Articolul 1
Dezvoltarea rețelei de drumuri se realizează într-o conceptie unitară, în concordanta cu cerințele economiei naționale și contribuie la îmbunătățirea continua a condițiilor de viața ale populației.
LEGEA DRUMURILOR
EXPUNERE DE MOTIVE
În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării impetuoase a economiei naționale și a turismului intern și internațional, transporturile rutiere au crescut considerabil. Astfel, în anul 1974, volumul în tone transportate cu mijloace auto va reprezenta peste 80% din totalul mărfurilor transportate cu toate mijloacele de transport, față de numai 10% cît a reprezentat în anul 1955.
Pentru asigurarea transporturilor rutiere, țara noastră dispune în prezent de o rețea de drumuri de peste 135.000 km, din care 76.000 (57%) reprezintă drumurile publice, iar restul de 59.000 km (43%) sînt drumurile de exploatare în categoria cărora intra drumurile industriale, forestiere, agricole și altele. Din rețeaua de 76.000 km drumuri publice, 13.000 km sînt drumuri naționale și 63.000 km drumuri județene și comunale.
Extinderea și modernizarea drumurilor s-au realizat prin alocarea unor importante fonduri financiare și mijloace materiale. Eforturile făcute de stat pentru realizarea unei rețele de drumuri la nivelul nevoilor economiei naționale și a cerințelor populației n-au dat însă întotdeauna rezultate corespunzătoare, în administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor manifestindu-se o serie de neajunsuri.
Lipsurile ce se manifesta în activitatea de drumuri sînt datorate și faptului ca legislația în materie și anume Decretul nr. 142/1953 privind construirea, modernizarea, întreținerea și administrarea drumurilor publice, precum și Decretul nr. 335/1957 de modificare a acestui decret, a devenit necorespunzătoare și nu permite să se acționeze pentru promovarea unei politici unitare și ferme în acest domeniu.
În scopul eliminării lipsurilor existente în domeniul drumurilor și al îmbunătățirii activității în acest important sector al economiei, este necesar ca Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor sa devină organul unic de autoritate, coordonare și control pentru drumurile de toate categoriile, în aceasta calitate urmînd a avea următoarele sarcini principale:
- să asigure și sa răspundă de dezvoltarea unitară a întregii rețele de drumuri în concordanta cu cerințele economiei naționale;
- sa acorde o grija deosebită apărării și conservării fondurilor agricole, evitindu-se cu ocazia lucrărilor de drumuri degradarea sau schimbarea destinației terenurilor agricole;
- sa elaboreze studii, prognoze și programe pentru dezvoltarea și sistematizarea rețelei de drumuri publice și sa avizeze programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
- sa avizeze construcțiile de noi drumuri publice și de exploatare, aprobarea acestora urmînd a se face centralizat, și sa coordoneze acțiunea de modernizare a drumurilor situate în afară localităților;
- sa elaboreze norme ce se aproba prin lege, privind proiectarea, construirea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor;
- sa stabilească măsuri obligatorii pentru toate organizațiile socialiste de stat, cooperatiste, obștești și alte persoane juridice care au în administrare sau în proprietate drumuri de orice categorii;
- să asigure construirea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea autostrazilor și a drumurilor naționale prin unități direct subordonate.
În aplicarea acestor principii a fost adoptată alăturată lege a drumurilor, care urmărește sa realizeze, prin reglementări uniforme, condițiile necesare pentru desfășurarea activității în domeniul drumurilor, la un nivel corespunzător cerințelor actuale și de perspectiva ale economiei naționale și ale populației.
Legea cuprinde următoarele reglementări principale:
Capitolul I "Dispoziții generale" consacra principiul potrivit căruia dezvoltarea rețelei de drumuri, indiferent de categoria acestora, se realizează într-o conceptie unitară, normele privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor urmînd a fi aprobate prin lege.
Capitolul II "Categoriile de drumuri", mentinind actualele prevederi referitoare la categoriile de drumuri, le completează cu autostrazile, care sînt drumuri publice destinate exclusiv traficului autovehiculelor de mare viteza și necesita condiții speciale de exploatare.
Aprobarea construirii drumurilor noi, precum și încadrarea drumurilor, se prevede să se facă, în funcție de importanța lor, prin decret prezidential, pentru autostrăzi și drumuri naționale, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri pentru drumuri județene, comunale și de exploatare și prin decizia comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, pentru străzi.
Capitolul III "Proiectarea, construirea modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor" cuprinde, într-o formă îmbunătățită față de vechile reglementări, reguli referitoare la aceste activități, introducîndu-se în scopul asigurării unei politici unitare în acest domeniu prevederea ca unitățile de specialitate din cadrul administrației locale de stat avînd drept obiect construirea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor județene și comunale să fie subordonate atît comitetelor executive ale consiliilor populare județene, respectiv al municipiului București, cît și Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor, în ceea ce privește elaborarea sarcinilor de plan anuale, precum și îndrumarea tehnica și metodologică de specialitate.
Capitolul IV "Condiții de exploatare a drumurilor" cuprinde reglementări destinate să asigure folosirea rațională a drumurilor, stabilind tonajele și gabaritele admise pe drumurile publice, precum și prevederi menite sa determine concret condițiile în care, în mod excepțional, circulația poate fi închisă sau restrictionata pe drumurile publice.
Capitolul V "Autorizari de construcții și instalații în zona drumurilor publice" defineste într-o formă îmbunătățită zonele de protecție a drumurilor și servituțile în aceste zone și reglementează autorizarea de construcții și instalații în zona drumurilor.
Capitolul VI "Apărarea și protecția drumurilor" cuprinde noi prevederi care să asigure în mod eficient conservarea drumurilor publice și stabilește norme de exploatare, apărare și protecție în acest domeniu.
Capitolul VII "Conducerea, coordonarea și controlul activității de drumuri" prevede atribuțiile Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor ca organ unic de autoritate în problemele de drumuri, precum și înființarea în cadrul acestui minister a unui Consiliu al drumurilor - organ deliberativ - pentru aplicarea unitară a sarcinilor ce revin Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor în domeniul drumurilor. Componenta Consiliului drumurilor urmează a se stabili de Consiliul de Miniștri.
Capitolul VIII "Dispoziții finale și tranzitorii" conține unele măsuri tranzitorii în legătură cu aplicarea legii. Astfel, se prevede că în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a legii să fie prezentate propuneri pentru sistematizarea drumurilor de interes local și de exploatare în scopul restringerii lor la maximum, iar în termen de un an de la aceeași dată să fie revizuite intersectiile și accesele la drumurile publice existente. Totodată se dispune abrogarea Decretului nr. 142/1953, modificat prin Decretul nr. 335/1957 și a altor dispoziții contrare urmînd ca noua lege să între în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare.
În scopul dezvoltării unitare a întregii rețele de drumuri și al asigurării construirii, modernizării, întreținerii, exploatării și administrării drumurilor, pentru satisfacerea nevoilor de transport rutier ale economiei și ale populației,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Dezvoltarea rețelei de drumuri se realizează într-o conceptie unitară, în concordanta cu cerințele economiei naționale și contribuie la îmbunătățirea continua a condițiilor de viața ale populației.
Drumuri, în interesul prezentei legi, sînt căile de comunicație terestra, altele decît căile ferate, special amenajate pentru circulația vehiculelor și a pietonilor.
Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, locurile de parcare și stationare, plantațiile, indicatoarele și instalațiile pentru circulație, cantoanele și clădirile de serviciu, precum și orice alte construcții, amenajări sau instalații destinate apărării sau exploatării drumului.
Construirea de drumuri noi se aproba în condițiile prezentei legi.
Normele privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor se aproba prin lege.
La proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor se va acorda o grija deosebită apărării și conservării terenurilor agricole, evitindu-se degradarea sau schimbarea destinației acestora.
Drumurile existente, care nu se justifica din punct de vedere economic, vor fi desființate.
Terenurile rămase disponibile în urma modernizării, rectificarii sau desființării drumurilor vor fi redate imediat producției agricole sau altei destinații productive, în condiții corespunzătoare folosirii lor.
Drumurile se împart, din punct de vedere al folosinței și al administrării, în:
a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerințelor de transport rutier ale întregii economii naționale și ale populației și care sînt gospodărite de organele centrale sau locale ale administrației de stat;
b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport ale unor organizații socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte organizații obștești sau altor persoane juridice și care sînt gospodărite de către organizațiile ce le au în administrare sau în proprietate.
Din punct de vedere funcțional drumurile se împart în următoarele categorii:
a) drumuri publice de interes republican;
- autostrăzi;
- drumuri naționale;
b) drumuri publice de interes local;
- drumuri județene;
- drumuri comunale;
- străzi;
c) drumuri de exploatare: forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum și alte drumuri, care sînt legate direct de rețeaua drumurilor publice.
Drumurile publice de interes republican asigura legăturile dintre capitala tarii și orașele reședința de județ și municipii sau alte localități importante, precum și cu țările vecine.
Drumurile publice de interes local asigura legăturile dintre orașele, comunele și satele din cuprinsul județului sau cu cele din județele invecinate, precum și cu garile, porturile și aeroporturile, stațiunile balneoclimaterice și locurile de agrement situate în afară localităților.
Strazile sînt drumurile publice din interiorul localităților.
Drumurile publice își păstrează categoria din care fac parte, considerindu-se fără întrerupere și în traversarea localităților. Portiunile de drum în traversare servesc ca străzi.
Drumurile de exploatare sînt cai rutiere construite sau amenajate în scopul gospodăririi fondului forestier și transportului materialului lemnos, cercetărilor geologice și accesului la exploatările zăcămintelor de substanțe minerale utile, exploatării și întreținerii sistemelor de hidroamelioratii și irigații, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu rețeaua drumurilor publice.
Încadrarea sau trecerea unui drum dintr-o categorie în alta se face astfel:
a) autostrazile și drumurile naționale, prin decret prezidential;
b) drumurile județene, comunale și de exploatare, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri;
c) strazile, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București.
Construirea de drumuri noi, precum și desființarea de drumuri, se aproba de organele prevăzute la art. 12, în funcție de categoria drumului.
Proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor prevăzute în art. 12 lit. a) și b) se efectuează pe baza planului de dezvoltare unitară a rețelei rutiere cu respectarea normelor și a normativelor în vigoare, precum și în conformitate cu prevederile documentațiilor de sistematizare.
La proiectarea și executarea lucrărilor de drumuri se va urmări apărarea și conservarea fondului agricol, precum și eficienta economică a acestor lucrări, prin folosirea intensiva a drumurilor existente, menținerea traseelor în cazul modernizării lor, în condițiile în care se asigura elementele geometrice corespunzătoare nevoilor de exploatare, evitarea paralelismelor între traseele de drumuri și restrîngerea la maximum a drumurilor de exploatare.
Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru construcții de drumuri noi sau pentru modernizări de drumuri, se face numai pe baza aprobărilor prealabile de scoatere din producție agricolă vegetala sau din fondul forestier, după caz, obținute în condițiile prevăzute de lege.
În scopul evitării inundarii drumurilor, a construcțiilor și a terenurilor agricole limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea în mod obligatoriu lucrările necesare asigurării scurgerii apelor.
La stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, sociale și culturale, precum și la dezvoltarea unor asemenea obiective, se va ține seama de folosirea rețelei de drumuri existente, evitindu-se construirea de noi drumuri.
Proiectarea, construirea, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor se fac după cum urmează:
a) autostrazile și drumurile naționale, de către Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, prin unitățile sale centrale și teritoriale. Se exceptează portiunile de autostrăzi și drumuri naționale în traversarea perimetrelor construibile ale orașelor reședința de județe și municipiilor, care sînt în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestora;
b) drumurile județene și comunale, de către comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București pe teritoriul cărora se afla și se realizează, prin unități de specialitate subordonate acestora; în ceea ce privește elaborarea sarcinilor de plan anuale, îndrumarea tehnica și metodologică de specialitate, aceste unități sînt subordonate și Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor. Se exceptează portiunile de drumuri județene în traversarea perimetrelor construibile ale orașelor reședința de județ și municipiilor, care sînt în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare respective;
c) strazile, inclusiv trotuarele, piețele, parcajele, zonele liniilor de tramvai și spațiile verzi aferente strazilor, de către comitetul executiv al consiliului popular al comunei, orașului sau municipiului, după caz;
d) drumurile de exploatare, de către organizațiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești sau alte persoane juridice care le au în administrare sau în proprietate.
Drumurile publice modernizate vor fi prevăzute cu platforme pentru stațiile de transport în comun și locuri de stationare sau parcare, în afară părții carosabile a drumului, potrivit normelor și normativelor în vigoare.
În orașe se pot prevedea platforme pentru stațiile de tramvai și pe partea carosabilă a strazii.
Intersectiile la același nivel între drumurile de orice categorie se amenajeaza, se modifica sau se sistematizeaza de către organele care le au în administrare ori în proprietate atunci cînd condițiile de siguranță circulației o impun.
Cheltuielile privind executarea acestor lucrări sînt în sarcina organului de administrare a drumului pe care se desfășoară traficul ce impune amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiei.
Pentru amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la același nivel se va obține și avizul Ministerului de Interne.
Construirea incrucisarilor dintre un drum și o cale ferată este în sarcina organului care solicită incrucisarea, iar lucrările determinate de reparația liniilor și racordarea cu drumul traversat în zona caii ferate sînt în sarcina organelor de administrare a căilor ferate și se executa numai cu acordul organului care administrează ori are în proprietate drumul.
Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în zona caii ferate revin organului care administrează calea ferată.
Intersectiile drumurilor, între ele sau cu calea ferată, prin pasaje denivelate se construiesc sau se modifica potrivit normelor stabilite prin lege, de către:
a) organele care administrează drumul de categorie superioară, atunci cînd denivelarea este impusa de creșterea normală a traficului pe acest drum, sau de organul care administrează calea ferată, atunci cînd denivelarea este impusa de traficul feroviar;
b) organele care, prin amplasarea unor obiective noi sau dezvoltarea celor existente, generează în intersectie un trafic intens care impune denivelarea.
Întreținerea pasajelor superioare este în sarcina organului care administrează calea de comunicație situata pe pasaj, iar căile de acces și instalațiile aferente de la nodurile rutiere se întrețin de către organele care le au în administrare.
Exploatarea drumurilor publice se face potrivit prezentei legi. Condițiile de exploatare a celorlalte drumuri se stabilesc de ministere, pentru fiecare categorie de drum, cu acordul Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Organizațiile care au drumuri în administrare sau în proprietate sînt obligate să le mențină permanent în stare de viabilitate, în scopul exploatării rationale a întregii rețele rutiere, în condiții de siguranță circulației.
Tonajele și gabaritele admise pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice se stabilesc după cum urmează:
a) tonaje
- pe autostrăzi și pe drumurile deschise traficului internațional, precum și pe strazile modernizate în orașe: 10 tone pe osia simpla și 16 tone pe osia dubla;
- pe celelalte drumuri modernizate: 8 tone pe osia simpla și 14,5 tone pe osia dubla;
- pe drumurile impietruite: 7,5 tone pe osia simpla și 12 tone pe osia dubla.
Distanta între axele osiei duble nu poate depăși 2 m.
b) gabarite
- lățimea 2,5 m
- înălțimea 4,0 m
- lungimea 12,0 m pentru autovehicul fără remorci
15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca
16,0 m pentru autovehicul articulat
18,0 m pentru autovehicul cu 1 remorca
22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci
30,0 m pentru tramvaie.
Pentru transporturile cu tonaje și gabarite care depășesc limitele de mai sus, efectuate pe drumurile publice, se va solicita în prealabil autorizație specială care va fi eliberata, de la caz la caz, de către organul care administrează drumul respectiv. În autorizație vor fi precizate condițiile și perioadele de efectuare a acestor transporturi pentru a nu stinjeni circulația pe drumurile publice și pentru a nu degrada sistemul rutier al drumului.
Lucrările de amenajare și consolidare a drumurilor sau lucrărilor de arta, precum și modificarea instalațiilor aeriene de orice fel, impuse de efectuarea transporturilor care depășesc limitele prevăzute mai sus, se finanțează de beneficiarul transportului. Cheltuielile necesare inlaturarii degradărilor provocate drumurilor publice ca urmare a efectuării unor transporturi cu tonaje și gabarite depășite sînt în sarcina beneficiarului acestor transporturi.
Proiectarea, execuția sau contractarea în țara sau din import de utilaje, agregate și instalații, precum și de vehicule cu gabarite și tonaje ce depășesc limitele prevăzute în art. 21, se fac cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor în ceea ce privește posibilitatea de transport și condițiile de circulație pe drumurile publice.
Organizațiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești sau alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, nu pot efectua pe drumurile publice nici un fel de lucrări care ar duce la instituirea unor restrictii de circulație sau la închiderea acesteia.
În cazul unor situații sau lucrări impuse de exploatarea rețelei de drumuri publice sau de executarea unor lucrări autorizate în zona drumului, organele care administrează drumurile publice vor putea închide sau institui restrictii de circulație pe timp limitat și pe porțiuni de drum determinate, în condițiile stabilite de Ministerul de Interne împreună cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, asigurind continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor putea devia traficul rutier de pe portiunile de drumuri naționale în traversarea localităților, prin dirijarea acestuia pe alte străzi, numai cu acordul comun al Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor și al Ministerului de Interne.
Pentru restabilirea grabnica a circulației pe drumurile publice afectate de inundații sau alte calamitati, organele în administrarea cărora se afla drumul, împreună cu organele Ministerului de Interne, vor lua de îndată măsurile necesare, executind variante locale sau alte amenajări cu caracter provizoriu sau folosind în mod temporar drumurile de exploatare.
În cazurile în care lucrările nu vor putea fi executate în zona drumurilor publice, acestea se vor efectua și pe alte terenuri proprietate de stat sau cooperatista, luindu-se măsuri ca suprafețele ocupate să fie minime, să fie redate destinației inițiale în cel mai scurt timp și să se evite pe cît posibil cauzarea de pagube culturilor și plantațiilor de pe aceste terenuri. În asemenea cazuri, pentru terenurile agricole sau aflate în fondul forestier, organul care administrează drumul este obligat sa încunoștiințeze Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, după caz, indicind suprafața terenului ocupat și durata.
Amplasarea de construcții și instalații sau crearea de obstacole de orice fel care împiedica desfășurarea în siguranța a circulației sau dezvoltarea în perspectiva a drumurilor publice, executarea de lucrări sau exploatări care ar periclita stabilirea drumurilor ori ar provoca inzapezirea sau inundarea acestora, sînt interzise.
Zona drumului este constituită din ampriza și doua fisii laterale denumite zone de siguranță și cuprinde zonele de teren ocupate de drum și de lucrările arătate la art. 2 alin. 2. Lățimea zonei drumului diferă în funcție de terenul în care se desfășoară drumul și se stabilește prin planurile de situație sau proiectele de construire, modernizare ori modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege.
Zonele de siguranță sînt destinate pentru semnalizare sau alte scopuri legate de exploatarea drumurilor și de siguranță circulației, precum și pentru plantații rutiere executate potrivit normativelor în vigoare.
Zonele de protecție ale drumurilor publice, din afară localităților, sînt fîșiile de teren situate de o parte și de alta a zonei drumului, între marginile exterioare ale acesteia și pînă la 22 m de la ax, în cazul drumurilor naționale, pînă la 20 m de la ax, în cazul drumurilor județene și pînă la 18 m de la ax, în cazul drumurilor comunale.
Zonele de protecție se stabilesc în limitele de mai sus de către organele care administrează drumurile, în funcție de cerințele de dezvoltare a drumurilor.
Terenurile care alcătuiesc zonele de protecție rămîn în gospodărirea acelora care le au în administrare sau proprietate, cu folosință respectiva, agricolă sau silvică, după caz. În dreptul obiectivelor militare, lățimea zonelor de protecție a drumurilor publice se stabilește cu acordul Ministerului Apărării Naționale.
Pentru drumurile de exploatare nu se prevăd zone de protecție.
Lățimea zonei strazilor, în care se includ trotuarele și suprafețele de teren necesare amplasarii lucrărilor anexe ale acestora, se stabilește prin documentațiile de sistematizare a localităților respective.
Pe zona drumului public este interzisă amplasarea oricărui fel de construcții și instalații ce nu aparține drumului sau executarea de lucrări în traversarea drumului prin săpături deschise. În cazuri excepționale, pe baza autorizației eliberate de organul care administrează drumul, în zona drumului public se pot amplasa sau executa asemenea lucrări, cu condiția ca acestea sa nu afecteze siguranța circulației.
Pentru instalarea de cai ferate sau linii de tramvai în zona drumului public, se va lua și acordul Ministerului de Interne.
Executarea fără autorizație sau nerespectarea condițiilor prevăzute în autorizație atrage desființarea construcțiilor sau instalațiilor amplasate în zona drumurilor, de către beneficiarul lucrărilor executate, sau, cînd acesta refuza, de către organele care au în administrație drumurile respective. Cheltuielile legate de desființarea construcțiilor și instalațiilor vor fi suportate de beneficiarii acestora.
Amplasarea în zonele drumurilor, precum și traversarea acestora de către rețelele de telecomunicații, electrice, de termoficare, conducte, canale și alte asemenea, se vor face în conformitate cu normele aprobate prin lege.
În proiectele lucrărilor de poduri, viaducte, tunele și pasaje denivelate se vor prevedea spațiile necesare pentru instalațiile de telecomunicații, energetice, conducte de apa, gaze, termoficare, în conformitate cu normele prevăzute la alineatul precedent și cu acordul Ministerului Apărării Naționale.
Executarea oricărui fel de construcții și instalații noi se poate face în zonele de protecție a drumului stabilite în art. 26, numai cu acordul organului care administrează drumul public.
În zonele de protecție se pot efectua plantații și culturi, dacă acestea nu aduc prejudicii exploatării drumului sau bunei desfășurări a circulației.
Beneficiarii construcțiilor sau instalațiilor autorizate în zona drumurilor sînt obligați să execute demolarea, mutarea sau modificarea acestor lucrări, în condițiile prevăzute de lege, pe cheltuiala lor și fără nici o despăgubire, dacă acestea sînt impuse de construirea, modernizarea, modificarea, întreținerea și exploatarea drumului public sau siguranța circulației. Fac excepție construcțiile și instalațiile speciale ale Ministerului Apărării Naționale.
Organul care administrează drumul este obligat sa înștiințeze pe beneficiari cu cel puțin 12 luni înainte de începerea anului în care se impune execuția lucrărilor de mutare sau modificare a construcțiilor sau instalațiilor.
Organizațiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești și alte persoane juridice, precum și persoanele fizice care au construcții, instalații și terenuri situate în afară zonei drumului public sau care executa construcții, desecări, irigații, împăduriri, exploatări și defrisari de păduri, lacuri de acumulare, amenajări piscicole, iazuri, precum și alte amenajări sau lucrări, sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru a asigura scurgerea apelor și stabilitatea terenurilor și a împiedica erodarea, alunecarea, degradarea sau impotmolirea drumurilor ori a lucrărilor anexe acestora.
Planurile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a bazinelor hidrografice și de stingere a torenților, care cuprind în perimetrul lor drumuri publice, vor fi elaborate cu acordul organelor care administrează drumurile respective.
Exploatarea nisipului, pietrisului, balastului sau a altor materiale din albiile rîurilor sau din malurile cursurilor de apa aflate în vecinătatea drumurilor, podurilor și lucrărilor de apărare a acestora se poate face numai cu acordul prealabil al organului care administrează drumurile respective.
La executarea lucrărilor prevăzute la alineatul precedent, beneficiarii acestora vor lua măsurile necesare care să asigure stabilitatea și integritatea construcțiilor rutiere și sa împiedice provocarea de inundații, degradarea culturilor sau a altor obiective.
Este interzisă circulația pe drumurile publice asfaltate a autovehiculelor cu senile fără bandaje de protecție. Circulația autovehiculelor senilate ale Ministerului Apărării Naționale este admisă pe drumurile publice asfaltate, în cazul cînd nu exista posibilitatea evitării acestora, cu acordul și în condițiile stabilite de organul care administrează drumul.
Circulația pe drumurile publice modernizate a autovehiculelor echipate cu pneuri cu cuie se va efectua în condițiile stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor împreună cu Ministerul de Interne.
Taierea arborilor, pomilor și arbustilor aflați în zona drumurilor de orice categorie sau a celor plantati în afară acestei zone, în scopul consolidării și protecției drumurilor, se poate face numai în condițiile stabilite prin lege.
Recoltarea fructelor, florilor și a frunzelor din plantațiile aferente drumurilor publice, precum și a ierbii de pe zona acestora, se executa de organizațiile de stat, cooperatiste sau obștești pe baza convențiilor încheiate cu organul ce administrează drumul.
Organizațiile și persoanele fizice, beneficiare de construcții sau instalații amplasate în zona drumurilor publice, sînt obligate să execute revizuirea periodică a acestora în scopul asigurării protejării drumurilor și a condițiilor de siguranță a circulației. În acest scop, beneficiarii vor obține autorizație din partea organului care administrează drumul.
Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantațiilor, a indicatoarelor și a altor mijloace de semnalizare rutiera destinate pentru siguranța circulației, precum și a construcțiilor și instalațiilor menționate la art. 2, se pedepsește potrivit legii penale sau contraventional, după caz.
Pagubele provocate drumurilor și lucrărilor anexe acestora cu ocazia efectuării unor transporturi neautorizate sau prin nerespectarea condițiilor din autorizațiile eliberate conform art. 21 ori ca urmare a unor vicii de execuție sau a exploatării necorespunzătoare a construcțiilor și instalațiilor autorizate în zona drumurilor potrivit art. 27, precum și prin încălcarea prevederilor art. 25, 29, 31, 32, 33 și 35 din prezenta lege, vor fi suportate de beneficiarii transporturilor, construcțiilor sau instalațiilor, ori de către cei care au produs pagubele.
Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor conduce, coordonează, controlează și răspunde de activitatea pentru întreaga rețea de drumuri, ca organ unic de autoritate în acest domeniu și în aceasta calitate:
a) asigura dezvoltarea unitară a întregii rețele de drumuri potrivit nevoilor economiei naționale și gospodărirea judicioasă a fondurilor alocate pentru construcția, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor publice;
b) elaborează studii, prognoze și programe pentru dezvoltarea și sistematizarea rețelei de drumuri publice, pe care le supune aprobării Consiliului de Miniștri sau altor organe competente;
c) elaborează împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condițiile legii, proiectele planurilor cincinale și anuale referitoare la construcția, modernizarea și întreținerea drumurilor publice;
d) elaborează norme privind proiectarea, construcția, modernizarea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor și, împreună cu Ministerul de Interne, norme privind siguranța circulației pe drumurile publice;
e) avizează construirea de noi drumuri și desființarea de drumuri, precum și programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
f) asigura o conceptie unitară privind asimilarea de utilaje și echipamente specifice, aplicarea de tehnologii noi și eficiente în proiectarea și execuția lucrărilor, importul de materiale, utilaje, instalații și aparatura necesare activității în domeniul drumurilor, precum și contractarea de lucrări rutiere în străinătate;
g) asigura, potrivit legii, pregătirea cadrelor de specialitate în domeniul drumurilor.
În exercitarea acestor atribuții, Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor stabilește, pe baza legii, măsuri obligatorii pentru ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, organizațiile cooperatiste, celelalte organizații obștești, precum și pentru alte persoane juridice care au în administrare sau în proprietate drumuri de orice categorie.
Aceste organe sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare bunei desfășurări a circulației, la nivelul traficului existent și de perspectiva.
Pentru asigurarea unei concepții unitare aplicarea dispozițiilor prevăzute în art. 38, în cadrul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor funcționează un Consiliu al drumurilor, ca organ deliberativ.
Componenta acestui consiliu se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Conducerea, coordonarea, controlul și răspunderea în activitatea de proiectare, execuție și modernizare a strazilor revin comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București. Proiectarea, execuția și modernizarea strazilor care constituie parte componenta a drumului național se fac cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Lucrările de investiții pentru drumurile publice se finanțează din fondurile de investiții centralizate ale statului, precum și din alte resurse prevăzute de dispozițiile legale.
Investițiile necesare pentru realizarea celorlalte categorii de drumuri aflate în administrarea unităților economice de stat se finanțează din resursele specifice acestora, potrivit dispozițiilor legale.
Cheltuielile necesare pentru întreținerea și repararea drumurilor publice se finanțează de la bugetul statului, precum și din alte resurse prevăzute de dispozițiile legale.
Cheltuielile pentru întreținerea și repararea celorlalte categorii de drumuri aflate în administrarea unităților economice de stat se suporta din cheltuielile de producție ale acestora.
Lucrările privind construcția, modernizarea, întreținerea și repararea drumurilor publice pot fi efectuate și prin contribuția bănească și în munca a cetățenilor, potrivit legii.
Pentru prevenirea inzapezirilor și a inundațiilor, comitetele executive ale consiliilor populare județene iau măsuri și răspund, împreună cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, de folosirea tuturor mijloacelor în acțiunile de întreținere, deszapezire și restabilirea circulației pe toate drumurile publice de pe teritoriul județelor respective.
Pentru restabilirea și menținerea viabilitatii drumurilor pot fi mobilizati și cetățeni, potrivit legii.
Pentru asigurarea materialului pietros necesar construirii și întreținerii drumurilor, organele care le administrează pot deschide și exploata cariere și balastiere, potrivit dispozițiilor legale.
Deschiderea, accesul și exploatarea carierelor și balastierelor necesare construirii și întreținerii drumurilor publice nu sînt supuse vreunor taxe.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pentru drumurile publice de interes local, și împreună cu organele care au în administrare sau în proprietate drumuri de exploatare, pentru aceste drumuri, vor analiza actuala rețea și vor face propuneri de sistematizare a acesteia, în scopul restringerii la maximum a drumurilor de exploatare și de interes local în cadrul județelor.
Propunerile vor fi prezentate centralizat, prin Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, Consiliului de Miniștri în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, vor revizui, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, intersectiile și accesele la drumurile publice existente, în vederea reducerii numărului acestora.
În același termen, Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor va întocmi un program etapizat pentru construcția de pasaje denivelate la intersectiile între calea ferată și drumurile publice de interes republican, care va fi supus aprobării Consiliului de Miniștri.
Organizațiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizații obștești sau alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, sînt obligate sa amenajeze accesul la obiective și proprietăți și sa construiască platforme pentru depozitarea de materii prime, materiale și locuri de stationare a vehiculelor în asteptare, în afară zonei drumurilor publice, potrivit normelor stabilite prin lege.
Construirea și desființarea de drumuri, precum și instalațiile din zona drumurilor, se vor executa cu respectarea prevederilor în vigoare referitoare la necesitățile de apărare a tarii.
Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor încadra anual drumurile publice în categorii diferențiate, după natura imbracamintii și starea lor de viabilitate în scopul stabilirii consumului de carburanți, lubrifianți și cauciucuri pentru autovehiculele ce circula pe aceste drumuri.
Pentru folosirea drumurilor publice, precum și pentru instalațiile și construcțiile amplasate în zona acestor drumuri, se vor putea stabili taxe, prin lege.
Construcțiilor și instalațiilor existente în zona drumurilor publice li se aplică prevederile prezentei legi.
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeași dată se abroga Decretul nr. 142/1953 privind construirea, modernizarea, întreținerea și administrarea drumurilor publice, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 335/1957, prevederile referitoare la drumurile publice din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 770/1965 privind unele măsuri pentru asigurarea transporturilor negabaritice sau cu tonaje depășite pe rețeaua de cai ferate și drumuri publice, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.
------------------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.