unor fonduri dedicate investițiilor în infrastructura de mobilitate militară transfrontalieră, aliniate cu prioritățile de apărare și securitate ale statelor membre, și, în paralel, simplificarea procedurilor de autorizare a transportului militar.