ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/152, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 24 februarie 2026, Camera Deputaților:
1. susține Strategia privind aplicarea inteligenței artificiale (IA);
2. consideră că Strategia privind aplicarea IA trebuie corelată cu obiectivul reducerii decalajelor digitale dintre statele membre și dintre regiuni, pentru a evita apariția unei diviziuni tehnologice interne în Uniunea Europeană și pentru a asigura participarea echitabilă a tuturor statelor la ecosistemul IA;
3. recomandă promovarea integrării sistematice a inteligenței artificiale în sectoarele strategice ale Uniunii Europene, ca instrument util în creșterea competitivității și a productivității economice;
4. propune instituirea unui mecanism de cooperare între parlamentele naționale privind legislația în domeniul inteligenței artificiale, pentru schimb de bune practici și coordonarea pozițiilor statelor membre în dialogul cu instituțiile europene;
5. subliniază că Uniunea Europeană trebuie să devină nu doar un utilizator, ci și un producător global de soluții de inteligență artificială, iar statele membre, inclusiv România, trebuie să participe activ la dezvoltarea ecosistemului european de IA prin investiții în infrastructură digitală, educație și inovare;
6. susține importanța soluțiilor europene și modelelor deschise, în special în sectorul public, alături de consolidarea sprijinului pentru IMM-uri prin intermediul huburilor europene de inovare digitală (EDIH) cu ajutorul instrumentelor IA pe infrastructuri cloud locale și suverane, precum și accelerarea dezvoltării capabilităților IA de frontieră; investiția de 1 miliard de euro transmite un semnal clar privind intenția serioasă de a trece de la politici în domeniul IA la aplicarea concretă a acestora;
7. avertizează asupra faptului că Europa riscă să utilizeze bani publici pentru a subvenționa implementarea unor sisteme IA străine, deoarece strategia nu include condiționalitățile obligatorii alături de cerințele explicite care să lege finanțarea UE și achizițiile publice de utilizarea unor tehnologii cu adevărat suverane;
8. subliniază faptul că IMM-urile tehnologice europene pot transforma suveranitatea în realitate, dacă mecanismele de finanțare vor sprijini direct dezvoltarea capabilităților europene în IA; Strategia privind aplicarea IA poate deveni un pilon al viitorului digital al Europei, dar succesul ei depinde de investiția Europei în propria inovație IA;
9. susține necesitatea consolidării suveranității tehnologice europene în contextul competiției globale în domeniul inteligenței artificiale și recomandă accelerarea dezvoltării de modele europene de IA de avangardă prin utilizarea infrastructurii EuroHPC și a parteneriatelor industriale strategice;
10. subliniază necesitatea facilitării accesului IMM-urilor la soluții de inteligență artificială adaptate dimensiunii și capacităților acestora, inclusiv prin crearea unui instrument financiar european dedicat adoptării IA de către IMM-uri, cu granturi, credite garantate și servicii de consultanță tehnică prin rețeaua European Digital Innovation Hubs;
11. apreciază orientarea strategică privind utilizarea inteligenței artificiale în sectorul asistenței medicale, în vederea îmbunătățirii prevenției, diagnosticării și eficienței sistemelor de sănătate;
12. recomandă integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în administrația publică, cu respectarea principiilor transparenței, securității, interoperabilității și protecției datelor;
13. susține dezvoltarea unui cadru coerent, unitar și universal de competențe și formare profesională în domeniul inteligenței artificiale, aplicabil tuturor sectoarelor economice și nivelurilor educaționale;
14. recomandă crearea unei platforme europene interoperabile de date publice de înaltă calitate, în domenii precum sănătatea, transportul, energia și administrația publică, cu respectarea normelor privind protecția datelor, pentru a permite dezvoltarea de modele IA europene competitive;
15. solicită dezvoltarea unor programe europene de retenție și atragere a talentelor în domeniul inteligenței artificiale, inclusiv prin centre regionale de excelență, parteneriate universități-industrie și scheme de mobilitate pentru cercetători și specialiști;
16. evidențiază importanța rolului inteligenței artificiale în modernizarea industriei prelucrătoare, inclusiv prin utilizarea gemenilor digitali integrați cu modele predictive și calcule stochastice de tip proces Markov, metoda Monte Carlo sau analiză browniană, în vederea optimizării proceselor tehnologice și creșterii eficienței producției;
17. susține utilizarea inteligenței artificiale în domeniul apărării și securității, cu respectarea cadrului juridic al Uniunii Europene și a cerințelor privind siguranța cetățenilor, cu accent simultan pe normele metodologice și normele de etică și moralitate, alături de prezența permanentă a factorului uman de control;
18. subliniază potențialul inteligenței artificiale de a contribui la atingerea obiectivelor climatice și de mediu, prin optimizarea gestionării resurselor și eficientizarea sistemelor energofage;
19. atrage atenția asupra necesității aplicării clare, coerente și favorabile inovării a Regulamentului privind inteligența artificială, pentru valorificarea potențialului transformator al IA alături de reducerea incertitudinilor juridice;
20. evidențiază importanța utilizării inteligenței artificiale în sectorul mobilității și transporturilor, în vederea creșterii siguranței, eficienței și sustenabilității;
21. susține integrarea inteligenței artificiale în sectoarele culturale și creative, cu asigurarea protecției drepturilor de autor și a diversității culturale, fără a impieta în niciun fel creativitatea sau spontaneitatea caracteristică imaginației umane;
22. atrage atenția asupra impactului pe care inteligența artificială îl poate avea asupra pieței muncii și asupra necesității unor politici publice proactive de recalificare, reconversie profesională, cu sau fără integrarea IA în cadrul ocupațiilor deja existente;
23. subliniază necesitatea respectării drepturilor fundamentale, a principiului nediscriminării și a controlului prin factor uman în dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială;
24. recomandă implementarea controlului uman suplimentar pentru sistemele de IA utilizate în zone defavorizate, pentru ca deciziile automate să fie validate suplimentar de operatori locali instruiți și familiarizați cu contextul socioeconomic;
25. subliniază pericolul dependenței excesive de IA în procese critice, recomandând dezvoltarea de proceduri manuale de control care să permită intervenția umană rapidă în caz de comportament neașteptat sau deficiențe și defecte ale modelelor;
26. atrage atenția asupra riscului de amplificare exponențială a erorilor algoritmice care pot genera erori de prejudecată în deciziile automate, recomandând implementarea unor mecanisme de monitorizare continuă și audit tehnic independent pentru detectarea și corectarea erorilor și deficiențelor de armonizare la cadrul social, economic și cultural al fiecărui stat membru.