HOTĂRÂRE nr. 11 din 25 martie 2026

HOTĂRÂRE Camera Deputa?ilor
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 235 din 26 martie 2026
Entered into force
26.03.2026
Consolidated form as of
26.03.2026

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/692, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 26 noiembrie 2025, Camera Deputaților:

1. susține Strategia Uniunii Europene pentru reziliența în domeniul apei, cu obiectivul abordării acestei resurse strategice în toate dimensiunile sale și în vederea concretizării ca prioritate de prim rang pe agenda europeană;

2. sprijină o abordare care să ia în considerare aspectele ecologice, sociale și economice și care să asigure coerența dintre măsurile preconizate de strategie și inițiativele relevante din domeniile agricol, industrial, energetic și de mediu; subliniază integrarea domeniilor conexe, precum protecția mediului marin și restaurarea naturii, la nivel european, național și regional;

3. recomandă sporirea cooperării transfrontaliere, inclusiv între statele membre și țările terțe și în cadrul organizațiilor internaționale relevante, în scopul gestionării bazinelor hidrografice comune, prin elaborarea unor abordări comune sustenabile privind accesul la resursele de apă, gestionarea poluării apei, a deficitului de apă și a riscurilor de inundații; sprijină dezvoltarea capacităților la nivelul Uniunii de avertizare în timp real a poluării transfrontaliere, prin tehnologii moderne, inclusiv prin supraveghere prin satelit;

4. subliniază că inițiativele în domeniul apei de la nivelul Uniunii trebuie să ia în considerare în mod adecvat circumstanțele locale și regionale, în conformitate cu principiul subsidiarității, dată fiind disparitatea condițiilor existente între regiunile europene;

5. recomandă îmbunătățirea cunoștințelor privind tipurile de apă, în cursul etapelor sale de gestionare, în scopul planificării integrate a utilizării ei eficiente;

6. recomandă abordarea rezilienței apei de-a lungul întregului ciclu hidrologic și acordarea unei atenții speciale regiunii Mării Negre;

7. recomandă acordarea unei atenții mai mari potențialului de reutilizare a apei, în cadrul Regulamentului (UE) 2020/741 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, inclusiv prin adaptarea cerințelor de tratare a apelor uzate și de calitate a apei în funcție de domeniul de activitate vizat;

8. consideră că adoptarea de tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă de către sectoarele industriale, îndeosebi a celor critice, trebuie să ia în considerare competitivitatea lor internațională;

9. evidențiază rolul esențial pe care digitalizarea, cercetarea și inovarea tehnologică, inclusiv în privința biotehnologiilor, îl au pentru reziliența sectorului apei;

10. propune explorarea unei abordări proactive în privința controlului poluării, ca mijloc de sporire a sustenabilității proceselor de recuperare a apei; propune revizuirea în mod consecvent a legislației relevante a Uniunii, pentru a lua în considerare stadiul cunoștințelor științifice în cadrul mijloacelor de diminuare a poluării apei, îndeosebi cu așa-numitele substanțe chimice eterne, cu microplastice și micropoluanți;

11. propune organizarea unui schimb de bune practici între statele membre cu privire la reducerea impactului produselor farmaceutice asupra apei, de-a lungul întregului ciclu al acestora, și cu privire la mijloace de stimulare a sectoarelor farmaceutic și cosmetic să dezvolte tehnologii de producție a unor substanțe degradabile și prietenoase cu mediul înconjurător;

12. propune consolidarea interdependenței dintre activitățile de gospodărire, recuperare și sustenabilitate economică în privința apei;

13. subliniază importanța pe care pădurile și perdelele de vegetație o au în adaptarea la schimbările climatice și pentru asigurarea calității resurselor de apă de băut; susține consolidarea cunoștințelor privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și monitorizarea constantă a evoluției înregistrate de bacterii periculoase în corpurile de apă, în contextul creșterii temperaturilor; recomandă schimburi de bune practici în privința soluțiilor inovatoare de retenție a apei în zonele urbane, potrivit conceptului „oraș-burete“;

14. amintește situația particulară a sectorului agricol în raport cu această resursă, prin faptul că el este un consumator semnificativ de apă dulce, că este ramura de activitate cea mai expusă efectelor schimbărilor climatice și că are o responsabilitate pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă;

15. evidențiază rolul pe care sectorul agricol îl poate avea pentru creșterea acumulării și conservării apei în sol; recomandă acordarea unei atenții deosebite monitorizării situației apelor subterane;

16. recomandă coordonarea măsurilor privind reziliența apei în sectorul agricol cu inițiativele subiacente Strategiei Uniunii privind solul, în particular în legătură cu retenția naturală a apei din sol; subliniază importanța realizării la nivel local, îndeosebi în acele regiuni din statele membre vizate de secetă persistentă, a unor sisteme de irigații care să utilizeze un circuit complet al apei, de la sursă până la plantă, să valorifice resursele de apă disponibile din proximitate și să aplice soluții tehnice inovatoare (precum automatizarea, monitorizarea digitală, utilizarea energiei regenerabile pentru pompare);

17. recomandă crearea unor mecanisme de consultare continuă a tuturor părților interesate, în scopul integrării nevoilor din teren, specificului local și practicilor uzuale în deciziile strategice privind utilizarea apei;

18. solicită adaptarea țintelor privind eficiența utilizării apei în funcție de disponibilitatea resurselor, specificul sistemelor agricole și condițiile climatice actuale, pentru a evita efectele negative asupra productivității și securității alimentare și pentru a găsi echilibrul dintre securitatea alimentară și conservarea resurselor naturale;

19. solicită prezentarea și publicarea unei metodologii detaliate privind consumul de apă, modalitatea de stabilire a contribuției fiecărui stat membru la atingerea țintei globale, determinarea contribuției politicii agricole comune (PAC) la atingerea țintei globale și identificarea contribuției planurilor strategice PAC la atingerea țintelor naționale, standardele de monitorizare și raportare care trebuie adoptate de statele membre, mecanismele de corecție puse în aplicare în cazul abaterii de la atingerea țintelor și calendarul punerii în aplicare a acțiunilor concrete;

20. recomandă adaptarea producției agricole la circumstanțele regionale și trecerea la diferite culturi rezistente la secetă și cu nevoi reduse de apă, precum și promovarea utilizării îngrășămintelor organice naturale în agricultură;

21. propune urmărirea unei abordări unitare a resurselor acvatice și implicarea comunităților pescărești în procesul decizional și în monitorizarea resurselor;

22. consideră că direcțiile de acțiune ale strategiei europene trebuie puse în concordanță cu prioritățile României în domeniul gospodării apelor, în acord cu provocările specifice legate de secetă și aspectele cantitative, calitatea apelor, starea corpurilor de apă, pierderile din infrastructura de apă și necesitatea investițiilor majore în infrastructura pentru asigurarea resurselor de apă, sistemelor centralizate de apă potabilă și a sistemelor de colectare, epurare și reutilizare a apelor uzate;

23. subliniază importanța unei finanțări adecvate la nivelul Uniunii pentru punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, a măsurilor privind protecția resurselor de apă și pentru adaptarea la schimbările climatice;

24. propune recunoașterea rolului pe care bazinele hidrocentralelor îl pot avea în gospodărirea apelor, prin atenuarea efectelor secetei și ale inundațiilor;

25. recomandă coordonarea măsurilor de reducere a cererii de apă și de combatere a scurgerilor și a pierderilor neintenționate, ca parte a acțiunilor de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă și de epurare a apelor uzate;

26. propune organizarea unor campanii susținute de informare a publicului larg cu privire la mijloacele de reducere a risipei de apă și de utilizare responsabilă a sa;

27. recomandă asigurarea unei finanțări adecvate, prin bugetul Uniunii, modernizării și extinderii sistemelor de apă și canalizare, cu scopul reducerii disparităților dintre regiuni; propune asigurarea unei finanțări corespunzătoare, prin viitorul cadru financiar multianual, pentru tehnologiile de utilizare inteligentă a apei;

28. susține organizarea unui forum pentru reziliența în domeniul apei, la nivelul Uniunii, în scopul facilitării schimbului de bune practici și coordonării între statele membre și propune reevaluarea frecvenței întâlnirilor sale pentru a spori impactul său;

29. sprijină măsuri de atragere a forței de muncă în industria de apă și de dezvoltare a competențelor acesteia.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 25 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO

București, 25 martie 2026.

Nr. 11.

-----

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).