Articolul 1
Senatul României:
1. consideră că:
a) această inițiativă constituie o componentă esențială a eforturilor constante ale Uniunii Europene de a consolida reziliența guvernanței democratice și de a contracara amenințările grave la adresa democrației în spațiul UE;
b) amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice și acțiunile de tip FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) reprezintă, mai mult ca oricând, o provocare strategică pentru statele membre ale Uniunii, întrucât urmăresc subminarea coeziunii sociale, a încrederii publice și a rezilienței democratice. Evoluțiile recente demonstrează că niciun stat nu este pe deplin protejat împotriva unor astfel de acțiuni maligne, indiferent de nivelul său de pregătire. Întrucât aceste amenințări hibride sunt susceptibile să se intensifice, elaborarea și implementarea unor planuri de reziliență devin esențiale pentru consolidarea unei Uniuni mai sigure și mai bine pregătite;
c) răspunsul la campaniile de dezinformare necesită o abordare multistratificată, care să combine comunicarea strategică și proactivă - prin furnizarea constantă de informații, contracararea narațiunilor false, precum și utilizarea unor soluții tehnologice, cum ar fi instrumente de detectare și analiză a conținutului - cu măsuri menite să consolideze reziliența societală. Acestea includ, de exemplu, dezvoltarea alfabetizării media și digitale a populației prin instrumente cu valențe educaționale și sprijinirea mass-mediei independente, alături de întărirea cadrului de reglementare, inclusiv prin reglementarea platformelor online și introducerea unor cerințe sporite de transparență;
2. apreciază că:
a) prezenta comunicare propune o abordare integrată și coordonată, evidențiind faptul că protejarea democrației nu poate fi realizată exclusiv prin măsuri tehnice, ci necesită un efort comun al instituțiilor publice, al societății civile și al cetățenilor. În același timp, accentul pus pe cooperarea transnațională reflectă în mod realist caracterul transfrontalier al fenomenelor de dezinformare și al atacurilor hibride;
b) instituirea Centrului european pentru reziliența democratică marchează un pas semnificativ către crearea unui mecanism permanent de alertă și reacție, iar atenția acordată tehnologiilor emergente - precum inteligența artificială, algoritmii și conținuturile de tip deepfake - evidențiază preocuparea pentru impactul pe care acestea îl pot avea asupra proceselor democratice;
c) prezenta comunicare se înscrie în continuitatea inițiativelor anterioare ale Uniunii Europene, sugerând conturarea unei strategii pe termen lung. Cu toate acestea, eficiența sa va depinde în mod determinant de participarea voluntară a statelor membre, de resursele alocate, de capacitatea de cooperare cu platformele digitale și de implicarea efectivă a societății civile.