Articolul 1
Senatul României:
1. consideră că:
a) strategia reprezintă un cadru strategic și operațional modern, care răspunde în mod adecvat provocărilor actuale, printr-o abordare echilibrată, orientată spre prevenție, sănătate publică, securitate și cooperare internațională;
b) strategia Uniunii Europene în domeniul drogurilor și Planul de acțiune 2026-2030 sunt necesare și oportune deoarece oferă pentru prima dată un cadru comun, coerent și operațional în domeniu;
c) statele membre pot anticipa și contracara rețelele de criminalitate organizată prin instrumente armonizate, cooperare consolidată și utilizarea tehnologiilor avansate;
d) Uniunea va putea reduce astfel presiunea asupra comunităților, întări reziliența internă și va putea acționa unitar pe rutele globale ale traficului de droguri;
2. susține obiectivul comunicării, cu preluarea următoarelor observații formulate de Ministerul Sănătății:
a) atât strategia, cât și planul de acțiune indică o predominanță operațională a dimensiunii de securitate în instrumentul de implementare, comparativ cu măsurile concrete dedicate reducerii cererii;
b) sunt necesare monitorizarea distinctă a implementării măsurilor de sănătate publică, precum și asigurarea unei corelări explicite între obiectivele de securitate și consolidarea infrastructurii de prevenire, tratament și reducere a riscurilor;
c) strategia prevede consolidarea capacităților de analiză prospectivă, utilizarea sistemelor de date existente și integrarea tehnologiilor emergente, inclusiv a inteligenței artificiale;
d) având în vedere implicațiile asupra datelor sensibile, subliniem necesitatea:
(i) definirii explicite a limitelor utilizării datelor medicale și psihosociale în acest context;
(ii) clarificării separării funcționale între utilizarea datelor în scop de sănătate publică și utilizarea acestora în scopuri de aplicare a legii;
(iii) asigurării conformității cu principiile proporționalității, necesității și minimizării datelor, în special în ceea ce privește minorii și grupurile vulnerabile;
e) evitarea formulărilor cu potențial stigmatizant:
(i) care corelează consumul anumitor substanțe cu riscuri de securitate; este necesară o delimitare conceptuală între rețelele infracționale implicate în producție și trafic și persoanele cu tulburări legate de consumul de substanțe;
(ii) în vederea promovării principiilor de sănătate publică și a abordării bazate pe drepturi, se recomandă ca documentele strategice de implementare și comunicarea publică să evite formulări care ar putea fi interpretate ca transferând responsabilitatea fenomenului infracțional asupra persoanelor care consumă droguri;
f) în ceea ce privește referirea la serviciile integrate, care pot include și servicii de aplicare a legii, se consideră necesară clarificarea cadrului în care o astfel de colaborare este justificată, fiind esențial ca:
(i) tratamentul să rămână voluntar, centrat pe persoană și coordonat de sistemul de sănătate;
(ii) confidențialitatea medicală și autonomia profesională să fie pe deplin respectate;
(iii) colaborarea interinstituțională să fie reglementată prin protocoale clare, cu delimitarea competențelor;
g) în ceea ce privește obiectivul privind accesul la tratamentul voluntar, integrat și de calitate:
(i) implementarea acestuia este condiționată de capacitatea efectivă a sistemelor naționale de sănătate;
(ii) având în vedere deficitul documentat de specialiști în sănătate mintală și adicții la nivel european, ar fi oportună includerea explicită a unor mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane, promovarea programelor europene de formare și schimb de bune practici în domeniul adicțiilor și corelarea obiectivelor strategiei cu instrumente financiare adecvate.