pentru organizarea judecătorească
DISPOZIȚII GENERALE
Justiția în Republica Populara Romina se înfăptuiește prin instanțele judecătorești. Ca organe ale statului, instanțele judecătorești rezolva toate pricinile, apărînd cu fermitate interesele statului democrat-popular și ale oamenilor muncii din Republica Populara Romina.
Instanțele judecătorești sînt următoarele:
a) tribunalele populare;
b) tribunalele regionale;
c) tribunalele militare ca instanțe speciale;
d) Tribunalul Suprem.
În Republica Populara Romina instanțele judecătorești au ca sarcina sa apere:
a) orînduirea socială și orînduirea de stat a Republicii Populare Române;
b) drepturile fundamentale ale cetățenilor Republicii Populare Române, precum și celelalte drepturi și interese garantate de lege;
c) drepturile, precum și interesele ocrotite prin lege ale organelor statului și ale celorlalte instituții de stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, ale organizațiilor cooperatiste și oricăror organizații obștești, precum și ale celorlalte persoane juridice.
Instanțele judecătorești au de asemenea, sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele statului și celelalte instituții de stat, de către întreprinderile și organizațiile economice de stat, de către organizațiile cooperatiste și orice organizații obștești, precum și de către celelalte persoane juridice, ca și de către toți cetățenii și ceilalți locuitori ai Republicii Populare Române.
Sarcinile instanțelor judecătorești se realizează prin:
a) judecarea pricinilor penale și aplicarea pedepselor prevăzute de lege;
b) judecarea pricinilor civile privind drepturile și interesele cetățenilor și ale celorlalți locuitori, precum și pe acelea ale oricărei persoane juridice.
Instanțele judecătorești, aplicind sancțiuni penale, urmăresc apărarea orinduirii democrat-populare și, în același timp, îndreptarea și reeducarea infractorilor.
Judecind pricinile civile, instanțele judecătorești asigură realizarea drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor și celorlalți locuitori, precum și ale oricărei persoane juridice.
Prin activitatea lor, instanțele judecătorești educa pe cetățenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului față de patrie, al respectării întocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijii deosebite față de proprietatea socialistă, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite față de îndatoririle cetățenești și sociale, precum și al respectului față de regulile de conviețuire socialistă în statul democrat român.
Justiția în Republica Populara Romina se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele.
Judecătorii de orice grad sînt independenți și se supun, în exercitarea atribuțiilor lor, numai legii.
În Republica Populara Romina instanțele judecătorești folosesc limba română.
În regiunile și raioanele locuite de populație de alta naționalitate decît cea română se asigura și folosirea limbii acelei populații.
În toate cazurile, în fața instanțelor judecătorești din întreaga țara, se garantează, pentru cei ce nu cunosc limba folosită de instanța, dreptul de a lua cunoștința de dosar și de dezbateri, precum și de a participa la judecata prin interpret.
Judecata în fața instanțelor judecătorești se desfășoară în ședința publică, afară de excepțiile prevăzute de lege, asigurindu-se părților dreptul de apărare.
Dreptul de apărare este garantat prin modul în care sînt organizate instanțele judecătorești, prin legile de procedura și prin asistența judiciară.
Judecata la toate instanțele se desfășoară cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile în care legea dispune altfel.
INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI
Fiecare tribunal este compus dintr-un număr de judecători și este condus de unul dintre aceștia, care are funcția de președinte.
Președintele desemnează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atribuțiilor instanței, iar dacă tribunalul este alcătuit din colegii, repartizează judecătorii pe colegii.
Președintele tribunalului regional și cel al tribunalului militar de regiune militară sînt ajutați de unul sau mai mulți loctiitori de președinte.
Colegiile tribunalelor arătate în alineatul precedent pot fi conduse de către un președinte de colegiu. Președintele tribunalului poate el însuși conduce unul dintre colegii și are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului.
Tribunalele populare, în circumscripția cărora sînt cuprinse comune sau orașe pentru care sînt întocmite cărți funciare, vor avea o organizare specială de carte funciară, condusă de un judecător.
Tribunalele populare și tribunalele militare de mari unități judeca în complet format dintr-un judecător și doi asesori populari.
Tribunalele regionale și tribunalele militare de regiuni militare judeca, atît în prima instanța cît și în recurs, în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari.
Colegiile Tribunalului Suprem judeca, în toate cazurile, în complet format din 3 judecători.
Instanțele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate.
Tribunalul Suprem, judecind recursurile în supraveghere, verifica legalitatea și temeinicia hotărîrilor judecătorești definitive.
Hotărîrile judecătorești se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată.
Tribunalele populare sînt:
a) tribunalele populare de raion;
b) tribunalele populare de oraș;
c) tribunalele populare de raion orasenesc.
În fiecare raion funcționează unul sau mai multe tribunale populare de raion.
În orașe pot funcționa tribunale populare de oraș și tribunale populare de raion orasenesc.
Numărul, sediile și circumscripțiile de judecată ale tribunalelor populare se stabilesc de Ministrul Justiției.
Ministrul Justiției va desemna judecătorii tribunalelor populare care judeca pricinile penale privind sectorul căilor ferate, precum și pricinile privind sectorul marinei comerciale.
În orașele cu împărțire raionala, Ministrul Justiției va putea dispune ca pricinile privind infracțiunile flagrante să fie judecate numai de anumite tribunale populare.
Tribunalele populare judeca în fond toate pricinile, în afară de cele date de lege în competența altor instanțe.
Tribunalele regionale sînt:
a) tribunalele regionale;
b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
În fiecare regiune funcționează unul sau mai multe tribunale regionale.
În Capitala Republicii Populare Române funcționează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
Tribunalele regionale au cîte unul sau mai multe colegii penale și cîte unul sau mai multe colegii civile.
Numărul, sediile și circumscripțiile de judecată ale tribunalelor regionale, ca și numărul colegiilor acestora, se stabilesc de Ministrul Justiției.
Ministrul Justiției va desemna judecătorii colegiilor tribunalelor regionale care judeca, în recurs sau în fond, pricinile penale privind sectorul căilor ferate sau pricinile privind sectorul marinei comerciale.
Tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor tribunalelor populare al căror sediu se afla în circumscripția lor, precum și, în fond, pricinile date prin lege în competența lor.
Tribunalele militare sînt următoarele:
a) tribunalele militare de mari unități;
b) tribunalele militare de regiuni militare; pentru aceeași regiune militară se pot înființa unul sau mai multe asemenea tribunale militare.
Tribunalele militare de regiuni militare vor avea unul sau mai multe colegii; numărul acestora se va stabili de Ministrul Justiției.
Numărul, sediile și circumscripțiile de judecată ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Forțelor Armate.
Tribunalele militare judeca în fond infracțiunile ce aduc atingere disciplinei și capacității de lupta a Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, săvîrșite de militari, precum și celelalte infracțiuni săvîrșite de militari și civili, date prin lege în competența instanțelor militare.
Tribunalele militare de regiuni militare judeca și recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare de mari unități.
Președintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puțin gradul de general-maior, președintele de tribunal militar de regiune militară va avea cel puțin gradul de colonel, iar președintele de tribunal militar de mare unitate, cel puțin gradul de maior.
Cînd inculpatul este militar, judecătorul și asesorii populari ce alcătuiesc completul de judecată vor avea cel puțin gradul inculpatului, în afară de cazul în care judecata se face de Plenul Tribunalului Suprem.
În Republica Populara Romina funcționează un Tribunal Suprem.
Ședințele Plenului Tribunalului Suprem un colegiu civil și un colegiu militar, compuse din numărul necesar de judecători.
Președintele Tribunalului Suprem este ajutat de un vicepreședinte și trei presedinti de colegii.
Președintele prezidează Plenul Tribunalului Suprem și poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.*)
------------
Notă *) Art. 26 este reprodus fără alineatul doi, care a fost abrogat prin Decretul nr. 470 din 5 decembrie 1958 .
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, au loc cu participarea a cel puțin jumătate din numărul judecătorilor fiecărui colegiu și întotdeauna cu un număr de membri fără soț.
Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciară a tribunalelor prin:
a) judecarea recursurilor în supraveghere.
În cazul cînd hotărîrea atacată a fost pronunțată de un colegiu al Tribunalului Suprem, recursul în supraveghere se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
b) îndrumările pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întrunește cel puțin o dată Ia 3 luni, cu participarea Ministrului Justiției.
La ședințele Plenului Tribunalului Suprem pune concluzii Procurorul General al Republicii Populare Române.
Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în fond de tribunalele regionale și de tribunalele militare de regiuni militare; el judeca în fond pricinile date prin lege în competența sa.
Judecătorii de la tribunalele populare și regionale se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
Președintele, vicepreședintele, președinții de colegii și judecătorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Naționala.
Ei pot fi revocați și înlocuiți de Marea Adunare Naționala.
Numirea în funcție a judecătorilor militari, precum și miscarea acestora, cu excepția acelora de la Colegiul militar al Tribunalului Suprem, se fac de către Ministrul Justiției.
Încadrarea și avansarea judecătorilor militari în cadrele Forțelor Armate ale Republicii Populare Române și acordarea gradelor militare se fac potrivit statutului corpului ofițerilor, la propunerea Ministrului Justiției. De asemenea, numirea președinților de tribunale militare, a loctiitorilor acestora, precum și a președinților de colegii, se face de Ministrul Justiției.
Judecător poate fi persoana care:
a) este cetățean român și are folosință și exercițiul tuturor drepturilor civile și politice, bucurindu-se de o reputație nestirbita;
b) are studii juridice superioare, cu examenul de stat;
c) a fost declarata reusita la examenul depus în urma efectuării stagiului judecătoresc prescris de lege.
Pentru a fi președinte de tribunal popular, se cere o vechime de cel puțin trei ani în munca de judecător sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35.
Pentru a fi judecător la un tribunal regional se cere o vechime de cel puțin șase ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puțin un an în munca de președinte al unui tribunal popular.
Pentru a fi președinte sau loctiitor de președinte de tribunal regional se cere o vechime de cel puțin zece ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puțin trei ani în munca de președinte al unui tribunal popular sau o vechime de cel puțin trei ani în munca de judecător la un tribunal regional.
Ca vechime în munca de judecător se socotește și timpul în care s-a prestat efectiv munca de: consilier juridic în Ministerul Justiției, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, notar, avocat, jurisconsult, lucrători în cadrul unor direcții, secții sau birouri juridice cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice, cadre didactice în învățămîntul juridic superior, lucrători în institutele de cercetări juridice, arbitru și consultant arbitral, redactor și redactor adjunct la revistele juridice editate sub îngrijirea unui organ de stat.
Stagiarii se numesc de Ministrul Justiției, ei trebuind sa îndeplinească condițiile prevăzute în art. 33 lit. a și b. Stagiul este de doi ani; la expirarea lui, stagiarii vor fi supuși unui examen obligatoriu.
Cei respinsi la examen au dreptul să se prezinte la un nou examen în cel mult un an de zile; dacă și la acest examen vor fi respinsi, angajarea lor încetează.
Atribuțiile stagiarilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Condițiile de efectuare a stagiului și examenului, precum și repartizarea stagiarilor la instanțe se stabilesc de Ministrul Justiției.
Judecătorii și stagiarii sînt obligați să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcție. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiției.
La încetarea funcției sau la trecerea în alt loc de muncă, judecătorii sînt obligați sa termine și sa dea în primire toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile.
Ministrul Justiției, direct sau prin președinții instanțelor judecătorești, noteaza periodic pe judecătorii de la tribunalele populare, tribunalele regionale și tribunalele militare, în ce privește însușirile lor profesionale, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, precum și corespunderea lor în munca.
Pornirea procesului penal și sesizarea instanței împotriva judecătorilor de la tribunalele populare din circumscripția unui tribunal regional, precum și pentru judecătorii acestui tribunal se fac de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.
Împotriva judecătorilor de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și împotriva acelora de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea procesului penal și sesizarea instanței se fac de Procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române, iar împotriva judecătorilor tribunalelor militare de către Procurorul General al Republicii Populare Române.
Pornirea procesului penal și sesizarea instanței se fac împotriva judecătorilor Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunări Naționale.
Asesorii Populari se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
Asesor popular poate fi orice persoană care este cetățean român, are vîrsta de 23 ani împliniți, nu a suferit nici o condamnare penală și are folosință și exercițiul tuturor drepturilor politice și civile.
La instanțele militare vor putea fi asesori populari și persoane care nu au împlinit vîrsta de 23 ani.
Asesorii populari se aleg pe un termen de 4 ani la propunerea organizațiilor oamenilor muncii: organizațiile Partidului Muncitoresc Romin, sindicatele, cooperativele, organizațiile de tineret și asociațiile culturale, precum și alte organizații obștești.
Asesorii populari pentru tribunalele populare de raion, de oraș și de raion orasenesc se aleg de către sfaturile populare ale unităților administrativ-teritoriale în cadrul cărora funcționează aceste instanțe.
Asesorii populari pentru tribunalele regionale se aleg de către sfaturile populare ale regiunilor respective, iar asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române se aleg de către Sfatul popular al Capitalei Republicii Populare Române.
Alegerile de asesori populari pentru tribunalele populare se supun spre confirmare comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior celui care a făcut alegerea.
Modul de efectuare al alegerilor de asesori populari, precum și data ținerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Asesorii populari dau socoteala pentru activitatea lor celor care i-au ales.
Retragerea mandatului de asesor popular nu se poate face decît prin revocarea asesorului de către cei ce l-au ales sau prin efectul unei hotărîri penale definitive de condamnare.
Sarcina de asesor popular este obligatorie. În cursul mandatului lor, asesorii populari sînt chemați de președintele instanței la îndeplinirea obligațiilor lor, pe rind, pentru cîte o perioadă de la 2-6 luni pe an.
Președintele instanței va organiza chemarea în completul de judecată a asesorilor populari în asa fel încît să se evite schimbarea concomitenta a ambilor asesori din completul respectiv și a asigura, între schimbarea unuia și celuilalt, un interval de cel puțin 15 zile și nu mai mare de 30 zile.
Alineatul precedent se aplică în mod corespunzător și la chemarea asesorilor la formarea completului de judecată la tribunalele regionale și Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
De asemenea, în interesul justei rezolvari a unei pricini, dacă este necesar, președintele poate chema în mod special anumiti asesori populari cu anumite cunoștințe de specialitate sau cu experienta în anumite domenii de activitate.
Asesorii populari își păstrează locul ce-l ocupa în producție.
În timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit de unitatea unde este angajat cu o indemnizație zilnica, egala cu cîștigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispozițiile Codului muncii.
Sumele astfel plătite de unitățile unde sînt angajați asesorii populari vor fi restituite, trimestrial unităților de către Ministerul Justiției.
Dacă asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizație zilnica stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Dispozițiile legale privind îndeplinirea atribuțiilor de judecător se aplică și asesorilor populari.
Numărul asesorilor populari pentru fiecare instanța judecătorească se stabilește de Ministrul Justiției.
Executarea hotărîrilor pronunțate în pricinile civile, precum și executarea dispozițiilor cu caracter de drept civil cuprinse în hotărîrile pronunțate în pricinile penale se face de către executorii judecătorești.
Executor judecătoresc poate fi persoana care are exercițiul și folosință tuturor drepturilor politice și civile și a absolvit o școala juridică, ori a îndeplinit cu deosebită pricepere funcția de secretar în cadrul unei instanțe judecătorești.
Executorii judecătorești se numesc de Ministrul Justiției.
Executorii judecătorești funcționează la tribunalele populare.
Prin ordinul Ministrului Justiției se va putea stabili funcționarea lor și la alte tribunale.
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor tribunalelor populare și regionale, aceștia, ca și președinții și loctiitorii lor, precum și președinții de colegii, se numesc de Ministrul Justiției. Numărul judecătorilor la tribunalele populare și regionale se stabilește de Ministrul Justiției.
Ministrul Justiției poate, pentru motive bine justificate, sa acorde scutiri în ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 33 lit. b și c, sau cu privire la condițiile de stagiu prevăzute de art. 34 și 45.
De asemenea pînă la stabilirea prin lege a procedurii alegerii asesorilor populari la instanțele militare, aceștia se numesc, pe termen de un an, de către Ministrul Forțelor Armate. Ei pot fi revocați în aceleași condiții, în care au fost numiți.
Președinții, loctiitorii acestora și judecătorii tribunalelor militare și personalul operativ din Direcția tribunalelor militare a Ministerului Justiției sînt în serviciul militar activ.
Dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare pentru abateri de serviciu este exercitat numai potrivit statutului disciplinar al judecătorilor. În acest scop se alcătuiesc, pentru președinții și judecătorii tribunalelor militare de mari unități, colegii disciplinare pe lîngă tribunalele militare de regiuni militare, iar colegiul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem va judeca abaterile săvîrșite de președinții și judecătorii acestor din urma tribunale militare.
Pentru abaterile de la disciplina militară, ei răspund potrivit regulamentului disciplinar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române.
În înțelesul prezentei legi cei care au licenta în drept se asimilează cu absolvenții facultăților de științe juridice cu examenul de stat.
Președinții de tribunal și judecătorii actualmente în funcțiune care nu îndeplinesc condițiile prezentei legi se considera numiți în temeiul prevederilor art. 50.
Cauzele în curs de judecată la instanțele speciale desființate vor fi trimise instanțelor competente sa judece potrivit modificărilor aduse prin prezenta lege. Aceste instanțe vor fi competente sa judece și revizuirile și contestațiile în cauzele definitiv judecate, precum și sa pună în executare hotărîrile pronunțate de instanțele speciale desființate.
Potrivit aceleiași reguli vor fi predate și arhivele.
Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, și Decretul nr. 292 din 21 iulie 1949, pentru înființarea și organizarea tribunalelor speciale feroviare și a parchetului feroviar, sînt și rămîn abrogate.
De asemenea, se abroga Legea nr. 7 din 19 iunie 1952, pentru organizarea instanțelor și procuraturilor militare; art. 22 din statutul disciplinar al judecătorilor, aprobat prin Decretul nr. 338 din 27 august 1953; toate dispozițiile prevăzute în Decretul nr. 40 din 14 februarie 1950, privind marina comercială, referitoare la organizarea și funcționarea tribunalelor maritime și fluviale; art. 136 din Decretul nr. 41 din 14 februarie 1950, pentru supravegherea, controlul și ordinea navigației maritime și fluviale.
-------------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.