ORDIN nr. 1.077 din 21 aprilie 2026

(1) În unitățile sanitare publice, medicii asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de 7 ore în medie pe zi, în una din următoarele modalități:

(2) În funcție de resursa umană disponibilă în unitatea sanitară, activitatea curentă a medicilor, în spitalizarea continuă, în spitalizarea de zi și ambulatoriul integrat, se poate organiza în două ture, la propunerea șefului de secție, cu aprobarea comitetului director al spitalului și cu consultarea organizațiilor sindicale legal constituite și reprezentative la nivelul unității. Dacă nu există sindicate reprezentative la nivelul unității, consultarea se face cu organizațiile sindicale afiliate federațiilor reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă Sănătate.

(3) Activitatea medicilor în blocul operator și în laboratorul de imagistică și radiologie se poate organiza în două ture, în funcție de resursa umană disponibilă.

(4) Graficul activității medicilor se întocmește în funcție de necesitățile de organizare a activității, se propune de șeful secției, se avizează de directorul medical și se aprobă de managerul spitalului. Activitatea desfășurată în regim de spitalizare de zi nu aduce atingere și nu modifică programul de gardă și nici activitatea curentă a secției.

(5) În situația în care activitatea medicilor se desfășoară în ture, aceasta va fi organizată în intervalul orar 8:00-20:00 pentru activitatea curentă în zilele lucrătoare.

(1) În unitățile sanitare personalul încadrat la locurile de muncă în care activitatea se desfășoară fără întrerupere și care are program de 8 ore zilnic, în raport cu necesitățile asistenței medicale, poate lucra în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere.

(2) Personalul sanitar mediu și personalul auxiliar sanitar încadrat în structurile de primire urgențe - unitate de primire urgențe sau compartiment de primire urgențe desfășoară activitate în ture.

(3) Personalul din unitățile sanitare care desfășoară activitatea în ture beneficiază de sporul pentru activitatea desfășurată în ture. Modalitatea de organizare a activității în ture se face la propunerea șefului de structură, cu aprobarea comitetului director și cu consultarea organizațiilor sindicale legal constituite și reprezentative la nivelul unității. Dacă nu există sindicate reprezentative la nivelul unității, consultarea se face cu organizațiile sindicale afiliate federațiilor reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă Sănătate.

(4) Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lună, pe locuri de muncă, se stabilesc:

(5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de șeful structurii cu consultarea angajaților, se aprobă de conducerea unității și se afișează la loc vizibil sau accesibil pentru tot personalul.

(6) Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unității, la propunerea șefului de structură, putând fi inițiată de aceștia sau solicitată de către angajații care efectuează schimbul de tură sau gardă.

(7) Personalul din unitățile sanitare în care activitatea se desfășoară în ture poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte, atunci când se află în una dintre următoarele situații:

(8) Schimbul de ture/gărzi se efectuează la solicitarea scrisă și motivată a angajatului, cu acordul scris al angajatului care va efectua tura/garda. Cererea se depune la șeful de structură/asistenta-șefă, cel târziu înainte de începerea turei/gărzii. Solicitarea trebuie comunicată către șeful de structură, graficul de activitate fiind actualizat în mod corespunzător. Schimburilor de ture/gărzi le sunt aplicabile regulile privind limitele timpului de muncă și derogările de la acestea.

(1) Asigurarea continuității asistenței medicale este obligatorie pentru unitățile sanitare și se asigură prin serviciul de gardă.

(2) Numărul liniilor de gardă prin care se asigură continuitatea asistenței medicale se determină pe tipuri de unități sanitare, iar repartiția pe specialități clinice se face de conducerea unității sanitare.

(3) Liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unități sanitare și se aprobă de către Ministerul Sănătății prin structura de specialitate, pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

(4) Liniile de gardă pentru unitățile sanitare din subordinea ministerelor ori a instituțiilor cu rețea sanitară proprie se stabilesc la nivelul acestora și se aprobă de ministerul ori de instituția cu rețea sanitară proprie în subordinea cărora se află.

(5) Gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază reprezintă gărzi obligatorii.

(6) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară peste durata prevăzută la art. 4 reprezintă gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază.

(7) Gărzile se împart în următoarele categorii: gardă de urgență, gardă de monitorizare și gardă la domiciliu.

(8) Prin garda de urgență se înțelege garda prin care se asigură atât activitate medicală de monitorizare a pacienților internați, cât și activitate medicală în regim de urgență constând în consulturi, internări și intervenții de urgență, precum și consulturi interdisciplinare, în specialități clinice și paraclinice.

(9) Prin garda de monitorizare se înțelege garda în care se asigură activitate medicală de monitorizare și îngrijire a pacienților internați, precum și consulturi interdisciplinare, în specialități clinice și paraclinice.

(10) Prin garda la domiciliu se înțelege forma de asigurare a continuității asistenței medicale prin care un medic, aflat în afara unității sanitare, se află în regim de disponibilitate permanentă pentru o anumită perioadă de timp, având obligația de a răspunde solicitărilor primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitate într-un interval de timp prestabilit, pentru a acorda asistență de specialitate în caz de urgență sau situație medicală neprevăzută.

(11) Garda de urgență se organizează în cadrul unităților sanitare care au aprobate în structură unitate de primire a urgențelor (UPU-SMURD/UPU) sau compartiment de primire a urgențelor (CPU/CPU-S) și în serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. De asemenea, se pot organiza gărzi de urgență și în institutele sau spitalele de specialitate care au aprobată în structură camera de gardă.

(12) Specialitățile în care se organizează linii de gardă de urgență, linii de gardă de monitorizare și linii de gardă la domiciliu se stabilesc de către managerul spitalului la propunerea directorului medical.

(13) În spitalele de urgență care derulează programe și proceduri intervenționale de urgență se pot organiza linii de gardă intervenționale, distincte. Tipul de gardă și numărul de linii se stabilesc de managerul spitalului la propunerea directorului medical.

(14) Spitalul are obligația de a comunica direcției de sănătate publică județene/a municipiului București numărul și structura liniilor de gardă, pe specialități, precum și orice modificare a acestora.

(15) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București vor centraliza și vor publica pe site-ul propriu liniile de gardă.

(16) Unitățile sanitare publice cu personalitate juridică au obligația de a publica pe site-ul propriu liniile de gardă.

(1) Garda se instituie în unitățile sanitare pentru continuitatea asistenței medicale. În zilele lucrătoare programul de gardă se stabilește între ora de terminare a programului medicilor stabilit pentru activitatea curentă din prima tură și ora de începere a programului din ziua următoare.

(2) În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, continuitatea activității medicale se asigură prin linii de gardă cu durata de până la 24 de ore.

(3) Pentru asigurarea continuității asistenței medicale, liniile de gardă pot fi organizate fie sub forma gărzilor cu program continuu de până la 24 de ore, fie sub forma unor intervale de lucru succesive, astfel încât întreaga perioadă de gardă să fie acoperită. Fragmentarea gărzilor în intervale de lucru mai scurte se aprobă de către manager, la propunerea conducătorilor structurilor medicale, cu avizul directorului medical, cu respectarea reglementărilor privind durata maximă a timpului de muncă și asigurarea calității îngrijirilor acordate pacienților.

(1) Garda de urgență se instituie și la nivelul structurilor de primire urgențe - UPU-SMURD, UPU sau CPU - și se asigură prin linii de gardă organizate în specialitatea medicină de urgență și, după caz, radiologie-imagistică medicală, computer tomograf, după cum urmează:

(3) Durata efectivă a liniilor de gardă stabilită conform prevederilor alin. (2) se propune de medicul șef al structurii de primire urgențe după consultarea medicilor și se aprobă de comitetul director.

(1) Continuitatea asistenței medicale în serviciile de ambulanță județene și în Serviciul de Ambulanță București-Ilfov se asigură prin linii de gardă de urgență organizate în specialitățile medicină de urgență și medicină de familie.

(2) Liniile de gardă de urgență în serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov se aprobă de către Ministerul Sănătății, la propunerea serviciilor de ambulanță județene și a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.

(4) Activitatea desfășurată de asistentul medical, de operatorul registrator de urgență, dispecerul/radiotelefonistul și de șoferul autosanitarei/ambulanțierul din cadrul serviciilor de ambulanță, precum și de asistentul medical din cadrul echipajelor de intervenție terestră și aeriană SMURD, pentru acordarea asistenței medicale de urgență, în afara programului de la norma de bază, se asimilează cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi și beneficiază de drepturile prevăzute la cap. II art. 3 din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care nu beneficiază de timp liber corespunzător pentru activitatea desfășurată peste durata normală a timpului de lucru.

(5) Intră sub incidența prevederilor alin. (4) și activitatea desfășurată în afara programului de la norma de bază de către asistentul medical, operatorul registrator de urgență, dispecerul/radiotelefonistul, ambulanțierul, șoferul autosanitarei, precum și de asistentul medical din cadrul echipajelor de intervenție terestră și aeriană SMURD, în vederea asigurării continuității în acordarea asistenței medicale de urgență pentru finalizarea misiunii, și ca urmare a solicitării din timpul liber pentru diferite misiuni.

(1) Medicii rezidenți în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă cu o durată de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.

(2) Începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă, și în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenților incluși în linia de gardă se desfășoară pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă.

(3) Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență conform prevederilor art. 22^1 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare, sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu și care a fost desemnat în acest sens de către șeful de secție.

(4) Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

(1) Asigurarea rezolvării unor situații deosebite, care reclamă maximă urgență în asistența medicală din unitățile sanitare cu paturi, se poate face și prin solicitarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitară unde sunt încadrați, cât și din alte unități sanitare, de către managerul unității sanitare.

(2) Asigurarea rezolvării unor situații deosebite care reclamă maximă urgență în asistența medicală din unitățile sanitare cu paturi se poate face prin solicitarea de la domiciliu și a biologilor, chimiștilor și biochimiștilor.

(1) Medicii care se află în una dintre situațiile nominalizate mai jos, pe timpul cât durează aceste situații, sunt scutiți de a fi incluși în graficul de gărzi:

(1) Este interzis medicilor să părăsească unitatea sanitară pe durata programului de lucru aferent activității curente, precum și din serviciul de gardă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică medicilor din UPU care desfășoară activitatea în pre-spital, în cadrul liniilor de gardă SMURD sau în intervențiile la accidentele colective cu victime multiple, precum și în alte situații pentru care se impune prezența acestora, cu acordul conducerii unității.

(1) Solicitările de la domiciliu și prezentarea la spital din garda la domiciliu se consemnează în condica de prezență pentru activitatea de gardă la unitate, se consideră ore de gardă și se salarizează potrivit prevederilor legale privind garda în unitate.

(2) Se consideră ore de gardă în unitate numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu, respectiv durata prezentării la spital din garda la domiciliu.

(1) Medicii de medicină generală/medicină de familie pot fi incluși în linia de gardă organizată la nivelul structurilor de primire urgențe - UPU sau CPU -, precum și la serviciile de ambulanță.

(2) În linia de gardă organizată la nivelul structurilor de primire urgențe - UPU și CPU - pot fi incluși și medicii în specialitatea ATI.