ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/249, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 24 martie 2026, Camera Deputaților:
1. susține obiectivul extinderii pieței pensiilor suplimentare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la aceste resurse, în deplină concordanță cu principiile de prudență și cu obiectivul protejării intereselor participanților, precum și măsurile de mobilizare a economiilor private pentru investiții pe termen lung;
2. cere ca aplicarea acțiunilor și recomandărilor anunțate în comunicarea de față, privind consolidarea rolului pensiilor suplimentare în Uniunea Europeană, să țină seama de diversitatea structurală a sistemelor naționale de pensii și de competențele statelor membre în organizarea sistemelor naționale de pensii;
3. recomandă dezvoltarea unor instrumente suplimentare de economisire pentru pensie prin care să fie încurajate contribuțiile voluntare ale salariaților, cu aplicarea de scutiri fiscale fie la momentul retragerii banilor din cont, fie la momentul depunerii lor și cu câștiguri scutite fiscal până la pensie;
4. consideră că sunt necesare măsuri pentru dezvoltarea sistemelor de pensii suplimentare, în direcția edificării uniunii piețelor de capital, prin diminuarea fragmentării acestor sisteme și prin creșterea acoperirii, precum și prin acțiuni pentru sporirea încrederii cetățenilor în piețele de capital;
5. recomandă conceperea unor instrumente de informare accesibilă pentru publicul larg cu privire la produsele de economisire pe termen lung;
6. sprijină măsurile de la nivel național de urmărire a pensiilor, în acord cu Recomandarea (UE) 2025/2.384 a Comisiei din 20 noiembrie 2025 privind sistemele de urmărire a pensiilor, tablourile de bord și aderarea automată, de natură să ofere publicului o imagine de ansamblu clară și informații transparente despre diversele sisteme de pensii;
7. subliniază că alfabetizarea financiară constituie o prioritate critică, care impune conceperea unor programe de educație pentru a permite cetățenilor să înțeleagă riscurile investiționale și să ia decizii informate pentru viitorul lor;
8. recunoaște gravitatea efectelor pe care evoluțiile demografice și ale pieței forței de muncă le au asupra sistemelor de pensii, prin creșterea presiunii financiare asupra bugetelor publice și prin afectarea sustenabilității pe termen lung a sistemelor de pensii;
9. cere abordarea decalajului dintre femei și bărbați în ceea ce privește nivelul pensiilor și gradul de acoperire al acestora, prin adoptarea unor măsuri care să asigure echitate și transparență;
10. atrage atenția asupra necesității de a evita costurile mai mari pentru fondurile de pensii, susceptibile să conducă la aplicarea unor comisioane mai mari, și pledează pentru soluții tehnice flexibile care să se poată adapta la sistemele naționale existente;
11. subliniază caracterul volatil și problematic al scăderii nivelului de restricții impuse administratorilor fondurilor de pensii suplimentare, reprezentat de o posibilă tranziție de la regula persoanei prudente la principiul persoanei prudente; evidențiază nevoia stabilității și a unui randament sigur în orice proiect legat de pensiile suplimentare, dar și riscul volatilității posibilelor investiții în contextul eliminării sau reducerii nivelului de limitări și restricții impuse administratorilor fondurilor de pensii suplimentare în gestionarea activelor; recomandă impunerea unui cadru privind consolidarea cerințelor de transparență, costuri reduse și standarde prudente de administrare a activelor pentru a garanta randamentul și stabilitatea fondurilor de pensii suplimentare în contextul în care acestea reprezintă economiile și viitoarea sursă de venit a cetățenilor;
12. salută anunțul monitorizării, în ciclul Semestrului european, a reformelor privind sectorul pensiilor suplimentare, care se poate constitui într-un schimb valoros de bune practici.