LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933

Sînt supuse unui impozit de 6% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosință, veniturile proprietăților funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezentei legi.

Pentru veniturile proprietăților arendate impozitul este sporit la 7%, afară de cele ce aparțin minorilor orfani, ori cele arendate obstilor sau cooperativelor locale de exploatare.

Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24% fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcționar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo mai mult de 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani pentru studii speciale.

Venitul impozabil se determina din 5 în 5 ani de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 79.

Comisiunile de recensământ vor face evaluări și impuneri în fiecare comuna, avînd sa stabilească:

1. Întinderea proprietăților în parte pe proprietari și distribuirea lor pe categorii și clase.

Vor fi 12 categorii și anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni și alți arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlastini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) balti; 10) pepiniere și grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice alta categorie neprevăzută aci.

Clasificarea se va face după calități și numai pentru proprietățile de categoriile 1-6 inclusiv.

Pentru teritoriile unde se afla întocmit cadastrul se va ține seama de intinderile, categoriile și clasificarile cadastrale, dacă aceste lucrări sînt ținute în regula.

Acolo unde nu e cadastru numărul claselor nu va fi mai mare de șase pentru o singura categorie de proprietăți.

2. Valoarea locativă medie pe hectar pentru proprietățile de categoriile 1-6, care va fi aceeași pentru toate proprietățile de aceeași categorie și clasa comuna.

Aceasta valoare locativă se stabilește ținându-se seama de mijlocia contractelor de arendare din comuna încheiate în ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4 ani a valorii productiunii la hectar, scăzând cheltuielile obișnuite, sau de prețul mediu de vânzare al proprietăților în ultimii 4 ani, socotindu-se dobînda de 5%, fără ca pe baza acestui din urma criteriu valoarea locativă să depășească prețul mediu al arendarilor din regiune.

În valoarea locativă astfel stabilită se considera cuprinse veniturile proprietății, realizate din orice ramura de productiune agricolă sau din transformarea produselor proprii, afară de veniturile din stabilimente industriale de sine stătătoare, aflate pe proprietăți, cum: mori, fabrici de spirt și alte asemenea.

3. Venitul impozabil pe proprietăți, și anume:

4. Condițiunile în care se exploatează fiecare proprietate, dacă e arendată sau exploatată de proprietar, ori dacă proprietarul domiciliază în străinătate, și în fine,

5. Sa stabilească impozitul cuvenit a se plati pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă.

La prețul contractelor de arenda, după care se fac evaluarile și se stabilesc veniturile, se vor adaoga toate sarcinile impuse arendașului, care legalmente privesc pe proprietar, cum și accesoriile în bani sau în natura pe care arendașul e obligat a le da peste arenda.

Pentru proprietățile din comunele în care se afla cadastru valoarea locativă și venitul, se vor putea fixa în raport cu evaluarile cadastrale, ținându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ.

Pădurile din care nu se trage nici un folos nu se impun decât atunci cînd sînt date în tăiere.

Cele date în arenda, spre alta folosință decât exploatarea lor prin tăiere, sau care aduc asemenea foloase proprietarului, se impun după valoarea locativă, pe hectar, stabilită conform art. 4.

Cele puse în exploatare prin taere se impun potrivit procedurii prevăzută de art. 94, din momentul cînd sînt date altora în tăiere sau cînd începe exploatatiunea, cu cota de 8% fără distinctiune în ce privește cota dacă pădurile sînt arendate sau exploatate de proprietar. În cazul cînd taerea are ca urmare defrișarea, cota va fi de 15%, afară de acelea care din oficiu sînt destinate defrișării.

În toate cazurile cota va fi sporită la 24% pentru contribuabilii ce locuesc în străinătate în condițiunile prevăzute de art. 3, alin. 3.

Pentru pădurile înființate din nou dela punerea în aplicare a legii, venitul rezultat din prima tăiere este impus pe jumătate.

Cîștigurile rezultând din exploatatiune fac obiectul unei impuneri separate, conform art. 30.

Terenurile afectate unei concesiuni miniere sînt supuse la acest impozit numai în ce privește venitul agricol al suprafatei și în afară de taxele prevăzute de legea minelor.

Impozitul va inceta pentru întinderea ce n'ar mai putea aduce venit agricol din cauza lucrărilor de exploatare ale subsolului.

Sînt scutite de acest impozit:

1. În mod permanent:

Pentru imobilele statului, în cazul cînd ele se exploatează prin arendare, impozitul se stabilește pe numele statului, prin arendaș, care este obligat la facerea declarațiunilor de impunere și la plata impozitului. Acesta se va calcula asupra venitului statului prevăzut în contract cu toate sarcinile, afară de impozitul agricol și aditionalele aferente.

2. În mod vremelnic:

Cererile de scutiri vor fi făcute și rezolvate potrivit procedurii prevăzute în art. 98.

Scăderea impozitului va avea loc dela 1 Aprilie ce urmează cererii, iar epoca de scădere decurge în tot cazul dela 1 Aprilie a anului ce urmează aceluia în care a avut loc faptul ce motiveaza scăderea.

Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietățile bunurilor rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea galateana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectiva, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii sau comune, sub orice denumiri și prin orice lege, regulamente sau ordonanțe ar fi fost înființate.

Pentru contractele în fiinta la data de 1 Ianuarie 1932, în care plata impozitelor e în sarcina părților cu care sus zisele instituții au contractat, impozitele vor continua a fi plătite tot de aceste părți contractante pînă la terminarea contractelor.

Contractele ce se vor încheia de sus zisele instituții cu începere dela 1 Ianuarie 1932, sînt scutite numai în ce privește partea aferentă care în niciun caz nu poate fi mai mica de 50% din valoarea totală a taxelor și impozitelor cuvenite către stat, județ și comuna.

Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricăror drepturi reale de folosință sînt obligați sa declare proprietățile, intinderile de terenuri posedate, arendările și contractele respective, precum și orice alte acte și împrejurări necesare constatării și asezarii impunerii.

Ei vor face declarațiuni după formularele și în termenul ce se va hotărî și publică de Ministerul de Finanțe.

Ele pot fi făcute colectiv, pe formulare anume întocmite, de către toți locuitorii dintr'o comuna, sat ori catun, sub îngrijirea și atestarea primăriei respective și se vor depune prin îngrijirea primarului la perceptia locului, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea lucrărilor comisiunii.

Comisiunile vor tine seama de aceste declarațiuni la stabilirea impunerilor, evaluarile făcându-se conform art. 4.

Ziua începerii lucrărilor comisiunii într'o comuna se va afișa la primărie și perceptie, cu cel puțin 10 zile înainte, dresandu-se proces-verbal.

Pentru comunele unde se tine cadastru în regula, proprietarii sînt dispensați a declara datele cuprinse în el.

Comisiunile vor dresa procese-verbale de stabilirea categoriilor, a claselor și a evaluării pe hectar, conform art. 4, punctele 1 și 2, și, îndată ce aceste lucrări sînt terminate, vor afișa procesele-verbale la primăria comunei. După aceasta, vor întocmi tablouri de distribuirea proprietăților pe categorii și clase, cum și de stabilirea veniturilor și impozitului pe proprietăți și proprietari. Aceste tablouri se vor afișa la primărie, imediat după întocmirea lor.

Afișarea proceselor-verbale și a tablourilor se va constata prin proces-verbal.

Contribuabilii, precum și oricare reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel în contra acestor hotărîri, în termen de 20 zile dela aceasta afișare, înaintea comisiunii de apel. Apelul se declara la administrația de constatare respectiva sau la circumscripțiile de constatare ale comunelor unde vor funcționa comisiuni de apel.

Toate apelurile dintr'o comuna, în ce privește gruparea terenurilor pe categorii și clase, cum și valoarea locativă medie pe hectar, se vor putea conexă și judeca prin aceeași hotărîre, și deciziunea data în aceasta privinta va avea putere de lucru judecat față de toți contribuabilii comunei pentru proprietățile aflate în aceeași categorie și clasa.

Apelul unuia profita tuturor contribuabililor din comuna.

Contribuabilii vor fi citați colectiv, în ce privește judecarea acestor apeluri, făcându-se publicații cu cel puțin 8 zile înainte de ziua fixată pentru judecata, la primărie, școala, biserica și casele delegaților sătești. Apelantii pot fi reprezentați prin locuitori ai comunei.

Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce privește clasificarea pe categorii și stabilirea valorilor locative; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la articolul 84.

Procedura și judecata apelurilor și a recursurilor, cum și orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani, se vor îndeplini conform dispozițiunilor cuprinse în titlul III.

Sînt supuse unui impozit de 10% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosință, veniturile nete din proprietățile cladite sau celor asimilate lor și care nu sînt prevăzute la cap. 1.

Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, impozitul va fi de 20% afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcționar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani, pentru studii speciale.

Veniturile brute ale proprietăților cladite noui sînt supuse puse în întregime unei taxe statistice anuale de 1% pe timpul cat ele se afla în perioadele de scutire prevăzute de art. 17.

Fac parte din clădiri, instalatiunile mobiliare și accesoriile care devin imobile prin destinație.

Sînt asimilate clădirilor:

Cînd condițiunile de impunere ale proprietăților cladite s'au schimbat prin închiriere, rămîne neinchiriate, majorarea ori diminuarea venitului impus cu cel puțin o pătrime, în conformitate cu art. 93 și prin derogare dela art. 18 și 75, impunerea se va putea modifica în cursul periodului de recensământ. Modificarea se va face în urma declaratiunii contribuabilului, data în termen de o luna dela schimbarea condiției de impunere și se operează cu începere din prima zi a lunei următoare celei în care a avut loc schimbarea. În lipsa declaratiunii, modificarea se face în condițiunile art. 94. Aceasta dispoziție se aplică și pentru clădirile industriale în cazul cînd întreprinderea încetează, dar nu și în cazul cînd încetarea întreprinderii este datorită unei înțelegeri de cartel.

Reducerea prevăzută la alineatul precedent nu se aplică pentru taxa statistica.

Pentru clădirile care se închiriază cu mobile, venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cele care devin imobile prin destinație și servesc la exploatarea imobilelor.

Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupatiuni necomerciale.

Venitul se determina pe baza valorii locative a imobilului.

Valoarea locativă se stabilește după contractele de închiriere, iar în lipsa lor prin evaluarea directa, în comparatie cu imobilele similare din vecinătate.

Pentru clădirile afectate industriilor venitul se stabilește. socotind dobînda de 5% la prețul lor de cost, excluzandu-se valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare. Pentru clădirile construite înainte de 1919, se va proceda mai intaiu la reevaluarea prețului de cost, calculand leul la cursul de stabilizare Din acest preț de cost se va reduce amortismentele făcute, socotit câte 5% pe fiecare an anterior, reevaluate apoi însă pe aceeași baza, fără ca scăderea totală sa intreaca 40% din costul reevaluat. Apoi se va aplica dobînda de 5% pentru aflarea venitului impozabil.

Pentru terenurile virane, venitul se stabilește după prețul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socotește o dobînda de 5%.

La prețul contractului de închiriere se va adaoga valoarea tuturor sarcinilor impuse chiriașilor care legalmente privesc pe proprietari.

Pentru clădiri și instalatiuni imobiliare venitul net impozabil se obține scăzând din valoarea locativă 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări contra riscurilor, întreținere și amortizare.

Pentru clădirile industriale venitul net impozabil se obține scăzându-se 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări și întreținere.

Pentru terenurile asimilate clădirilor, valoarea locativă constitue venitul net impozabil.

Sînt scutite de acest impozit:

1. În mod permanent:

Clădirile Statului închiriate se impun pe numele Statului prin chiriaș, care este obligat la facerea declaratiunii de impunere și la plata impozitului;

2. În mod vremelnic:

Adaosele în înălțime sau suprafața vor beneficia de aceeași scutire, dacă reprezintă cel puțin jumătate din capacitatea locativă a clădirii la care s'a făcut adaosul.

Clădirile reparate, chiar radical, nu vor fi asimilate clădirilor noui, și, deci, nu vor fi scutite;

După acel termen impozitul se reduce la jumătate pe încă 10 ani;

După acest termen, impozitul se reduce la 1/4 pe 5 ani și la 1/2 pe încă 5 ani.

Clădirile ce se vor construi în viitor de aceste societăți, vor fi scutite de impozit pe 10 ani;

Scutirile se înțeleg atît pentru dreptul cuvenit Statului, cat și pentru impozitele adiționale.

Pentru societățile de constructiuni, venitul clădirilor noui se va deduce din totalul supus cotei impozitului complimentar, prevăzut de art. 42 din legea contributiunilor directe, rămînînd a fi impuse numai cu impozitul elementar, dela art. 30 din aceeași lege, la care se vor calcula și aditionalele.

Clădirile noui construite cu începere din anul 1921 pînă la 1 Ianuarie 1933, cum și cele începute înainte de această dată și care vor deveni locuibile în cursul anului 1933, vor beneficia încă de o scutire suplimentară, de 75% pe timp de 5 ani următori și de 50% pe alți 5 ani. Venitul acestor clădiri este scutit și de impozitul pe venitul global, în proporția în care aceste imobile sînt scutite de impozitul elementar pe clădiri, dacă ele sînt locuite de proprietarii lor; în caz cînd sînt închiriate, se scutește partea de venit pînă la 100.000 lei, impunandu-se, cînd venitul este mai mare, tot ce depășește această sumă. Scutirile prevăzute la acest alineat se vor acorda de către comisiunile de recensământ și de instanțele anuale pe baza declarațiunilor date de contribuabili în termenul legal numai pe restul timpului la care mai au dreptul, socotit dela data de cînd clădirea a devenit locuibilă.

Prin derogare dela art. 61, punctul 2, dobânzile ipotecare sau privilegiate ce grevează imobilele scutite, nu se vor mai scădea la stabilirea venitului impozabil pentru impozitul pe venitul global decât în proporția în care venitul lor este scutit de impozitul global.

Valoarea locativă și venitul net impozabil se stabilește din 5 în 5 ani de către comisiunile de recensământ prevăzute la art. 79.

Comisiunile de recensământ vor proceda atît la stabilirea venitului clădirilor care nu se bucura de scutiri permanente, cat și la impunerea celor impozabile, pe loc la fiecare imobil, În intervalul de timp ce se va fixa și publică de Ministerul Finanțelor prin Monitorul Oficial.

Contribuabilii sînt datori a face declarațiuni pentru fiecare imobil în parte, la perceptiile respective, pe formularele oficiale, în termenele prevăzute prin publicațiunile Ministerului de Finanțe.

Comisiunile vor tine seama de aceste declarațiuni și de actele prezentate, cum și de înscrierile cadastrale.

Pentru toate evaluarile se vor încheia procese-verbale pe imobile și contribuabili, care vor fi predate la imobil, sub dovada de primire, contribuabilului sau unui membru din familie ori din serviciul sau.

În cazul cînd cei în drept a primi procesul-verbal nu se afla fața pentru a da dovada, delegatul fiscului va afișa procesul-verbal de impunere la imobil, iar dacă prin declarația de impunere, contribuabilul și-a ales alt loc pentru comunicarea impunerii, va fi comunicat la acel loc.

Afișarea sau, comunicarea se va constata prin procesul-verbal.

Contribuabilii, cum și ori ce reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel la comisia de apel prevăzută de art. 78, în termen de 20 de zile dela înmânarea procesului-verbal de impunere sau dela afișarea lui.

Apelul se face la administrația de constatare sau la circumscripțiile de constatare din comunele neresedinte în care vor funcționa comisiuni de apel.

Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce privește constatarea și evaluarea venitului; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la art. 84.

Procedura și judecata apelurilor și a recursurilor cum și orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani se vor îndeplini conform dispozițiunilor cuprinse în titlul III.

Veniturile capitalurilor mobiliare și cele asimilate lor, conform dispozițiunilor din art. următor, sînt supuse unui impozit de 15 la suta, afară de cele mai jos arătate, pentru care impozitul va fi de:

Veniturile impozabile sînt:

1. Dividendele și produsele de orice fel la acțiunile, obligațiunile și orice titluri sau drepturi din valori mobiliare, sub orice denumire ale societăților și colectivităților de orice fel, afară de dividendele distribuite de băncile populare și cooperativele și federalele enumerate la art. 34, precum și dividendele încasate de băncile populare, cooperative și federale la sumele cu care ele participa la capitalul centralelor lor, toate aceste dividende impunandu-se conform art. 35 la impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale.

2. Cupoanele la rente și obligațiuni ale Statului Roman, județelor sau comunelor, care nu au fost scutite de impozite prin legea de emisiune a lor.

3. Rentele viagere dela 25.000 lei anual în sus, cele mai mici fiind supuse la impozitul pe salarii.

4. Dobânzile și produsele de orice fel încasate de cei ce nu fac afaceri de banca, scont sau împrumut, pentru care aceștia plătesc impozitul prevăzut de art. 30, ce se cuvin la sumele plasate în:

Impozitul va fi calculat asupra unei dobânzi de 6 la suta pentru creanțele comerciale și de 5 la suta pentru cele civile, dacă în aceste creanțe nu se prevede nicio dobînda, ori se prevede o dobînda mai mica.

Se exclud dobânzile încasate de comercianți sau industriasi la creanțele comerciale care au de obiect o vânzare sau alte afaceri de comerț, pentru care ei sînt supuși impozitului pe beneficiile comerciale și industriale;

5. Tantiemele acordate de societăți în afară de cele plătite directorilor și funcționarilor întreprinderii, care vor fi impuse la impozitul pe salarii.

6. Redevențele în bani sau în natura, precum și sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exercițiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale.

Intra în venit valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendașii și chiriașii sînt obligați să facă în profitul beneficiarului.

Sînt scutite de acest impozit:

Se scutește o singura asemenea depunere pentru o persoană.

Impozitul se percepe la veniturile sumelor ce trec de cele mai sus prevăzute, iar pentru economiile făcute la băncile populare între 10.000-20.000 lei se reduce la jumătate;

Impozitul este datorat din ziua exigibilitatii dreptului creditorilor.

Perceperea se face pe cale de reținere de către debitorii dividendelor, cupoanelor, dobânzilor, rentelor, tantiemelor și produselor specificate la art. 23.

Impozitul va fi vărsat la stat, conform normelor și în termenele ce se vor stabili prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe, aceste termene neputând fi mai mare de 3 luni dela reținere, iar pentru dobânzile plătite la creanțele ipotecare privilegiate sau chirografare, prevăzute la punctul 4, litera a al art. 23, de trei zile.

Pentru aceste din urma dobânzi, plata impozitului se va putea efectua prin aplicarea de timbre mobile speciale, pe înscrisul constatând achitarea lor, de îndată ce Ministerul Finanțelor va întocmi și va publică modalitățile de aplicarea și anularea acestor timbre, cum și limita pînă la care se pot face asemenea plati.

Pînă la înființarea de timbre, perceptorul sau administrația de încasări și plati unde se vărsa impozitul, vor face la cerere mențiune despre aceasta pe act.

Lipsa acestor vize ori timbre sau a chitanței doveditoare de plată impozitului constituie o dovadă îndestulătoare de sustragerea dela plata, urmând a se aplică sancțiunile legale.

Societățile pe acțiuni sînt obligate a trimite administrațiilor de constatare respective, cel mai târziu o luna după adunarea generală care a aprobat bilanțul, o lista nominală a tuturor membrilor consiliului de administrație, al censorilor cu adresele lor și cu mențiunea sumelor pe care aceștia le-au primit în decursul anului trecut sub forma de: tantieme, jetoane, salarii, cheltuieli de reprezentare, și a sumelor primite sub orice alta forma, împreună cu numărul carnetului de contribuțiuni pentru impozitul global al perceptiei care a eliberat carnetul.

Societățile pe acțiuni sînt obligate sa trimită în același termen administrațiilor de constatare respective o lista nominală, cuprinzînd și adrese respective ale tuturor acționarilor care au încasat din beneficiul trecut dividende, al căror total depășește 20.000 lei, precum și acțiuni gratuite sau acțiuni cu preț de favoare a căror valoare nominală trece de 30.000 lei.

Dacă vărsămîntul sau transmiterea dividendului s'a făcut printr'un intermediar, atunci acest intermediar va fi obligat la rândul sau sa trimită autorităților mai sus arătate numele și adresa persoanelor care au încasat dividendul sau au primit acțiunile gratuite sau cu preț de favoare menționate la alineatul precedent.

Perceperea și vărsarea impozitului pe veniturile din valorile mobiliare străine, se face pînă la o înțelegere cu diferitele State interesate, de către bancherul, agentul de schimb sau orice altă persoană care efectuează, în România, plata dobânzilor sau veniturilor produse de aceste valori.

Oricine face o profesiune sau un comerț din a strânge, plati sau cumpara cupoane sau orice alte instrumente de credit create pentru plata acestor venituri din alte tari, este dator să facă o declarație despre aceasta la administrația de încasări și plati a reședinței sale și să se conformeze regulelor stabilite prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe.

Sînt dispensați de aceste declarațiuni cei obligați la publicarea bilanțului.

Cei care vor incasa din străinătate, fie direct, fie prin altul, asemenea venituri, sînt obligați a vărsa, impozitul la administrația de încasări și plati sau la perceptie, în termen de o luna, putând cere vizarea titlurilor pentru dovada plății impozitului.

Cei ce efectuează în România asemenea plati sînt obligați sa comunice administrației de constatare o lista cuprinzînd numele și adresa persoanelor cărora bancherul sau intermediarul le-a plătit dividende de ale societăților străine, cupoane din efecte publice străine, dobânzi la depozite aflate în bănci străine, lozurile cîștigătoare și acțiunile gratuite, provenind din valorile mobiliare străine a căror valoare totală în cursul anului e mai mare de 10.000 lei.

Vărsarea impozitului reținut de către debitorii veniturilor menționate la punctul 6 de sub art. 23 se va face conform celor arătate în articolul 25, însă cu titlu provizoriu, pînă la stabilirea definitivă a impozitului de către comisiunile de impunere ce vor urma după acea vărsare.

Constatarea se face pe baza declarațiunilor ce contribuabilii sînt obligați a da, în conformitate cu dispozițiunile art. 86, ținându-se seama de contracte, registre și orice acte, pe cari atît debitorii, cat și creditorii veniturilor sînt datori a le prezenta.

Modalitățile și formele de constatare sînt cele prevăzute în titlul III.

Nu intră în venitul impozabil:

Înscrierea impozitului se va face în roluri speciale, unde se va nota și încasarea prealabilă a impozitului. În cazul cînd s'a încasat mai mult se va face compensatiune în anii următori sau cu alt impozit conform art. 125. Dacă aceasta compensare nu se poate face, se va restitui diferența.

Impozitul e în sarcina creditorului chiar dacă prin contracte s'ar prevedea clauza contrarie; orice asemenea clauza contrarie este nulă.

Instanțele judecătorești și orice autoritate publică nu vor putea da curs nici unei cereri relative la asemenea acte sau creanțe ce fac obiectul impozitului de fața și nu vor opera nicio radiere de sarcini, privilegii sau ipoteci asupra imobilelor pînă nu se va justifica plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege.

Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendasi, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendasi sau concesionari, fie de proprietari.

Impozitul se sporește cu 2 la suta, pentru veniturile nete din operațiuni de banca, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2 la suta pentru veniturile nete ale întreprinderilor care au de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apa.

Venitul impozabil se stabilește în fiecare an pe baza venitului rezultat în anul ce precede celui de impunere sau în perioada de 12 luni, care a servit la stabilirea ultimului bilanț, în cazul cînd bilanțul nu se încheie pe anul civil.

Fac excepție dela dispoziția precedenta micii comercianți și micii industriasi care vor fi impusi pe o perioadă de trei ani, potrivit tabelei de mai jos:

Se considera mici comercianți, acei care vor fi clasificati ca atare de către comisiune prevăzută, la art. 76.

Se considera mici industriasi, acei care îndeplinesc condițiunile art. 12 din legea impozitului pe lux și cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932.

Se vor excepta de asemenea și micile asociațiuni miniere de aur și argint pe cuxe, care vor plati prin reținere directa, la data preschimbarii, un impozit de 1,5 la suta, asupra valorii brute a aurului și argintului prezentat la preschimbare.

Clasificarea contribuabililor impozabili pe baza tabelei de mai sus, se va face de către comisiunea judeteana prevăzută de art. 70 din prezenta lege, conform normelor respective.

Comercianții și industriasii impusi pe baza tabelei dela acest articol, sînt scutiți de impozitul suplimentar prevăzut de art. 42.

Venitul net impozabil se obține scăzându-se din veniturile brute rezultate din operațiunile făcute în cursul anului cheltuielile proprii ale întreprinderii, și anume:

1. Chiria sau arenda imobilelor care servesc întreprinderilor comerciale ori industriale, sau care sînt destinate exploatării.

Dacă aceste imobile sînt proprietatea exploatatorului și sînt impozabile la impozitele pe veniturile proprietăților agricole sau al celor cladite, se va scădea venitul brut impus acolo;

2. Dobânzile capitalurilor împrumutate întreprinderii, dacă aceasta are o personalitate juridică, distinctă de aceea a împrumutătorului, fie acele dobânzi fixe, fie sub forma participării la beneficiile întreprinderii debitoare;

3. Salariile, retribuțiunile, indemnizarile și remizele plătite agenților, lucrătorilor, funcționarilor întreprinderii, fie în bani, fie în natura;

La impunerea societăților cooperative, sumele încasate de asociați pentru plata muncilor efectuate de ei în întreprinderea comuna pînă la 150 la suta din salariile primite de lucrătorii neasociați pentru munci similare, se considera ca salarii și ca atare li se vor aplica dispozițiunile legii pentru unificarea contributiunilor directe referitoare la salarii.

Dacă societatea cooperativa nu are salariați neasociați, se va lua ca norma salariile plătite de întreprinderile similare.

4. Participările obligatorii la beneficii ale lucrătorilor sau funcționarilor, stabilite prin contract sau statute, precum și gratificatiunile neobligatorii pînă la 50 la suta, din totalitatea retributiunilor anuale.

5. Costul materiilor prime transformate în cursul anului de exploatare pe care s'a încheiat bilanțul.

6. Amortismentul de cel mult 3 la suta pe an din costul imobilelor ce aparțin întreprinderii și sînt utilizate de ea pentru birouri și locuintele funcționarilor și lucrătorilor și cel mult 5 la suta pe an, din costul lor pentru clădirile uzinelor; pentru instalatiunile mobiliare și imobiliare, pînă la 15 la suta din prețul lor de cost, în condițiunile dela punctul 7 de mai jos.

7. Chiria instalatiunilor care n'au caracterul de imobile prin natură. Dacă acestea aparțin exploatatorului, se vor scădea sumele necesare pentru amortizarea lor, fără a putea depăși 15 la suta din cost.

Cota amortizărilor pentru diferitele categorii de industrii va fi fixată de Ministerul Finanțelor după normele ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83, luându-se și avizul comisiunii industriale de pe lîngă Ministerul Industriei și Comerțului. Pentru acele investitiuni cu caracter cu totul aparte, aflate în întreprinderile industriale speciale, a căror scoatere din uz are loc în mod obișnuit într'un timp mai scurt de 7 ani, cota de amortizare prevăzută la alin. 6 și 7 de mai sus, va putea fi sporită cu avizul comisiunii centrale fiscale.

În tot cazul amortizarea nu se va putea face într'un timp mai scurt de 3 ani. La supravaloarea investitiunilor precum și la investitiunile făcute din fondurile suplimentare, create în baza art. 3 din legea dela 28 Martie 1926, nu se pot face amortizari.

8. Amortismentul capitalului investit în concesiuni de exploatări pe termen limitat, care rămîne neamortizat într'unul din modurile prevăzute la alin. 6 și 7 precum și investirile în instalatiuni utilizabile care rămîn în proprietatea concedentului.

Aceasta parte de capital se amortizeaza, repartizandu-se anual pînă la expirarea concesiunii.

9. Alocațiile la Casele de pensiuni și asistența ale funcționarilor sau primelor plătite de întreprinderi pentru asigurarea funcționarilor pînă la cel mult 10 la suta din salarii, cum și sumele alocate din beneficii pentru instituțiuni de cultura și de asistența socială ale Statului, județelor și comunelor.

10. Cheltuelile diverse sau cheltuelile generale privind strict întreprinderea, între cari intra și cele de întreținere și de asigurare, și fără de impozitul de fața, care privește însuși obiectul întreprinderii.

În afară de scazamintele prevăzute în acest articol, nici o alta scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net.

Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plusvaloare instalatiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor.

După alegerea beneficiului net, în urma scaderilor de mai sus, se mai scade:

În cazul cînd rezervele se distribue sub orice formă acționarilor, ele se vor taxa atît la impozitul mobiliar, cat și la impozitul prevăzut de art. 30, scăzându-se cu ocazia acestei taxari, rezervele deja impuse conform art. 30.

Rezervele de orice fel ale Băncii Naționale a României nu vor fi impuse decât atunci cînd se vor distribui acționarilor sub orice formă, chiar prin sporire de capital. În acest caz se va scădea cota-parte ce revine Statului în raport cu capitalul sau în Banca.

Rezervele matematice ale societăților de asigurare nu sînt impozabile, întrucât nu ar cuprinde beneficii ale societății;

Cota acestor rezerve în total se fixează la 3 la suta din plasamentul în creanțe al întreprinderii, putând fi sporită pînă la 5 la suta în epocile de depresiune economică cu avizul comisiunii centrale fiscale.

Nu sînt supuse decât la impozitul complimentar prevăzut la art. 42 sumele ce intră în compunerea beneficiului net al societăților pe acțiuni pentru care s'a plătit impozitul mobiliar și anume:

Cheltuielile speciale privitoare numai la sumele de mai sus nu pot fi scăzute din beneficiul impozabil.

Din beneficiul net total rămas după scăderea rezervelor scutite, conform articolului precedent și a sumelor de mai sus, se impune cu cotele prevăzute la art. 30 ceea ce rămîne după deducerea dividendului, care e supus impozitului mobiliar.

La stabilirea beneficiului net impozabil al institutiunilor financiare, create de Stat se va scădea partea ce revine Statului pentru dreptul sau regalian concedat acelor instituțiuni.

Societățile ipotecare prin asociațiune mutuala de proprietari, constituite pe baza legii din 5 Aprilie 1873, nu sînt impuse decât pentru aceea parte a excedentului dintre venituri și cheltuieli, care, conform deciziunilor adunării generale, se restituie imprumutatilor societari prin imputare asupra ratelor datorite de ei.

Beneficiul distribuit ca dividend acționarilor de băncile populare, cooperativele și federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condițiunile prevăzute la art. 35.

Se scutesc de impozit:

Impunerea începe dela 1 Aprilie a anului ce urmează implinirii termenului de 3 ani;

Impozitul se reduce:

Întreprinderile industriale și miniere noui se vor bucura de scutire de impozitul de fața pînă în al cincilea an dela punerea în funcționare, dacă beneficiul lor net anual nu trece de 8% din capital împreună cu rezervele, și de o reducere la jumătate dacă aceasta rentabilitate e cuprinsă între 8-10%.

Intra între acestea și cele distruse de razboiu pentru partea refăcută, dacă aceasta trece de o treime din totalul instalatiunilor, clădiri și mașini.

Aceste scutiri ori reduceri se acordă întreprinderilor industriale și miniere noui, sub rezerva îndeplinirii condițiunilor impuse de legile și regulamentele industriale și miniere pentru acordarea unor asemenea avantaje.

Impozitul se aseaza pe numele exploatatorului, în locul unde se exercită întreprinderea. În caz cînd întreprinderea se exercită în mai multe locuri, impozitul se aseaza acolo unde are loc principala activitate a întreprinderii.

Pentru societățile anonime, în caz cînd întreprinderea se exercită prin mai multe exploatări aflate în diferite județe din țara, impunerea se va face la sediul directiunii comerciale pentru toate veniturile realizate din țara.

Întreprinderile care n'au sediul în țara sînt impuse la locul unde se afla sucursalele, pentru beneficiile realizate în țara, ele fiind obligate a le declara și a încheia bilanț pentru operațiunile și capitalul din care a rezultat acele beneficii.

Constatarea venitului și stabilirea impozitului se face după normele de mai jos și pe baza declarațiunilor ce contribuabilii sînt obligați a da anual sau la începerea întreprinderilor, conform regulelor prevăzute la titlul III.

Declarațiunea trebuie să cuprindă capitalul întrebuințat în întreprindere, venitul brut și net realizat în anul încheiat la 31 Decembrie precedent sau în perioada de timp pe care e încheiat bilanțul, cifrele propuse ca scaderi conform art. 31, precum și toate justificările necesare în sprijinul cifrelor ce declara.

Declarațiunea va fi însoțită de bilanț și de contul de profit și pierdere; iar pentru cei ce n'au obligațiunea întocmirii lui și nici nu l-au încheiat în regula, pe lîngă cifrele indicate ca venituri și capital, vor declara cifra afacerilor.

Stabilirea venitului net impozabil se face într'unul din următoarele moduri:

1. După elementele bilanțului, pentru cei obligați la publicarea lui, sau pentru cei care l-au încheiat în regula, corespunzînd cu registrele regulat ținute în conformitate cu art. 31.

2. Prin constatarea directa sau prezumții, în celelalte cazuri, bazate pe următoarele elemente:

Înlăturarea de către comisiunile de apel a registrelor comerciale se va face luându-se în considerare și raportul expertului contabil numit de minister și va fi motivată.

Întreprinderile comerciale și industriale care nu sînt cuprinse în categoria acelora ce se impun pe baza tabelei dela art. 30 nu pot fi impuse la un venit inferior venitului minimal stabilit după cum urmează:

3. Pentru întreprinderile comerciale particulare, venitul minimal se stabilește prin înmulțirea cu 1,5 a valorii locative a stabilimentului în care se exercită întreprinderea; pentru acele întreprinderi comerciale în care valoarea locativă joaca rol secundar, valoarea locativă se înmulțește cu 2,5. Valoarea locativă este aceea prevăzută în contractele de închiriere în vigoare în momentul impunerii, sau în caz cînd contribuabilul este proprietar al imobilului în care se exercită întreprinderea, valoarea locativă este aceea ce rezultă din comparatia cu imobile similare închiriate.

Pentru întreprinderile industriale particulare, venitul minimal va fi egal cu 2% din valoarea totală a investițiilor imobiliare și mobiliare destinate exploatării întreprinderii.

Pentru întreprinderile particulare comerciale și industriale, prevăzute în cele 2 alineate ce preced impozitul minimal, partea Statului nu poate fi superior sumei de 75.000 lei și nici inferior sumei de 18.000 lei.

4. Pentru societățile pe acțiuni impozitul minimal se stabilește asupra unui venit prezumat, care rezultă din aplicarea unui coeficient de 2% pentru societățile industriale și 3% pentru cele comerciale, la capitalul constatat prin bilanț, împreună cu rezervele de orice fel.

Pentru societățile filiale sau afiliate, al căror capital reprezintă mai puțin de 1/4 din cifra lor de afaceri, venitul prezumat se stabilește, aplicând la cifra de afaceri coeficienții de mai sus, redusi la jumătate, dacă venitul astfel obținut e superior celui calculat conform alineatului precedent.

La societățile pe acțiuni cu un capital de peste 600.000.000 lei și cu o cifra de afaceri de 10 ori mai mica decât capitalul plus rezervele, venitul minimal se stabilește aplicând la cifra de afaceri coeficienții de mai sus. Impozitul stabilit în acest mod nu poate fi mai mic de 100 mii lei.

Societățile pe acțiuni care sînt în lichidare, precum și cele ce se găsesc în concordat preventiv, plătesc impozitul minimal redus la jumătate pe tot timpul cat durează lichidarea sau perioada concordatară. De aceasta reducere beneficiază și institutele financiare de credit din al căror plasament cel puțin 40% este supus asanarii datoriilor agricole.

Sînt scutite de acest impozit, societățile anonime create în stațiunile balneare sau climaterice, exploatate în folosul sănătății publice.

Venitul prezumat stabili pentru particulari și societăți pe acțiuni, asa cum se arata mai sus, constitue venitul impozabil la impozitul cu cota dela art. 30, din care nu se mai admite niciun scazamant și servește și la așezarea impozitului complimentar, conform art. 42 și a impozitului pe venitul global.

La societățile pe acțiuni, pentru stabilirea venitului supus impozitului complimentar la venitul prezumat se mai adauga și sumele prevăzute la art. 33.

5. Societățile cooperative care funcționează pe baza legii pentru organizarea cooperației din 1929, neavând caracterul societăților anonime pe acțiuni, vor fi impuse ca și întreprinderile particulare și vor beneficia la calcularea impozitului de dispozițiunile art. 34, 35, 36 din lege și art. 101 din legea pentru organizarea cooperației din 1929.

Aprecierea veniturilor nete ale arendașilor, în cazul cînd nu țin o contabilitate regulată, și nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ținându-se seama de valoarea locativă a proprietății exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83.

Pentru păduri și mine, în afară de prevederile legii minelor, venitul net al exploatatorilor, oricărei ar fi ei, se stabilește tot pe calea prevăzută la art. 38 și 39.

Pentru primul an de exercitare al unei întreprinderi venitul se constata pe calea prevăzută de art. 39, alin b.

Dacă întreprinderea a început în anul precedent, venitul acelui an serva de baza pentru cel de impunere, numai în cazul cînd este constatat prin bilanț, și dacă exercitarea a durat mai mult de 3 luni. În acest caz venitul se socotește raportandu-se la timp cat a avut loc exercitarea.

Cînd exercitarea în anul precedent a avut loc mai puțin de 3 luni, sau cînd venitul e constatat pe alta cale decât după bilanț, impunerea se stabilește după normele prevăzute la punctul 2, alin. b, din articolul 39.

Pentru particulari în al doilea an de funcționare, impunerea va fi supusă întîi comisiunei de clasificare prevăzută de art. 76, care va hotărî dacă ei se vor impune pe baza tabelei dela art. 30, sau dacă se vor impune anual.

Pentru societățile pe acțiuni impozitul, atît pe primul an, cat și pe al doilea, se stabilește după încheierea primului bilanț, care va servi de baza la impunere pe acești doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanțului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an.

Ca un complement al acestui impozit, veniturile aparținînd contribuabililor mai jos vizati, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceștia se găsesc în condițiunile ce urmează:

În afară de societățile pe acțiuni, la calculul rentabilitatii capitalul nu va fi socotit mai mic de jumătate din cifra afacerilor.

Pentru comercianții și industriasii particulari, după ce se face calculul rentabilitatii la impunere se scade 10 la suta din beneficiul ales, conform prevederilor acestui impozit.

Impozitul complimentar se stabilește odată cu impozitul prevăzut de art. 30, potrivit dispozițiunilor din acest capitol și asupra aceluiași venit, iar pentru societățile pe acțiuni și asupra sumelor arătate în art. 33, inclusiv dividendul.

Cota de impunere variaza după rentabilitatea capitalului, adică după raportul dintre capital, împreună cu totalul rezervelor și beneficiul net, fără rezervele prevăzute de art. 32, însă, inclusiv sumele prevăzute la art. 33, cum și dividendul, precum urmează.

Pentru institutiunile financiare create de stat, cu participarea lui progresiva la beneficii, cota se va stabili ținându-se seama de partea din beneficii ce revine statului, conform conventiunii și legii speciale care vor regula raporturile dintre stat și aceste instituțiuni.

Societățile pe acțiuni care dau lucrătorilor sau funcționarilor lor participatii la beneficii, obligatorii prin statute sau prin lege de cel puțin 25 la suta din beneficiul net și cele profesionale, vor plati impozitul complimentar redus cu o pătrime.

Veniturile nete provenite din salarii, lefuri publice și private, remunerații, gratificatii sau din indemnizații de orice fel, participari la beneficii ale lucrătorilor și funcționarilor, pensiuni, cum și din rente viagere mai mici de 25.000 lei anual, sînt supuse unui impozit conform prevederilor de mai jos, în cazul cînd aceste venituri se încasează periodic cu ora, cu ziua, săptămîna, luna sau anul și au caracter de continuitate.

Cota impozitului este de:

4 la suta pînă la venitul de 4.000 lei lunar ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora.

8 la suta pentru diferența ce trece de 4.000 lei lunar.

Impozitul loveste toate veniturile sus menționate provenite din România de către oricine s'ar incasa, afară de lista civilă, cum și cele luate din alta țara de către orice locuitor al tarii.

Venitul net se stabilește adaugand la cifra retributiunii periodice de orice fel, pensiunilor sau rentelor viagere, valoarea indemnizațiilor sau suplimentelor în natura și scăzând sumele cheltuite cu îndeplinirea serviciului.

Venitul net este impozabil numai dacă suma tuturor veniturilor aci impozabile depășește 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală saptamanala, zilnica sau pe ora, rotunjindu-se prin neglijarea fracțiunilor sub 10 lei, dela 750 lei pînă la 4.000 lei venit impozabil lunar, sau 48.000 lei anual, sub 100 lei dela aceste cifre în sus, iar pentru veniturile impozabile socotite pe zi sau pe ora prin neglijarea banilor.

Sînt scutiți de acest impozit agenții diplomatici și consulari străini, sub rezerva reciprocității diplomatice.

Sînt scutiți de asemenea invalizii cari au infirmități dobândite în razboiu, precum și văduvele și orfanii de razboiu pentru pensiunile pe cari le primesc în aceste calități.

Venitul impozabil se obține scăzându-se din venitul net:

Dacă contribuabilul are mai multe venituri, de felul celor aci impuse, fără a întrece în total limita de mai sus, scăderea se face o singură dată, fiind obligat sa declare aceasta la reținerea impozitului;

Limitele de venit prevăzute în acest articol și în articolele 43, 44 și 46 vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului față de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferența din momentul aplicării legii de fața.

Toate instituțiile, statul, județele, comunele, stabilimentele publice și de utilitate publică, societățile, comercianții, industriasii, meseriașii și oricine plătește sau procura funcționarilor, amploiatilor, comisilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizații în bani sau în natura, mai sus vizate, sînt obligați sa retina impozitul asupra sumelor ce plătesc.

Impozitul reținut va fi vărsat la circumscripția de percepere a impozitelor în luna ce urmează aceleia în care s'a făcut reținerea, în conformitate cu instrucțiunile publicate ale Ministerului de Finanțe.

La vărsare se va prezenta un stat, cuprinzînd toate indicatiunile pretinse prin instrucțiuni și prin formularele oficiale.

Pentru salariile din alte tari, cei ce le primesc sînt obligați a face vărsarea impozitului direct la circumscripția de percepere a impozitelor, în termen de o luna.

Orice firma individuală sau orice societate de orice formă, care are în serviciul ei unul sau mai mulți salariați, este obligată a trimite, pînă la 31 Ianuarie a fiecărui an, administrației de constatare respective, o lista cuprinzînd numele și domiciliul persoanelor aflate în serviciul în anul precedent. În dreptul fiecărui nume se va arata sumele ce au fost plătite fiecăruia, sub forma de salarii, tantieme, participari la beneficii sub orice alta forma, precum și numărul carnetului de contribuțiuni pentru impozitul global și al circumscripției percepere care a eliberat carnetul.

Sînt supuse unui impozit de 6% veniturile nete realizate din exercitarea profesiunilor libere.

Sînt supuse unui impozit de 8% orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, rezultate din ocupatiuni necomerciale, din exploatatiuni lucrative, exercitate în mod obișnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator.

Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeași natură.

Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, științifice și didactice, sînt supuse unui impozit de 5%.

Micii meseriasi vor fi impusi pe o perioadă de 3 ani, conform tabelei dela art. 30. Pentru acești contribuabili impozitul prevăzut la acea tabela va fi redus cu 20%. Se considera mici meseriasi acei care îndeplinesc condițiunile art. 12 din legea asupra impozitului pe lux și cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932.

Pentru locuitorii tarii și pentru cetățenii români, oriunde le-ar fi reședința, venitul impozabil va cuprinde toate cîștigurile realizate în țara sau străinătate mai sus vizate, pentru străinii locuind în alta țara, numai cele realizate în țara.

Venitul net va fi obținut scăzându-se din suma încasărilor totale, cheltuelile strict necesare pentru obținerea venitului.

Pentru profesiuni libere aceste cheltuieli se fixează la 1/3 din totalul brut al venitului, afară de cazul cînd contribuabilul va dovedi ca aceste cheltuieli sînt superioare acestei treimi, în care caz se vor scădea cheltuielile sale reale.

În niciun caz un contribuabil exercitând o profesiune libera nu va fi impus la un venit net inferior celui calculat potrivit tabloului de mai jos, care constitue baza minimala obligatorie a impunerii.

Valoarea lucrativă a întregii locuințe, inclusiv biroul profesionistului, este acea stabilită la recensământ. Dacă valoarea locativă a suferit modificări în cursul perioadei de recensământ printr'o închiriere ulterioară, calculul impozitului, conform tabelei de mai jos, se va face la aceasta valoare, dacă ea corespunde unei închirieri prin libera tranzacție; în caz contrariu calculul se va face la valoarea locativă, stabilită în acest scop prin apreciere și în comparatie cu un imobil similar închiriat prin libera tranzacție.

Profesioniștii liberi vor plati, timp de 3 ani dela începutul exercitării profesiunii 1/3 din impozitele minimale, iar pe încă doi ani următori 1/2 din impozitele minimale.

Pentru profesioniștii liberi care au mai mult de 3 copii minori sub îngrijirea lor, valoarea locativă care va fi luată în considerație la stabilirea impozitului va fi redusă cu o treime.

Pentru profesioniștii liberi în al căror venit intra salarii și onorarii rezultate din contracte de serviciu cu Statul sau cu particularii, impunerea se va face pe temeiul declaratiunii lor. În același fel vor fi impusi și aceea care vor face dovada că nu exercita profesiunea lor, precum și cei care vor dovedi ca valoarea locativă a imobilului locuit nu poate fi luată în considerație, deoarece în compunerea venitului lor intra și alte elemente impuse la ale impozite elementare.

Tabloul venitului minimal la profesioniștii liberi

stabilit pe baza valorii locative

Venitul impozabil și impunerea se stabilește:

Constatarea veniturilor prevăzute în art. precedent, alin. a, și stabilirea impozitului se face pe baza declaratiunii ce contribuabilii sînt obligați a da anual sau la începerea exercitării conform regulelor prevăzute sub titlul III.

Declarațiunea trebuie să cuprindă veniturile brute realizate în anul încheiat la 31 Decemvrie precedent, din fiecare fel de profesiune sau ocupațiune obișnuită, și cheltuielile necesare obținerii venitului. Ea poate fi sprijinita cu registre regulat ținute.

Pentru veniturile cari au început în cursul anului precedent, însă au durat mai mult de trei luni, venitul va fi calculat raportandu-se la timpul cat au durat.

Dacă în anul precedent au durat mai puțin de trei luni, ele vor fi stabilite după apreciere, cum se arata mai jos.

Agenții fiscului însărcinați cu impunerile, cum și comisiunile de apel, au dreptul sa aprecieze sinceritatea declarațiunilor, ținînd seama și de semnele vizibile în legătură cu traiul contribuabilului.

Onorariile fixe ale profesionistilor ca și jetoanele de prezenta, fiind taxate la impozitul pe salarii, nu intra la impunere.

Orice firma comercială sau industriala, avînd în serviciul sau ori folosind ocazional opera prestată de persoane supuse impozitului pe profesiunile libere, în termen de o luna de cînd au efectuat plata, este obligată sa comunice circumscripției de constatare în cuprinsul căreia se afla domiciliul acestor persoane, toate sumele plătite lor sub forma de onorarii, participari sau sau jetoane de prezenta, drept remunerare a serviciilor prestate, sub sancțiunea prevăzută de art. 105.

Pentru câștiguri ocazionale prevăzute de art. 51, alin. b, din afaceri izolate, ori din remize intamplatoare, care nu sînt supuse unui impozit elementar, cei cari le-au realizat sînt obligați a declara îndată cîștigul, la perceptia locului unde s'a realizat.

Impozitul va fi constatat conform art. 94 și se va achită îndată. Cei care plătesc aceste sume sînt obligați a retine și a vărsa la Stat impozitul cu normele stabilite la art. 47.

Orice locuitor al tarii, major, afară de femei sau cei ce au în țara reședința peste 6 luni într'un an și cari nu sînt impozabili la nici un fel de impozit prevăzut de prezenta lege, afară de personalul Corpului Diplomatic străin, vor plati un impozit minimal de 50 lei pe an.

Se scutesc de acest impozit minimal alt impozit mai mic de 50 lei anual, va fi impus numai cu diferența pînă la această sumă.

Se scutesc de acest impozit minimal infirmii incapabili de muncă, aflați în sarcina asistenței publice, precum și cei ajunsi la batranete înaintată, fără mijloace de viețuire, rezervistii cari au luat parte în campania anului 1877-1878 și invalizii din războiul 1914-1919.

Impozitul progresiv pe venitul global se aseaza asupra întregului venit anual al contribuabilului, care se compune atît din veniturile supuse la impozitele elementare, cat și din cele scutite de acele impozite, sau cele mai jos prevăzute din alte tari.

Sînt supuse acestui impozit persoanele fizice și anume:

1. Pentru toate veniturile lor din țara și din străinătate, orice locuitor al tarii, oricine are reședința obișnuită în România mai mult de 6 luni într'un an, cum și cetățenii români care locuesc în alta țara.

Dacă străinii cu reședința în România sînt supuși în alta țara, unui impozit progresiv pe venitul global, similar celui de fața, ei vor putea cere, pînă la o înțelegere cu statele străine, ca veniturile impuse în străinătate sa nu mai fie impuse în țara decât pentru diferența dintre impozitul român și cel străin.

2. Pentru veniturile ce trag din țara, străinii, cari nu au nici domiciliul, nici reședința obișnuită în România.

Venitul impozabil al unei persoane cap de familie cuprinde: veniturile sale personale, ale sotiei cu care convietuieste, de asemenea și al celorlalți membri minori ai familiei ale căror venituri le are la dispoziție, urmând ca impozitul stabilit pe baza acestor venituri să fie plătit de fiecare în proporție cu veniturile sale cari intră în compunerea celui global.

Veniturile sotiei și ale acestor membri provenite din salarii sau din exercitarea personală a unei profesiuni, comerț ori industrie se impun separat.

Nu sînt supuși acestui impozit:

Impozitul se aseaza:

Veniturile cari intră în compunerea celui global se calculează pe baza veniturilor respective ale anului precedent, precum urmează:

Veniturile imobilelor neînscrise la impozitele elementare respective intră în acest calcul, astfel cum au fost realizate în anul precedent. În acest scop vor fi determinate, conform normelor stabilite pentru acele impozite elementare, însă cu procedura prevăzută la titlul III, pînă ce devin impozabile la ele.

Venitul global se formează, din cel general, din care se fac scaderile de mai jos numai în baza declarațiunilor anuale. Aceste declarațiuni se vor putea completa de contribuabili și în fața instanțelor de fond.

1. Impozitele elementare și adiționale la veniturile cari compun pe cel global.

2. Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri, conform art. 521 din procedura civilă, la datorii chirografare sau ipotecare și privilegiate, întru cat nu sînt deduse după lege la impunerile elementare.

3. Anuitatile rentelor la a căror plata contribuabilul este obligat, în baza unui titlu ce nu este constituit de el însuși, cum și cele constituite de el prin acte dotale ori către o instituție de binefacere sau cu titlu oneros.

4. Deficitele încercate în anul precedent la întreprinderi agricole, comerciale sau industriale, pînă la concurenta venitului global, fără a putea fi repurtate asupra anilor următori, constatate după registrele regulat și sincer ținute sau pe bază de expertiza.

5. Valoarea cărților și revistelor cumpărate de membrii corpului didactic, după facturile prezentate înaintea Comisiunii de impuneri.

Pentru contribuabilii cu un venit general inferior sumei de 40.000 lei, impozitul global, în urma aplicării scazamintelor, asa cum se arata mai sus, nu poate fi coborat sub 400 lei.

Pentru contribuabilii cu un venit general superior sumei de 40.000 lei, impozitul global în urma aplicării scazamintelor, asa cum se arata mai sus, nu va putea fi mai mic de 600 lei, nici inferior impozitului calculat asupra venitului minimal stabilit pe baza următoarelor elemente indiciare:

Venitul se va calcula pentru fiecare din aceste baze indiciare astfel:

Venitul stabilit pe baza elementelor indiciare va servi la așezarea impunerii cu cota cuvenită, conform art. 64, după operarea scazamintelor pentru sarcini familiare, acolo unde va fi cazul.

Personalul de serviciu și vehiculele întrebuințate la exploatările agricole și viticole nu se considera ca elemente indiciare.

Pentru persoanele cari domiciliază în alta țara, însă au în România cel puțin 6 luni într'un an, una sau mai multe resedinte, sau au domiciliul aci, însă trag veniturile lor în cea mai mare parte din alta țara, și dacă venitul global nu se poate stabili pe alta cale, el va fi stabilit în raport cu valoarea locativă a acestor resedinte în modul următor:

Venitul global este impozabil integral numai dacă atinge suma de 20.000 lei anual.

În calculul venitului global impozabil, porțiunea mai mica de 1.000 se neglijează.

Venitul global se impune cu cotele de mai jos:

Impozitul global se majorează cu 5% pentru bărbații celibatari și vaduvi fără copii, depasind vîrsta de 30 ani exclusiv pînă la 55 ani inclusiv, în afară de cei bolnavi dovediți.

Veniturile luate din țara, de către locuitorii altei tari, pentru care nu se poate stabili venitul lor global, sau nici nu se poate preciza căror persoane fizice aparțin, atunci cînd ele se iau de societăți anonime din alte tari, vor fi supuse la izvorul acelor venituri, în locul impozitului pe venitul global, cu o supracota la impunerea elementara, de jumătate din cota acelui impozit elementar.

Veniturile capitalurilor mobiliare luate din țara de străini, persoane fizice sau juridice, care nu au domiciliul, reședința obișnuită, ori sediul principal în România, nu vor fi supuse la impozitul progresiv pe venitul global, întru cat sînt supuse în țara de origina.

Impunerea se stabilește conform regulelor cuprinse în titlul III; pe baza declarațiunilor contribuabililor, a înscrierii veniturilor în matricolele de contribuțiuni la impozitele elementare, și a tuturor constatărilor fiscului din orice acte.

Se vor acorda contribuabililor scaderi din impozitele constatate, cum se specifică mai jos:

Toate aceste scaderi se fac numai în baza declarațiunilor anuale de impuneri, întrucât la acordarea lor urmează a se avea în vedere toate veniturile contribuabilului, cum și împrejurările în care se afla.

Contribuabilii, care sînt dispensați de declarațiunile anuale pentru stabilirea impozitului pe venitul global conform art. 86, vor face declarațiuni spre a putea obține aceste scaderi.

Pentru constatarea lor se aplică dispozițiunile prevăzute în articolul 98.

Scaderile de operat asupra impozitelor elementare se vor opera și asupra aditionalelor respective.

Toate scaderile se operează în lei; rezultatul calculului în bani se neglijează.

Scazamintele pentru sarcini familiare se acordă din impozitul pe venitul global, conform prevederilor din tabela de mai jos și numai în caz cînd contribuabilul nu e impozabil la acest impozit, se vor acorda la impozitele elementare.

Se considera membrii ai familiei pentru care contribuabilul are drept de scădere:

1. Sotia care convietueste cu soțul ei, afară de cazul cînd are venit impozabil separat, conform art. 57, alin. 2, mai mult de jumătate din venitul global impozabil pe numele soțului.

2. Ascendenții, descendenții, copiii adoptivi și recunoscuți, în vîrsta mai mica de 21 ani, la 1 Aprilie a anului pentru care se cere scăderea, sau excepțional și cei peste 21 ani, care se afla de fapt în sarcina contribuabilului, frații minori și sora nemaritata, cu condițiune însă ca toți să fie intretinuti de contribuabil și sa nu aibă fiecare venit impozabil deosebit la global, mai mult de o pătrime din venitul global al contribuabilului.

Contribuabilii vor prezenta pe lîngă actele de naștere, dovezile ce se vor cere prin instrucțiunile publicate ale Ministerului de Finanțe.

În cazul cînd contribuabilul nu este supus la impozitul pe venitul global, scaderile pentru persoanele în sarcina se vor opera în modul indicat în ultima coloana a tabelei de mai jos, la unul din impozitele elementare înscrise în roluri, după alegerea contribuabilului.

Aceste scaderi nu se operează la impozitele asupra veniturilor prevăzute la art. 53 și 54.

Scaderile vor fi:

Pentru contribuabilii al căror venit global cade sub limitele impozabile, se vor face reduceri din impozitele mai jos specificate în cazurile cînd veniturile nu întrec sumele de mai jos, și anume:

1. Dacă totalul veniturilor proprietăților agricole ale unui contribuabil nu trece de 2.000 lei, se va scădea 25% din impozitele proprietăților agricole de categoriile 1-6 prevăzute de art. 4, exploatate de contribuabilul însuși.

2. Dacă totalul veniturilor nete ale proprietăților cladite ce aparțin unui contribuabil nu trece de 2.000 lei în comunele cu populație pînă la 10.000 locuitori, de 3.000 în cele cu 10.001 pînă la 50.000 locuitori, de 5.000 în cele cu 50.001-250.000 locuitori și de 6.000 lei în cele cu peste 250.000 locuitori, se va scădea 25% din impozitul total al clădirii locuite de proprietar ori de titularul unui drept real de folosință, în cazul cînd el locueste în imobil.

3. Dacă totalul veniturilor nete comerciale, industriale, agricole, profesionale, ori din ocupatiuni obișnuite nu trece de 3.000 lei, impozitul se va reduce cu 50% pentru impunerea ce are de obiect principala ocupațiune a contribuabilului.

Cotele reducerilor prevăzute de acest articol se adauga la cele din articolul precedent, făcându-se o singura reducere.

Limitele venitului total prevăzute în acest articol peste care nu se pot face scaderile, vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului față de valoarea lui aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferența din momentul aplicării prezentei legi.

Din impozitele elementare asupra veniturilor imobiliare se scade partea de impozit elementar corespunzătoare la suma plătită drept dobânzi la datoriile ipotecare sau privilegiate care grevează imobilele respective, precum și pagubele provenite în cazuri de grindina și inundații în caz de totală distrugere, cînd recolta n'a fost asigurata.

Spre a se opera aceste scaderi trebuie să se aducă dovada sarcinii ipotecare ori privilegiate și a plății impozitului mobiliar la dobânzile achitate pe anul precedent.

Nu se va pretinde dovada plății acestui impozit pentru dobânzile plătite la ipoteci constituite către bănci, instituțiuni de credit, sau celor ce fac afaceri de scont ori împrumuturi și care sînt scutiți, conform art. 23, de impozitul mobiliar, nici pentru ratele datoriilor ipotecare către creditele funciare, urbane sau rurale, înființate pe baza legii speciale, cari rate pentru împrumuturi cu termen dela 20 ani în sus, vor fi socotite integral la aceste reduceri.

În cazul cînd se fac scaderile prevăzute de articolele 67 și 68 din aceleași impozite imobiliare, din care se face și scăderea prevăzută de art. 69, scaderile din primele doua articole se fac asupra părții ce rămîne după ce s'a scăzut impozitul cuvenit la dobânzile ipotecare, după prevederile celui din urma articol.

Se vor putea aplica cote adiționale pe lîngă unele dintre impozitele elementare, în limitele prevăzute aci, în folosul județelor, comunelor, camerelor de comerț și institutiunilor publice mai jos indicate.

Impozitul se aplică și se calculează în total, asupra veniturilor impozabile, supuse fiecărui impozit și după încasare, se repartizează potrivit cotei fiecărei instituții.

Pentru contribuabilii impusi pe baza tabelei dela art. 30, venitul supus cotelor adiționale se afla inmultind impozitul din tabela cu 10.

Impozitele pe lîngă care se pot înființa asemenea impunere adiționale și maximul cotelor ce institutiunile sus menționate pot stabili, sînt:

1. Pentru județe: 3,75% pe lîngă impozitul pe veniturile proprietăților agricole, 2% pe lîngă cel pe veniturile proprietăților cladite, 2 la suta pe lîngă cel pe veniturile comerciale și industriale și 1% pe lîngă impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupatiuni nesupuse la alte impozite.

2. Pentru comune: 2,25% pe lîngă impozitul pe veniturile proprietăților agricole, 6% pe lîngă cel pe veniturile proprietăților cladite, 3 la suta pe lîngă cel pe veniturile comerciale și industriale și 3% pe lîngă impozitul pe veniturile din profesiuni și ocupatiuni nesupuse la alte impozite.

3. Pentru Camerele de comerț și industrie: 1% pe lîngă impozitul pe veniturile comerciale și industriale.

4. Pentru asistența publică și cultura naționala: 3% pe lîngă impozitul pe veniturile valorilor mobiliare impuse cu 15 și 12 la suta.

5. Pentru Camerele agricole și de muncă se vor putea stabili prin legile de înființarea lor, cote accesorii pe lîngă impozitele pentru veniturile respective din proprietățile agricole, din salarii ori exercitari profesionale pînă la 1 la suta.

Înlăuntrul cifrelor maximale de mai sus, aceste cote vor fi stabilite de instituții în conformitate cu legile lor organice și comunicate administrațiilor de constatare a impozitelor cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie a anului de impunere. Ele nu se pot modifica decât la începutul anului.

În cazul cînd o întreprindere comercială sau industriala este exercitată în alta comuna sau județ decât aceea unde se afla sediul directiunii și unde se aseaza impozitul elementar, conform art. 37, venitul ce serva de baza impunerii adiționale va fi distribuit pe comune și anume: 30% la comuna unde se afla sediul directiunii și 70% la aceea unde are loc exercitarea întreprinderii, iar dacă aceasta exercitare se face în mai multe comune, cota de 70% se va împărți pe comune, în raport cu importanța fiecărei exercitari.

Pentru institutiunile și societățile create cu participare progresiva a județelor sau comunelor la beneficii, impozitele adiționale respective se vor stabili scăzându-se din beneficiul net partea de beneficiu ce revine județelor sau comunelor.

Clădirile afectate industriilor nu pot fi impuse, în afară de cota prevăzută la art. 13 pentru Stat, și afară de adiționale enumarate la acest articol, cu nici un alt impozit adițional în folosul comunelor sau județelor.

Amenzile aplicate după prezenta lege se vor vărsa în întregime la Stat drept cheltuieli de percepere.

Nici un fel de zecimi sau alte dări suplimentare, afară de cele de fața un pot fi înființate asupra impozitelor stabilite prin această lege sau asupra veniturilor supuse acestor impozite, în folosul nici unei instituțiuni publice.

Impunerile periodice, cele anuale, ca și la aplicarea legii se stabilesc precum urmează:

1. Pentru veniturile imobiliare la recensământ și după regulile stabilite la titlurile I, cap. I și II, prin comisiuni constituite în modul prevăzut la art. 79.

Primul period de recensământ, începe la 1 Aprilie 1923, și se termina la 31 Decemvrie 1927.

Periodul de recensământ va începe în viitor la 1 Aprilie.

2. Pentru veniturile care se constata și se impun anual la impozitele elementare și la cel pe venitul global în fiecare an prin delegați de ai fiscului, asa cum se arata la art. 76, pe baza declarațiunilor, a vechilor impuneri și a constatărilor pregătitoare, făcute de agenții fiscului.

Competința delegatiilor fiscului, însărcinați în prima instanța cu constatarea veniturilor impozabile și stabilirea impunerilor anuale se întinde și asupra anului precedent acelui în care lucrează.

3. Pentru veniturile de constatat în cursul anului, cînd începe sau încetează exercitarea unei întreprinderi sau profesiuni, ori pentru câștiguri intamplatoare, prin agenții fiscului și în conformitate cu dispozițiunile art. 94.

La circumscripția de constatare în cuprinsul căreia domiciliază și se impune un contribuabil, se va întocmi și păstra dosarul sau fiscal. El va cuprinde în afară de declarațiuni și actele alăturate lor, câte un exemplar al proceselor-verbale de impunere a contribuabilului, constatările organelor fiscale și orice alte acte în legătură cu stabilirea veniturilor sale impozabile, contracte de închiriere, vânzare, donatiuni, ipotecare, de dota, de cesiuni, comunicări de sumele încasate ca: tantieme, remize, jetoane și alte asemenea.

Constatarea veniturilor impozabile și stabilirea impunerilor anuale, în prima instanța, se face de un delegat al fiscului desemnat din corpul funcționarilor de constatare, control și inspecțiune al Ministerului de Finanțe, sub supravegherea inspectorilor regionali sau unui delegat special al Ministerului de Finanțe.

Pentru cazurile de impunere la veniturile comerciale și industriale, delegatul fiscului însărcinat cu constatarea veniturilor impozabile și stabilirea impunerilor, va fi asistat de un delegat numit de camera de comerț și industria respectiva; iar pentru cele profesionale, de un delegat numit de organizațiile lor recunoscute prin legi. Delegatul camerei de comerț sau a organizațiilor profesionale are vot consultativ; el poate să-și formuleze însă aparte observațiile ce are de făcut în privinta stabilirii venitului impozabil, atunci cînd crede de cuviință, în care caz observațiunile sale se menționează și atașează la procesul-verbal de impunere.

Pe lîngă fiecare delegat va fi și un supleant desemnat în același mod, spre a-l înlocui în caz de împiedicare.

Delegații camerelor de comerț și organizațiilor profesionale sînt plătiți, pe toată durata lucrărilor de impunere, de organizațiunile ce i-au numit.

Delegatul fiscului va ajutat de un secretar, care va fi propus de administratorul de constatare a impozitelor.

Clasificarea contribuabililor ce se impun pe baza tabloului de la art. 30, se face de către o comisiune judeteana formată din: un judecător desemnat de președintele tribunalului, ca președinte, administratorul de constatare a impozitelor și un delegat numit de camera de comerț și industrie respectiva. Comisiunea va fi ajutata de un secretar numit de către administratorul de constatare a impozitelor dintre funcționarii fiscului.

Aceasta comisiune va ține seama de situația de fapt și de dispozițiile legii, întocmind tablouri nominale pe comune, de cei ce urmează a fi impusi pe baza tabelei sus menționaTe, care tablouri vor servi instanțelor anuale la așezarea impozitelor.

Instanțele anuale nu pot schimba aceste clasificari.

Contribuabilul sau fiscal prin funcționarii prevăzuți la art. 92, vor putea face apel împotriva procesului-verbal de impunere în termen de 20 zile socotite, pentru contribuabil, dela comunicarea lui, în forma prevăzută de art. 97, iar pentru fisc, dela data procesului-verbal de impunere.

În cazul cînd s'a făcut reclamatiune pe cale generală prevăzută la art. 83, termenul de apel curge dela comunicarea deciziunii comisiunii prevăzută la acel articol.

Apelurile se fac și se înregistrează la administrația de constatare a impozitelor sau la circumscripția de constatare a orașului neresedinta, în care funcționează comisiunea de apel, conform prevederilor art. următor.

Comisiunile de apel, care vor judeca aceste apeluri, vor fi compuse din:

Pe lîngă fiecare delegat va fi și un supleant, desemnat în același mod, spre a-l înlocui în caz de împiedicare.

Comisiunile de apel, vor judeca în trei, completandu-se cu delegatul camerei de comerț, al organizațiunilor profesionale sau al contribuabililor, după cum au de judecat impuneri la veniturile comerciale, industriale, profesionale, sau globale și imobiliare.

Comisiunile de apel vor lucra valabil, însă, chiar numai cu președintele și delegatul fiscului.

Niciunul din delegații prevăzuți la punctele c și d nu pot lucra mai mai mult de una luna în comisiunile de apel, ei urmând a fi înlocuiți cu alții, desemnați în condițiunile arătate mai sus pentru fiecare din ei.

Comisiunea va fi ajutata de secretari, dintre funcționarii propuși de administrația de constatare a impozitelor.

Hotărîrile se vor pronunța, cu majoritate de voturi.

În caz de divergenta, apelul se va judeca în completul comisiunii.

Comisiunile de evaluare și impunere ale recensamantului, prevăzute de art. 4 și 18, se compun din:

Lista va fi prezentată în modul următor:

1. Pentru comisiunile, care vor funcționa în comunele urbane, de administrația de constatare a impozitelor împreună cu primarul și președintele tribunalului, în orașele unde sînt tribunale sau cu judecătorul ocolului respectiv.

2. Pentru comisiunile ce vor funcționa în comunele rurale de către administrația de constatare a impozitelor împreună cu judecătorul ocolului respectiv.

Comisiunile pentru judecarea apelurilor introduse contra impunerilor recensamantului se compun asa cum se arata la art. 78.

Motivele de apel și actele pe cari se bazează vor fi depuse, fie prin cererea de apel, fie prin memoriu aparte, pînă în ziua fixată pentru judecata.

Comisiunea este obligată a judeca după memorii și actele prezentate, chiar în lipsa părții, în cazul cînd fiscal nu cere un termen spre a lua cunoștința de ele.

Impunerile anuale se vor efectua în zilele ce se vor stabili prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe, cari se vor publică în modul arătat la art. 99.

Circumscripțiile în cari vor lucra delegații fiscului, însărcinați cu constatarea veniturilor impozabile și stabilirea impunerilor anuale, vor fi determinate și publicate pe aceeași cale.

Comisiunile de clasificare și de apel se convoacă de Ministerul de Finanțe asa cum se arata la art. 99.

În fiecare județ va funcționa cel puțin o comisiune de apel în orașul de reședința; iar dacă vor fi mai multe comisiuni, pot funcționa și în alte comune.

Delegații fiscului însărcinați cu constatarea veniturilor impozabile și stabilirea impunerilor anuale, cum și comisiunile de apel vor fi ajutate de experți-contabili sau de alta specialitate, numiți de Ministerul Finanțelor.

Experții contabili nu pot lucra mai mult de una luna în comisiunea de apel, după care vor fi înlocuiți cu alții numiți de Ministerul Finanțelor.

Pentru expertizele de cari instanțele de apel au nevoie în judecarea apelurilor și care nu se pot efectua în ședința de către expertul atasat comisiunei, se va putea delega și alți experți-contabili, aleși dintr'o lista aprobată de Ministerul Finanțelor după ce se va lua avizul corpului experților respectivi.

Raportul de expertiza fiscală cerut ori de instanțele fiscale, ori de instanțele ordinare, avînd un caracter tehnic de explicare a diverselor posturi contabile, orice consideratiuni de orice natura ce s'ar face de către contabilii experți asupra impozabilitatii sau neimpozabilitatii vreunei sume, atrag nulitatea de drept a raportului.

Sînt nule și rapoartele întocmite de alți experți decât cei prevăzuți în lista aprobată de Ministerul Finanțelor. Nici unui expert nu i se poate incredinta de către comisiunea de apel mai mult de o expertiza pe luna.

În cazul cînd instanța va constata ca raportul de expertiza este vadit parțial, pe lîngă nulitatea de drept a lui, atrage pentru expertul contabil pedeapsa ci închisoarea pînă la doi ani, considerându-se aceasta ca un delict de mărturie mincinoasă.

În aceste cazuri, instanțele fiscale sau ordinare se sesizează din oficiu și trimit parchetului respectiv, dosarul în cauza, pentru punerea în mișcare a acțiunii publice.

Membrii comisiunii de apel, cari nu sînt funcționari publici, ca și experții, vor depune înainte de a funcționa un jurământ în fața comisiunii.

Se institue pe lîngă Ministerul de Finanțe o comisiune centrala fiscală, în vederea stabilirii de norme generale privitoare la constatări, evaluări și aprecieri în determinarea veniturilor impozabile, compusa:

Comisiunea poate lua informațiuni dela orice specialist în materie.

Aceasta comisiune va fi sesizată de către Ministerul Finanțelor, fie direct, fie în urma reclamațiunilor de natura generală facuta pentru contribuabili de către una din institutiunile sau organizațiunile mai jos notate.

Aceste reclamatiuni se pot face: de consiliul comunal pentru veniturile proprietăților agricole și a celor cladite; de Camerele de comerț pentru cele din exploatări comerciale, industriale, miniere și în genere de organizațiunile profesionale recunoscute prin legi pentru veniturile profesionale sau alte venituri.

Reclamatiunile se depun în termen de 5 zile care decurge, în ce privește stabilirea categoriilor, a clasificarii terenurilor și a evaluării lor pe hectar, dela afișarea procesului-verbal la primărie, iar în ce privește celelalte chestiuni relative la stabilirea veniturilor și impunerilor, dela terminarea lucrărilor comisiunii de impunere, în fiecare comuna, sau în suburbia respectiva dintr'o comuna. Depunerea lor se va face la administrația de constatare a impozitelor care le înaintează urgent Ministerului de Finanțe, împreună cu lucrările.

Deciziunile se dau fără chemări. Părțile interesate pot însă prezenta memorii scrise de cari comisiunea este obligată a lua cunoștința la darea deciziunii sale.

Aceste deciziuni se comunică părții reclamante prin administrația de constatare a impozitelor și se publică prin Monitorul Oficial și prin instrucțiuni.

Normele stabilite prin aceste deciziuni sînt obligatorii pentru instanțele de fond în judecarea cazurilor asemănătoare, atît la impunerile ce mai sînt de stabilit, cat și la judecarea apelurilor de către comisiunile de apel.

Judecarea apelurilor în contra impunerilor pentru cari s'au introdus reclamatiuni la comisiunea centrala va fi suspendată pînă la comunicarea deciziunii acelei comisiuni.

În caz cînd deciziunea comisiunii modifica evaluarea pe hectar a proprietăților agricole ori gruparea lor pe categorii sau clase, dispozițiunile deciziunii se aplică la toate terenurile de aceeași categorie din comuna, chiar dacă nu s'a făcut apel.

În termen de 20 zile dela pronunțarea deciziunii de către comisiunea de apel, iar în lipsa contribuabilului la judecata sau la pronunțarea hotărîrii în caz de amânare a ei, dela comunicarea acestei deciziuni, facuta în forma prevăzută de art. 97, contribuabilii sau administrația de constatare a impozitelor pot face recurs contra acestei deciziuni pentru motive de exces de putere, omisiune esențială, incompetenta sau violare de lege.

Recursurile se declara la administrația de constatare a impozitelor respective. Dosarele se vor trimite instanțelor în drept în termen de 30 de zile dela declararea recursului.

Ele se judeca de tribunalele locale în cazul cînd venitul anual impozabil care face obiectul litigiului din deciziunea comisiunii nu trece de 100.000 lei și de Curtea de apel respectiva dacă trece de această sumă.

Motivele de recurs vor putea fi depuse în scris pînă la prima zi fixată pentru judecata, după care nu vor mai putea fi schimbate în fondul lor, ori adăugate.

Administrația de constatare a impozitelor înaintează recursurile împreună cu dosarele, tribunalului sau Curții de apel. Instanțele de recurs fixează termenele de judecată, iar după judecare înapoiază dosarele administrației, împreună cu deciziunile date.

Jurisprudentele stabilite de Curțile de apel și tribunale vor fi comunicate de Ministerul Finanțelor prin instrucțiuni publicate.

În caz de contrarietate între deciziunile aceleiași Curți sau ale secțiunilor aceleiași Curți, ale tribunalelor sau secțiunilor aceluiași tribunal, ale mai multor Curți sau mai multor tribunale, în materie fiscală, procurorul general de pe lîngă Înaltă Curte de Casație va deduce din oficiu sau la cererea Ministerului de Finanțe, chestiunea de principiu înaintea Curții de Casație, secții unite, spre a stabili unitate de interpretare a legii.

Aceasta interpretare devine obligatorie timp de 5 ani pentru toate instanțele, și ea nu poate avea, nici o influența, asupra deciziunilor cari au provocat-o.

În caz de casare a deciziunii comisiunii de apel, afacerea se trimite înaintea aceleeasi comisiuni de apel, care este obligată sa refacă impunerea în conformitate cu decizia de casare. Dacă în recursurile judecate de tribunal se poate reface impunerea după actele din dosar, însuși tribunalul evoca fondul și stabilește impunerea, care se va executa de către autoritățile fiscale.

În caz de casarea deciziei, Curtea de apel care judeca ca instanța de recurs, nu evoca fondul, ci trimite afacerea înaintea aceleași comisiuni de apel care se va conformă dispozițiunilor acestui articol.

Dacă comisiunea de apel nu se conformează deciziunii de casare, aceasta a doua deciziune poate fi atacată cu recurs în același termen și sub aceleași forme ca cea dintâi. În același caz, instanța de recurs, evocand fondul, va judeca în ultima instanța.

Pentru înlesnirea constatărilor, contribuabilii sînt obligați a da declarațiuni de impunere după deosebirile ce urmează:

I. Declarațiuni la recensământ, pentru veniturile imobiliare, cari se dau numai la începutul periodului de recensământ și pentru cari reguli speciale sînt prevăzute la cap. I și II de sub titlul II.

II. Declarațiuni anuale pentru veniturile ce se impun anual la celelalte impozite elementare și pentru venitul global.

Declarațiunile anuale se vor face separat, atît pentru venitul global, cat și pentru fiecare din veniturile supuse impozitelor elementare, în afară de excepțiunile de mai jos.

Ele se vor da la circumscripția de constatare în cuprinsul căreia se afla domiciliul sau principala reședința a contribuabilului și anume într'un singur exemplar pentru venitul global și pentru veniturile elementare ce se constata anual al căror loc de impunere se afla în cuprinsul altei circumscripții de constatare, iar pentru ale al căror loc de impunere se afla în cuprinsul altei circumscripții, în doua exemplare.

Dacă contribuabilul are un singur venit elementar de declarat, în cuprinsul circumscripției de constatare, locului de impunere la venitul global este dispensat a mai face declarația anuală pentru impozitul pe venitul global, fiind deajuns sa menționeze pe declarațiunea anuală a impunerii elementare ca n'are alt venit, iar dacă veniturile sale nu se schimba dela un an la altul, poate să nu mai dea o noua, declarație anuală și în acest caz se presupune ca a menținut declarația sa din trecut, atît întru cat nu s'a schimbat reședința arătată în acea declarație.

III. Declarațiuni în cursul anului. Contribuabilii cari încep în cursul anului exercitarea unei întreprinderi, exploatări, profesiuni sau au vreun venit accidental prevăzut la art. 53, sînt datori a face declarațiunile la circumscripția de constatare respectiva în cursul anului înaintea începerii exercitării, sau în termen de 10 zile după începere ori după realizarea venitului, impunerile urmând a fi stabilite conform art. 94.

IV. La punerea în aplicare a legii, declarațiunile se vor face și se vor preda în conformitate cu deciziunea și instrucțiunile Ministerului de Finanțe, publicate prin Monitorul Oficial și prin ziare.

Declarațiunile trebuie să cuprindă toate indicatiunile necesare impunerii, prin formularele oficiale ce se vor întocmi de Ministerul Finanțelor. Ele se vor face pe aceste formulare și vor fi însoțite de orice acte cari inlesnesc constatarea veniturilor și pe cari fiscal este îndreptățit a le cere.

În regula generală declarațiunea se face de către contribuabil. Pentru minori și interzisi de către cei ce le administrează veniturile, pentru persoanele morale de către cei ce le reprezintă. Capul de familie face declarațiune pentru veniturile sotiei și celorlalți membrii ai familiei ale căror venituri intră în compunerea venitului sau global conform art. 57.

Locuitorii rurali, cum și lucrătorii marilor stabilimente industriale cu peste 50 lucrători pot face declarațiunilor lor, cu privire la impozitul pe venitul global, și pentru scaderi în mod colectiv, în conformitate cu instrucțiunile ce se vor da de către Ministerul de Finanțe.

Declarațiunile vor fi semnate de contribuabil, de cel ce îl reprezintă legal sau de către procuratorii lor, în care caz se va anexa copie de pe procura.

Dacă declarantul nu știe carte sau nu poate completa declarația, aceasta se va putea face verbal la circumscripția de constatare sau primărie și declarantul va putea fi semnat de un funcționar fiscal sau administrativ, în asistența unui martor stiutor de carte, care va semna alaturea de funcționar.

La predare se va da declarantilor dovezi de primire cu numărul înregistrării.

Declarațiunile anuale se dau în cursul lunei Ianuarie, pînă la finele acestei luni.

Pentru marile întreprinderi comerciale și industriale, acest termen poate fi prelungit pînă la finele lunii Fevruarie; iar pentru societățile pe acțiuni pînă la aprobarea bilanțului, însă cel mult pînă la finele lunii Aprilie.

În caz de împiedicare provocată de forta majoră, contribuabilul este obligat să depună declarația în cel mai târziu o luna după expirarea termenului prevăzut de lege, pentru a nu fi pasibil de sancțiunile prevăzute la art. 105, alin. 1.

Declarațiile precum și actele impunere sînt publice. Ele se pot cerceta de autoritățile publice și de organizațiile profesionale.

De asemenea se vor putea cerceta de orice persoană particulară la cererea motivată de un interes general ce va face serviciului de constatare al impozitelor dela directoratele regionale și aprobată de Ministerul Finanțelor.

Stabilirea impunerilor și judecarea apelurilor se fac în ședința publică.

Rolurile vor fi afișate la circumscripțiile de constatare a impozitelor.

În cazurile cînd contribuabilii sînt dispensați de declarațiunile anuale, conform art. 86, impunerile se stabilesc după matricole, sau după declarațiunea data pentru impozitul elementar.

Pentru contribuabilii care, deși obligați, n'au dat declarațiuni, ele se stabilesc în condițiunile art. 95.

Contractele de arendare sau locațiune prezentate, chiar avînd data certa pot fi inlaturate motivat la evaluarea valorilor locative a imobilelor în următoarele împrejurări:

Toate mijloacele de probațiune se pot întrebuința pentru dovedirea fraudei, precum și pentru stabilirea celor conținute în actele invocate de contribuabili.

Constatările pregătitoare ale impunerilor se fac de către funcționarii fiscului, desemnați în acest scop de Ministerul Finanțelor.

Acești funcționari vor face constatările după matricole, după declarațiunile contribuabililor și actele prezentate și după orice alte acte, supunându-le judecații instanțelor.

Ei vor avea dreptul să facă cercetări la fața locului în tot ce privește constatarea veniturilor, sa ceara oricui orice informațiuni în aceasta privinta, sa pretindă prezentarea registrelor spre verificare și sa ceara contribuabililor lămuriri în scris sau verbal, sau să-i cheme în acest scop la locul unde se face impunerea, în forma prevăzută de art. 97. În acest caz chemarea se va face numai de către administratori sau inspectorii regionali.

Avizele și comunicările făcute de agenții fiscului privitoare la impozitul pe venitul global vor fi transmise sub plic închis.

Impunerile elementare care se constata anual și impozitul pe venitul global nu se vor putea modifica decât dela 1 Aprilie a fiecărui an, pe care zi se stabilește impozitul pentru un an întreg.

Impunerile veniturilor imobiliare care sînt stabilite pe un period de 5 ani, se vor modifica dela 1 Aprilie a fiecărui an, numai în cazurile cînd o proprietate a dispărut sau a luat naștere, cînd termenul de scutire a expirat ori s'au schimbat condițiunile de impunere stabilite prin lege sau cînd pentru oricare motiv, un venit impozabil n'a fost impus pînă atunci.

Contribuabilul e obligat a menționa în declarațiile anuale aceste împrejurări.

Impunerile în aceste cazuri, se vor stabili prin comisiunile anuale la fel cu celelalte impuneri.

În cursul anului se vor putea efectua impuneri sau scaderi, în următoarele cazuri:

Pentru aceste cazuri se vor da declarații suplimentare, în condițiunile art. 6 și 86.

Impunerea va fi stabilită la venitul cuvenit proprietarului, în cazul cînd da padurea în exploatarea altuia; iar pentru exploatator, la venitul corespunzător perioadei din anul în curs în care are loc exploatarea și după regulile prevăzute la capitolele I și IV, de sub titlul II, în ce privește normele de evaluare, însă cu procedura de mai jos;

La începere, declarațiunea, va trebui facuta în condițiunile art. 38, iar impunerea va avea loc din prima zi a lunii în care se petrece faptul. La încetare, scăderea impozitului se va face din prima zi a lunii care urmează încetarea, dacă declarația a avut loc în cursul lunei de încetare; iar în caz contrariu dela 1 a lunii ce urmează declaratiunii.

În toate cazurile prevăzute în acest articol, impunerile și scaderile se vor efectua de funcționarii fiscului, menționați la art. 92.

Aceste impuneri și scaderi vor fi comunicate conform art. 97. Ele sînt supuse apelului, în condițiunile art. 77.

Contribuabilul care nu a dat în termen declarațiunea la care este obligat, sau a dat-o incompleta, precum și contribuabilul care nu da informațiunile complimentare cerute în forma prevăzută de art. 92, pentru depunerea cărora are drept sa ceara dovada scrisă, va fi impus din oficiu, și anume:

În caz cînd deși obligat, nu a făcut declarație, contribuabilul nu se citeaza în fața instanței anuale de impunere. El are însă dreptul a se prezenta în ziua fixată prin afișările făcute, conform art. 99.

În tot cazul, are dreptul de apel, în termen de 20 zile dela prezentare sau dela comunicarea impunerii, dacă nu s'a prezentat;

Impunerea se comunică conform art. 97 și e supusă apelului, în condițiunile art. 77;

Cu ocazia deschiderii unei succesiuni, agenții fiscului sînt obligați a cerceta impunerea defunctului pentru 5 ani trecuți dela punerea în aplicare a acestei legi.

Cînd se constată că contribuabilul defunct a fost omis a fi impus pe rolurile anului deschiderii succesiunii sale sau a unuia din cei 5 ani anteriori, ori a fost necomplet impus prin ascunderea unei părți din venit, se va proceda la constatarea și încasarea impozitelor nepercepute din activul succesiunii, aceste impozite socotindu-se ca o sarcina succesorală.

Impunerea se face din oficiu, de agenții fiscului, conform art. 94, pe numele succesiunii.

Impozitul se va incasa din totalul succesoral, înaintea oricărei alte datorii, moștenitorii urmând a repartiza între ei aceasta sarcina.

Ei vor avea dreptul de apel, în condițiunile art. 77; competința instanțelor în aceasta materie intinzandu-se pe 5 ani în urma.

Contribuabilii care au dat declarațiuni anuale sau care au făcut apel, vor fi citați înaintea instanțelor de impunere și de apel. Citația li se va preda prin agenții circumscripției de constatare sau de percepere respective, prin notarul comunei sau prin funcționarii poliției judiciare ori administrative, cu cel puțin 5 zile înainte de data înfățișării la locul de impunere, iar dacă prin declarație sau apel s'a indicat domiciliul, citația se va preda la acel domiciliu.

Dacă persoana citata e gasita i se înmânează citația, luându-se dovada de primire, semnată de ea; iar dacă nu știe carte, predarea se va constata prin punere de deget în asistența unui martor stiutor de carte, care să nu fie în serviciul autorității care îndeplinește procedura.

În caz de refuz, citația se va lipi pe usa casei, dresandu-se un proces-verbal, în asistența unui martor, conform alineatului de mai sus.

În caz de lipsa a contribuabilului, citația se va preda unei rude sau servitor, care locueste cu dânsul, sub luare de dovada; în lipsa și a acestor persoane sau în caz de refuz ori imposibilitate de semnarea lor, citația se va lipi pe usa casei, dresandu-se un proces-verbal în acest sens, în asistența, unui martor, stiutor de carte, care să nu fie în serviciul autorității care îndeplinește procedura.

De îndată ce se va organiza serviciul pentru transmiterea citațiilor prin posta, ele vor fi predate pe aceasta cale.

În caz cînd apelurile se predau personal de contribuabili stiutori de carte și se poate fixa îndată termen de judecată, contribuabilul poate lua cunoștința de termen, sub semnatura proprie, chiar pe cererea sa.

Toate termenele prevăzute în prezenta lege, pentru apel, comunicări, afisari și citații, se înțeleg pe zile libere.

Cei însărcinați cu îndeplinirea procedurii, care nu se vor conformă întocmai celor prevăzute mai sus, vor fi pedepsiți cu pierderea, salariului pe 15 zile, iar în caz de recidiva ei vor fi deferiti comisiunilor de disciplina pentru a li se aplică pedepse disciplinare. Amenda se aplică prin proces-verbal, dresat de administratorul de constatare.

Cererile de scaderi prevăzute la capitolul VII de sub titlul II și la impozitele elementare, făcute prin declarațiunile anuale, vor fi soluționate cu aceeași procedura și jurisdicțiune ca și impunerile anuale.

Scazamintele vor fi operate în roluri, anual, odată cu impozitele anuale.

La aplicarea legii se vor stabili prin instrucțiunile Ministerului de Finanțe, modalitățile de constatare și operarea acestor scaderi.

Zilele de efectuarea impunerilor anuale și de convocare a comisiunilor de apel, pe măsura necesității, vor fi publicate de Ministerul Finanțelor, pe căile de publicitate oficiale. Deosebit la fiecare circumscripție și primărie rurală, se va afișa cu o zi înainte numele contribuabililor, cărora li se va face impunerea în ziua următoare.

Hotărîrile instanțelor de impunere, apel și recurs se dau fără opoziție.

Înaintea comisiunilor de apel, și a instanțelor de recurs, contribuabilii vor putea fi asistați de avocați. Fiscal va fi aparat înaintea comisiunilor de apel sau a celor de recurs printr'un delegat special, în baza unei adrese a administrației de constatare a impozitelor sau a Ministerului de Finanțe.

Înaintea instanțelor de recurs, părțile nu se citeaza. Termenele fixate, se afișează la usa localului cu 10 zile înainte de ziua judecații.

Pentru recursurile ce se judeca de Curțile de apel, termenele se comunică administrațiilor de constatare a impozitelor și se afișează la localurile lor cu cel puțin 10 zile înainte de judecată.

Toată procedura pentru constatarea impozitelor prevăzute de prezenta lege e scutită de timbru.

Matricolele în care se vor înscrie veniturile și contribuțiunile vor fi întocmite pe comune și suburbii în comunele urbane și pe comune, sate și cătune în cele rurale. Înscrierea în ele a veniturilor și impozitelor stabilite, cum și a prefacerilor urmate, conform legii, se face sub controlul organelor chemate a stabili impunerea.

Veniturile supuse impozitelor elementare sînt trecute în matricolele rotunjite în zeci de lei prin întregirea unimilor.

Matricolele nu sînt acte publice. Ele vor fi păstrate sub cheie și se va elibera copie de pe ele decât direct contribuabilului interesat.

Rolurile pentru împlinirea contributiunilor se formează de către agenții fiscului după matricole.

Toate prefacerile din matricole vor fi trecute și în roluri respective, formandu-se noui recapitulari sub același control.

Rolurile sînt acte publice.

Certificate de pe cuprinsul lor se pot libera, la cerere, interesatilor, pe timbrul legal.

Orice abatere dela dispozițiunile legii de fața se considera drept contraventiune simpla sau contraventiune calificată și se va pedepsi conform dispozițiunilor de mai jos:

Contraventiuni simple

Contraventiuni calificate

Contribuabilii care nu vor declara totalitatea veniturilor lor, sau acei care vor ascunde un venit în total sau în parte, precum și acei care vor trece în registrele lor comerciale, alte cifre decât cele reale, prin neînregistrarea tuturor operațiunilor, nejustificarea cu acte a înregistrărilor, prin virarea la conturi personale a unor părți din beneficii, prin neinventarierea stocului real de mărfuri, și alte asemenea manopere, care împiedica constatarea adevăratului venit impozabil, vor fi supuși la o amenda egala cu impatritul impozitului la diferența venitului astfel sustras și constatat în conformitate cu dispozițiunile legii de fața.

Aceeași sancțiune se va aplica și contribuabililor care se vor dovedi ca în registrele lor au creeat conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve, fără a le fi declarat la impunere, precum și acelora care sustrag dela conturile de rezultate părți de beneficii prin debitarea acestora cu sume nereale, precum și acelora care prin operațiuni și înregistrări diverse mascheaza părți de beneficii.

Toți acei care, conform art. 25, 26 și 47 sînt obligați a retine și vărsa la Stat impozitele specificate în mentionatele articole și care nu vor îndeplini aceste obligațiuni în termenul legal, vor fi pasibili de o amenda egala cu intreitul impozitului nereținut sau reținut și nevarsat.

În ce privește autoritățile publice de orice fel, amenda de mai sus va fi aplicată directorului și șefului contabilității respective.

Pentru veniturile prevăzute la art 23 pt. 3-6 incl. amenda se suporta solidar de creditori și debitori.

Ori de câte ori se va constata ca în raporturile contractuale dintre contribuabili, unele sume de bani au fost plătite în afară de clauzele contractuale prin alte instrumente liberatorii, cum ar fi polițe, cecuri sau alte asemenea, și care sume, potrivit legii de fața sînt considerate ca venituri impozabile, se va aplica o amenda egala cu de trei ori impozitul sustras, care va fi suportată solidar de către creditor și debitor.

Contribuabili care vor incerca sau vor isbuti să-și micșoreze venitul impozabil sau să se sustragă dela obligațiunile derivând din prezenta lege, prin mijloace de coruptiune întrebuințate față de agenții fiscului, vor fi tradusi pe baza cererii Ministerului de Finanțe, în fața tribunalelor pentru a li se aplică închisoarea corecțională dela 6 luni la un an.

Agenții fiscului, însărcinați cu așezarea impunerilor, care vor fi dovediți ca interesat și cu știința, nu au stabilit drepturile statului, în conformitate cu prevederile legii de fața, în baza cercetărilor organelor Ministerului de Finanțe și prin derogarea dela dispozițiilor statutului funcționarilor publice, vor fi destituiti.

În afară de aceasta ei vor putea fi condamnați și la închisoarea corecțională dela 6 luni la un an, la cererea Ministerului de Finanțe.

Agenții fiscului care nu vor tine în ordine dosarul fiscal al contribuabilului prevăzut în art. 75 din prezenta lege, se vor pedepsi cu o amenda egala cu salariul pe 15 zile, iar în caz de recidiva cu o amenda egala cu salariul pe 1-2 luni. În afară de aceasta Ministerul de Finanțe are dreptul sa ceara comisiei de disciplina aplicarea pedepselor disciplinare.

Funcționarii fiscului însărcinați cu manuirea carnetelor de contribuțiuni care vor libera fără drept asemenea carnete sau vor face inscriptiuni false în acestea, prin derogare dela dispozițiunile legii pentru statutul funcționarilor publici vor fi destituiti și deferiti justiției, spre a li se aplică sancțiunile prevăzute de art. 123 și 124 din codul penal, extinse pentru aceste infracțiuni asupra tarii întregi.

Funcționarii care vor fi perceput o sumă oarecare în contul vreunui impozit, fără a face mențiunea exactă în carnetul de contribuțiuni și în roluri, prin derogarea dela dispozițiile legii pentru statutul funcționarilor publici, vor fi destituiti din serviciu și deferiti justiției, urmând a fi pedepsiți, conform art. 123, 124 și 140 din codul penal sau articolelor corespunzătoare din codul penal în vigoare transilvanean și bucovinean.

Funcționarii fiscului care în înțelegere cu contribuabilii se vor fi dovedit a fi dat relatiuni false, a fi făcut acte nesincere sau a fi căutat să se folosească de situațiunea lor pentru a obține avantaje de orice fel din partea contribuabililor, prin derogare dela dispozițiunile legii pentru statutul funcționarilor publici, vor fi destituiti și deferiti justiției, urmând a li se aplică art. 123, 124, 144 și 322 din codul penal, extinse pentru aceste infracțiuni contra tarii întregi.

Toate amenzile specificate în legea de fața sînt distincte de impozitele cuvenite statului și se vor stabili separat unele din altele prin același proces-verbal.

Toate amenzile proporționale prevăzute prevăzute în prezenta lege, pentru contraventiune calificate nu vor putea în niciun caz fi inferioare sumei de 5.000 lei.

În toate cazurile în care va fi locul la aplicarea pedepselor penale, Ministerul de Finanțe va trimite în copie certificate, actele pe care se sprijină punerea în mișcare a acțiunii publice.

Constatarea și judecarea contraventiunilor

Constatarea contraventiunilor de orice fel la legea de fața se va face prin încheiere de procese-verbale.

Ele se constata de organele de inspecție și control, precum și de funcționarii delegați special de Ministerul Finanțelor.

Procesul-verbal va cuprinde: numele, pronumele și funcțiunea acelui care cercetează și constata faptele imputate și obiectul contravenției, arătarea articolelor din lege la a căror dispozițiuni s'a contravenit și articolelor ce sancționează infracțiunea.

Procesele-verbale vor fi aprobate de:

Toți cei amendati prin procesul-verbal vor avea dreptul de apel împotriva acestuia, în termen de 20 zile dela comunicarea procesului-verbal, care se va face conform articolului 97.

Apelul se va judeca de tribunalul locului unde s'a săvârșit infracțiunea.

Apelul va trebui sa cuprindă sub pedeapsa de nulitate, următoarele:

O copie de pe petiția de apel și actele depuse se vor comunică fiscului prin administrația de constatare a impozitelor în termenul util.

Dacă din desbateri va rezultă necesitatea desvoltarii unor noui motive de apel și a depunerii de noui acte pe care tribunalul le va găsi că nu au putut fi formulate și depuse de către apelant prin însăși petiția de apel, se va putea acorda un singur termen pentru a se formula motive de apel suplimentare și a se depune noui acte.

Apelantul sau recurentul care a fost prezent la o înfățișare este presupus ca cunoaște termenul pentru toate celelalte termene. Fiscal va fi citat ori de câte ori nu a luat termenul în cunoștința. Prezenta părții în instanța acoperă orice vicii de procedura.

Dovedirea infracțiunilor, precum și a apelurilor îndreptate împotriva proceselor-verbale, se va putea face cu orice mijloace de proba, apelantul fiind obligat sub sancțiunea decăderii să prezinte în instanța martorii a căror audiere s'a dispus la prima înfățișare.

Sentințele tribunalului se dau cu drept de recurs la Curtea de apel respectiva, în termen de 30 zile dela comunicare. Recursul se va face pentru motivele și în conformitate cu legea de organizare a Înaltei Curți de Casație. Hotărîrile Curții de apel se dau fără drept de opoziție.

Procesul-verbal aprobat este executor 15 zile dela comunicare, iar amenzile nu pot fi reduse de Ministerul Finanțelor.

Tribunalul nu va putea suspenda executarea procesului-verbal decât numai obligând partea solicitanta la darea de cautie în numerar sau efecte publice pe cursul zilei, care nu va putea fi în niciun caz mai mica de 1/2 din valoarea impozitului constatat, prin procesul-verbal de contravenție.

Instanțele judiciare nu vor putea anula procesele-verbale pentru vicii de forma. Dacă vor constata vicii de forma de natura esențială se va trimite procesele-verbale fiscului, spre a fi completate, după care se va urma cu judecarea apelului.

Ori de câte ori se va constata ca din eroare sau omisiunea instanțelor de impunere și de apel anumite venituri nu au fost avute în vedere la stabilirea venitului impozabil, se va putea face o impunere suplimentară

În impunerea suplimentară care va fi facuta cu acest prilej se exclud pentru contribuabili sancțiunile prevăzute în capitolul prezent.

Procesul-verbal de impunere suplimentară va fi supus acelorași norme de întocmire și acelorași cai de atac ca și impunerile obișnuite.

În cazul însă în care omiterea unor venituri impozabile s'a putut face numai datorită unui fapt al contribuabilului, dintre acelea prevăzute și sancționate de prezenta lege, se va încheia proces-verbal de contravenții, aplicându-se și sancțiunile legale.

Verificarea contribuabililor și stabilirea impunerilor suplimentare sau contravențiilor pentru tot ce privește exercițiile pentru care contribuabilul a fost impus nu se poate face decât de funcționarii fiscului special delegați pentru fiecare caz în parte, de ministrul finanțelor, secretarul general sau directorul contributiunilor.

Constatarea și stabilirea veniturilor impozabile fie prin impunerea obișnuită, fie prin aceea suplimentară se prescrie prin trecere de 10 ani, socotiți dela 1 Aprilie următor fiecărui an de impunere.

Constatarea și stabilirea amenzilor și celorlalte sancțiuni prevăzute în legea de fața, se prescriu prin trecere de 5 ani, socotiți tot ca mai sus.

Orice cercetare cu data certa facuta de organele fiscului, întrerup prescripția.

Amenda stabilită definitiv prin apel sau recurs, este ireductibila.

Denuntatorul și constatatorul din proprie inițiativă, au dreptul fiecare la câte 25% din amenda rămasă definitivă și încasată. Din sumele rezultate ca amenzi, 50% se vor vărsa definitiv la Stat, iar restul de 50% se va consemna și se va distribui celor în drept. Administrația de încasări și plati va comunică Ministerului de Finanțe sumele consemnate.

Ministerul de Finanțe va putea acorda o gratificatie specială și funcționarilor ce vor încheia actele pe baza cărora se realizează amenzile.

Denuntatorii nu pot sta în instanța alaturea de fisc cu ocazia judecării contraventiunilor.

Denuntatorul de rea credința se face vinovat de delictul de denunțare calomnioasă și se pedepsește cu închisoarea corecțională dela o luna pînă la un an.

Dacă, prin sentinta rămasă definitivă a Curții de Apel, se va constata ca denunțul nu a fost întemeiat, cel denunțat poate porni acțiune publică înaintea Curții de Apel, împotriva denuntatorului de rea credința. Curtea, constatând rea credința, va condamna denuntatorul în conformitate cu alineatul de mai sus.

Sumele constatate și înscrise în roluri ca impozite sau amenzi și rămase definitive, conform dispozițiunilor legii de fața constituesc creanțe executorii în folosul Statului, care nu pot fi reduse sau desființate prin nicio hotărîre judecătorească, în alt mod decât cel prevăzut în această lege.

Ele sînt executorii cu titlu provizoriu, chiar și mai înainte de a rămîne definitive, îndată, ce sînt constatate în modul prevăzut prin lege apelurile și recursurile nefiind suspensive de executare. Rămîne a se face compensatiune sau restituire dacă debitul e micșorat sau a se percepe diferența dacă este mărit.

Încasările se fac, fie dintr'odată, fie anual, trimestrial sau lunar, după următoarele deosebiri:

Aceste sume se înscriu în roluri speciale.

În primele doua trimestre ale anului financiar, pînă la așezarea impunerii de către prima instanța, titlul executoriu pentru toate contribuțiunile directe este impunerea anului precedent.

Se va face compensație sau restituire, potrivit art. 125 din legea pentru unificarea contributiunilor directe, dacă impunerea pe anul în curs e mai mica și se va percepe diferența dacă este mai mare.

Contestațiunile contra implinirii impozitelor care se încasează pe cale de reținere și vărsare directa, urmează calea de judecată prevăzută de legea de percepere și urmărire pentru contestatiuni la urmăriri.

Contestația se poate face tot în cursul anului în care a avut loc încasarea sau dacă aceasta s'a făcut în ultima luna la 30 zile după încasare.

Amenzile referitoare la ele se încasează însă conform prevederilor art. 125 și 126 și cu aceleași sancțiuni, ele fiind stabilite și debitate cu aceeași procedura ca și pentru celelalte impozite.

Ministerul Finanțelor va înființa carnete de contribuțiuni, pe care contribuabilii vor fi obligați a le păstra. În aceste carnete se vor înscrie contribuțiunile ce are de plătit fiecare, situațiunea sa familiara după constatările comisiunii și plățile efectuate în contul contributiunilor.