În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
(1) Se aprobă stema județului Harghita, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei județului Harghita sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, Rada-Cosmina Crăciun, consilier de stat p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Kövér Orsolya-Mária, secretar de stat
București, 26 iunie 2026.
Nr. 510.
STEMA județului Harghita
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului HarghitaDescrierea stemeiSemnificațiile elementelor stemei
Stema județului Harghita se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit, având un scut în inimă.
În cartierul I, în câmp de argint, se află patru cruciulițe bizantine roșii.
În cartierul al II-lea, în câmp de azur, la dextra se află un soare figurat de aur, iar la senestra o semilună figurată de argint.
În cartierul al III-lea, tot în câmp de azur, se află o construcție de argint, compusă din trei corpuri, fiecare cu câte trei niveluri și două ferestre negre; clădirile au acoperișuri roșii, cel median fiind mai înalt și având o poartă neagră.
În cartierul al IV-lea, în câmp de argint, se află patru coline verzi, despărțite de trei fascii de argint îngustate spre vârf și așezate în bandă; pe vârful fiecărei coline se află câte un brad verde.
Peste tot, în câmp de azur, se află imaginea Fecioarei Maria, îmbrăcată în soare, cu capul aureolat de opt stele, stând pe o semilună răsturnată; poartă o coroană închisă și îl ține pe Pruncul Isus, încoronat, în brațul stâng, iar în brațul drept un sceptru, întregul ansamblu fiind de aur.
Cartierele I și al III-lea sunt preluate din stema fostului județ interbelic, anterior din stema fostului scaun medieval, Odorhei. Cruciulițele simbolizează credința creștină a locuitorilor județului, indiferent de etnie și confesiune. Construcția reprezintă în formă stilizată sediul administrativ al unității teritoriale și simbolizează perenitatea, continuitatea și rezistența întregii comunități în fața schimbărilor timpurilor, precum și efortul membrilor săi de a trece peste toate vicisitudinile, cu scopul de a construi o viață prosperă pentru toți.
Elementele cartierului al II-lea - soarele și semiluna -, precum și ale cartierului al IV-lea - colinele, brazii și fasciile - sunt preluate din stema fostului județ interbelic Ciuc, și el vechi scaun administrativ medieval. Soarele și semiluna sunt simboluri multiseculare specifice regiunii, iar colinele și brazii evocă peisajul montan și bogăția silvică.
Cele trei fascii de argint simbolizează cele trei râuri ce traversează județul: Oltul, Mureșul și Târnava Mare.
Scutul în inimă este preluat din stema fostului scaun Ciuc și reprezintă statuia Fecioarei Maria cu Pruncul de pe altarul bisericii romano-catolice din Șumuleu-Ciuc, renumit loc de pelerinaj internațional, vizitat și de Papa Francisc în anul 2019. Fecioara Maria este considerată protectoarea tuturor creștinilor, catolici și ortodocși.
Stema, în ansamblul ei, simbolizează județul în integralitatea sa și unitatea locuitorilor săi, indiferent de etnie sau confesiune.
-----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.