REGULAMENT din 10 septembrie 1887

Pentru transcriptiunile ce trebuiesc să se facă la tribunalul de comerț, petiționarul va prezenta prezidentului, pe lîngă cerere, actul în dublu exemplar, din care unul pe hirtie libera pentru tribunal.

Actul de transcriere va trebui să fie depus în original, dacă va fi vorba de un act sub semnatura privată; în celelalte cazuri va putea să fie depus în copie legalizată.

Petitiunea, afară de ceea ce dispune în articolele următoare, va trebui sa arate:

1. Data, natura și obiectul actului de transcris;

2. Numele autorității care autentifica actul sau al autorității de la care el emana;

3. Numele și prenumele sau firma comerciantului sau firma socială ori denumirea societății pentru care se cere transcriptiunea;

4. Domiciliul sau reședința comerciantului, ori sediul societății.

Afară de registrele prescrise prin regulamentul pentru organizarea grefelor și tribunalelor de județ, se vor mai tine la grefa tribunalului de comerț, pe hirtie libera și în conformitate cu modelele anexate:

1. Registrul de ordine;

2. Registrul de transcripțiuni;

3. Registrul pentru registrele de comerț;

4. Registrul societăților;

5. Registrul de mersul lucrărilor relative la falimente.

Aceste registre vor trebui să fie numerotate și parafate în conformitate cu dispozițiile art. 26 al codicelui de comerț și cele trei dintiiu ținute în conformitate cu dispozițiile art. 29 al aceluiași codice.

Documentele depuse în original sau în copii legalizate, trebuiesc să fie conservate dimpreuna cu petitiunea în dosare separate, destinatar anume pentru aceasta întrebuințare.

Fiecare dosar trebuie să conțină o lista de documente în el depuse și acestea așezate și cusute după data depunerilor arătată în aceasta lista.

Aceleași dosare vor servi, de asemenea, pentru a conserva actele a căror depunere este prescrisă de codicele de comerț a se face la grefa tribunalului.

Pe registrul de ordine (Model A) grefierul trebuie să înscrie, zi cu zi, și în momentul remiterii, orice cerere relativă la depozitul actelor indicate în art. 3, aratind persoana care a făcut cererea, aceea pentru care s-a făcut, obiectul cererii și documentele prezentate.

După efectuarea înscrierii, grefierul va da imediat, la cerere, chitanța pe hirtie libera fără nici o plata petitionarului, aratind în ea numărul de ordine.

Registrul de ordine trebuie să conțină o rubrica alfabetica în care să se treacă numele părților și trimiterile lor la celelalte registre, după număr și obiect.

Grefierul va trece în rezumat, în registrul de transcripțiuni (Model B), conținutul petitiunii indicind ziua remiterii, numărul societăților, numărul dosarului în care se afla actele și numărul progresiv al tabelei aceluiași dosar.

După efectuarea transcrierii, grefierul va da petitionarului o dovadă pe hirtie libera, prin care se atesta ca transcrierea s-a făcut cu indicatiunile enunțate.

Pe registrul "registrelor de comerț" (Model C), grefierul trebuie să înscrie toate cererile comercianților și ale societăților comerciale, relative la registrele lor numerotate și parafate conform cu dispozițiunile art. 26 din codicele de comerț.

Primind cererea, grefierul trebuie să indice deosebit de data:

1. Numele și prenumele sau firma socială și domiciliul sau reședința comerciantului, chiar dacă acesta ar fi minor emancipat, o femeie maritata sau un minor în interesul căruia alții exercitează comerțul, precum și firma socială și locul unde se exercitează.

2. Felul comerțului exercitat și locul unde se exercitează.

3. Numele, prenumele și domiciliul prepusului sau aceluia care exercitează comerțul pentru minor, și numele administratorilor sau al directorului societății.

Pe registrul "societăților" (Model D), societățile și asociațiunile existente se vor înscrie atunci cînd pentru prima oara va fi necesar a se face vreo inscripție relativă la ele, conform noii legi.

(Al. II mod. Leg. 3 mai 1900).

Societățile din nou constituite și societățile străine care își stabilesc în România un sediu secundar, sau o reprezentanta, se înscriu atunci cînd se va cere pentru ele transcriptiunile indicate în art. 91, 92 și 238 din codicele de comerț.

Pentru fiecare societate se va rezerva în registru o fila întreaga, consistind din două pagini, una în fața alteia. Adnotatiunile succesive se fac pe aceeași foaie.

Cînd foaia rezervată pentru o societate se va completa cu adnotatiunile făcute pe ea, partida va trebui să se transporte pe foaia următoare, constatindu-se lămurit lucrul acesta pe pagina terminată și repetind pe noua foaie același număr progresiv al partidei transportate.

Inscriptiunea pe registrul societăților trebuie să indice:

1. Firma socială sau denumirea societății și în speta sa cu calificatiunea de cooperativa, dacă va fi astfel;

2. Numele, prenumele și domiciliul sau reședința administratorilor și a directorului;

3. Numele și prenumele sau firma de comerț și domiciliul sau reședința tuturor asociaților responsabili fără limita, și a celora care au semnatura socială;

4. Sediul societăților și stabilimentele sau reprezentantele sale;

5. Obiectul societății;

6. Capitalul social și modul constituirii lui, cotele plătite și cele promise de către comanditari și, în societățile prin acțiuni, capitalul subscris și vărsat;

7. Valoarea nominală a acțiunilor;

8. Numele, prenumele, domiciliul sau reședința censorilor;

9. Timpul cînd societatea trebuie să înceapă și cînd trebuie să fineasca;

10. Data contractului social, schimbările introduse în el și transcriptiunile respective.

(Mod. L. 3 Mai 1900).

Actul constitutiv și statutele societăților în comandită pe acțiuni sau anonime, și actele indicate în art. 96, 174 și 129 din codicele de comerț, nu pot fi primite, nici transcrise, decît numai după ce se va prezenta, în același timp, ordonanța sau încheierea tribunalului, prevăzută de art. 92, 93 și 138 din codicele de comerț și pentru societățile străine care își stabilesc în România, un sediu secundar sau o sucursala, autorizațiunea guvernului prevăzută de art. 244 din codicele de comerț. Adnotatia indicată în art. 7 trebuie să menționeze despre aceasta ordonanța sau încheiere.

Nu se poate primi nici o cerere de transcriptiune dacă, în același timp cu originalul sau copia actului ce trebuiesc să se conserve nu se vor prezenta și copii legalizate sau extractele după același act, necesare pentru afișarea și publicarea în jurnale și în "Monitorul Oficial".

Pe aceste copii de extracte grefierul va scrie certificarea indicată în art. 5 și le va restitui petitionarului, dacă insertiunea în jurnale și în Monitorul Oficial trebuiesc să fie inserate și conservate în dosarul de documente.

Grefierii sînt ținuți sa libereze copie, oricui va cere, despre transcriptiunile și adnotatiunile ce conțin registrele indicate în art. 2, sau certificat că nu exista.

Vor permite, de asemenea, oricui, inspectarea acestor registre și documente în timpul orelor de serviciu, și vor elibera copie după documentele ce li se vor fi depus în original.

În caz de omisiune sau de execuțiune neregulata a prescripțiilor conținute în articolele precedente, grefierii se vor pedepsi conform dispozițiilor art. 51 din Regulamentul organizării grefelor și Tribunalelor de județe de la 23 iulie 1880, deosebit de orice alta acțiune civilă sau penală.

Societățile în nume colectiv și în comandită simpla, constituite în țara străină, vor trebuie să depună, în întregul său, actul constitutiv, la grefa tribunalului de comerț în resortul căreia ele voiesc a-și stabili principalul lor stabiliment, pentru efectele indicate în art. 91.

Prospectele și actele pentru care legea cere publicațiunea în jurnale sau în Monitorul Oficial, nu pot în nici un caz să fie publicate decît numai dacă cu ele se vor publică, în același timp, și certificatul grefierului constatind ca aceleași acte au fost depuse și transcrise la grefa tribunalului de comerț.

În caz de contraventiune la aceasta prohibitiune, editorul jurnalului și tipograful sînt pasibili de daune-interese.

(Mod. L. 3 mai 1900).

Întrebuințarea patrimii sau jumătății din sumele încasate pentru asigurări, impusa prin art. 147 și 260 din codicele de comerț, societăților și asociațiunilor de asigurarea asupra vieții sau administratoare de tontine, și depunerea contravalorii acestor intrebuintari și titluri române, acceptate drept garanție la casele Statului, sau în creanțe ipotecare și în imobile situate în România și aparținînd societăților, la Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie trebuiesc făcute cel mai tirziu în cursul lunii care urmează fiecărui trimestru, al exercițiului social. Cupoanele titlurilor depuse și titlurile ieșite la sorți, din acelea care formează depozitul, se vor elibera societăților de-a dreptul la Casa de Depuneri, în schimbul altor titluri, de aceeași natura, care să reprezinte contravaloarea cupoanelor scăzute și a titlurilor ieșite la sorți.

Societățile care voiesc a depune, în loc de titluri, creanțele ipotecare ce posed, vor inainta Ministerului de Comerț un tablou care va arata:

1. Situațiunea imobilului ipotecat;

2. Numele proprietarului debitor;

3. Întinderea și dimensiunile imobilului;

4. Evaluarea facuta de societate;

5. Venitul imobilului;

6. Sarcinile imobilului avînd prioritate asupra creanței societății;

7. Creanta societății;

8. Termenul pentru care ipoteca este facuta;

9. Data, numărul și tribunalul de inscriptiune a ipotecii.

Ministerul va putea certifica aceste indicatiuni printr-un delegat, și dacă va accepta gajul, va da autorizațiune Casei de depuneri de a primi gaj aceste ipoteci, pentru sumele împrumutate pe ele de societate.

Despre aceasta punere în gaj a creanțelor ipotecare se va face mențiune în marginea inscriptiunei ipotecare.

Societățile care, în loc de a depune titlurile sau a angaja creanțe ipotecare vor voi sa garanteze intrebuintarile prin afectarea în numele Statului, a imobilelor ce poseda în România, vor inainta Ministerului de Comerț un tablou care va arata:

1. Situația imobilelor de afectat;

2. Întinderea sau dimensiunile imobilului;

3. Prețul cumpărării;

4. Anul cumpărării;

5. Venitul imobilului, după scăderea impozitelor și a dobinzilor pasive;

6. Sarcinile care agravează imobilul;

7. Suma pentru care se afectează pe numele statului.

Ministerul va putea rectifica, printr-un delegat, aceste indicatiuni sau dacă accepta ipoteca, va lua o inscriptiune pe numele Statului în temeiul art. 1753 al. III din codul civil.

Tot asa se va proceda cînd societățile vor să se retragă - în total sau în parte - titlurile ce le au depuse la Casa de depuneri inlocuindu-se cu creanțe ipotecare sau prin afectare de imobile, sau cînd vor voi, după trebuinta operațiunilor, sa preschimbe creanțele puse în gaj sau imobilele ipotecate cu altele sau cu titluri.

Pentru înlesnire, societățile vor putea să depună în gaj creanțele ipotecare, sau sa afecteze în ipoteca imobilele lor, pentru sume mai mari decît cele necesare pentru intrebuintari datorite, raminind ca excedentul să fie ținut în seama la intrebuintarile viitoare.

În bilanțurile lor anuale și în temeiul art. 178 al. V codul de comerț, societățile vor desemna imobilele și sumele pentru care sînt afectate, pe numele Statului, spre îndeplinirea dispozițiunilor din art. 147 codul de comerț.

În cursul lunilor Ianuarie și Iulie ale fiecărui an, societățile drept dobinda de capitalizat a intrebuintarilor pentru care nu exista titluri, vor depune la Casa de depuneri în titluri, creanțe ipotecare sau imobiliare, echivalentul de 2,5% pe semestru din suma intrebuintarilor efectiv datorate și garantate prin creanțe.

Pentru a se stabili dacă suma întrebuințată în modul indicat în articolul precedent corespunde cu cifra sumei a carei întrebuințare este prescrisă prin dispozițiunilor sus citate, se evalueaza titlurile depuse după cursul bursei pietii în care rezideaza societatea și al zilei care precede depunerea; dacă aceasta este o zi de sărbătoare, după cursul zilei lucrătoare din ajun.

Polița sus ziselor depozite trebuie să fie emisă de către Casa de Depuneri și Consemnațiuni, în numele societății depozitare, cu obligațiune în favoarea asiguraților pentru realizarea dispozițiunilor art. 147 din codicele de comerț.

(Mod. L. 3 Mai 1900).

Ministerul Agriculturii, Domeniilor, Industriei și Comerțului are facultatea de a se asigura oricînd prin examinarea registrelor societăților și asociațiunilor de către delegații săi, ca dispozițiunile art. 147 codul de comerț și ale art. 15, 16, 17, 19, 20 și 21 din prezentul regulament sînt exact observate. Delegații, dacă constata vreo abatere, trebuie să reclame autorităților judiciare competente, pentru aplicațiunea dispozițiunilor art. 265 din codul comercial, adresind președintelui consiliului de administrație al societății o copie de pe aceasta reclamatiune.

Societățile sînt scutite de orice cheltuiala pentru aceste verificări.

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Societățile și asociațiunile indicate în art. 15 au dreptul la liberatiunea sumelor întrebuințate treptat, după cum obligațiunile luate se sting, și în proportiune cu sumele plătite pentru fiecare asigurare.

Ca degajari (stingere de obligațiuni) se vor considera, pentru pătrimea sau jumătatea depusa împreună cu dobinda capitalizata:

1. Împrumuturile ce se acordă asociaților în temeiul condițiunilor de asigurare, chiar din vărsămintele lor, cu observatie ca, restituindu-se asemenea împrumuturi iarăși se va depune cota legală;

2. Inchideri (lichidari) de grupe;

1. Daunele, adică plata sumei asigurate, în urma morții asiguratului sau a expirării termenului pentru care asigurarea era contractată;

2. Stingerea obligațiunii prin răscumpărarea poliției de către societate sau la rente viagere, prin moartea rentierului;

3. Ieșirea din vigoare a asigurărilor pentru neplata primelor exigibile sau din orice alte cauze dînd loc la stingerea obligațiunii, anume prevăzute de condițiunile de asigurare sau de art. 473 și următoarele din codul de comerț.

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Pentru a justifica compensatiunea operata și a dovedi degajarile în cazurile indicate de articolul precedent, se vor infatisa delegatului ministerului:

1. Chitanța de plată a sumei asigurate sau probele pentru stingerea obligațiunilor în alt mod;

2. Polița de asigurare rascumparata și declarațiunea asiguratului de primirea echivalentului;

3. Registrele societății sau corespondenta cu agenții, spre a face dovada ca prima de asigurare a fost plătită la termen;

4. Actul de deces și procesul-verbal încheiat de autoritatea competentă, în cazul în care asigurarea ar fi iesita din vigoare în temeiul dispozițiunilor art. 473 și următoarele din codul de comerț sau în conformitate cu condițiunile generale sau speciale de asigurare. În acest caz, degajarea va fi ținuta în seama numai atunci dacă se va prezenta o hotărîre definitivă, declarind stinsă obligațiunea societății sau cînd succesorii în drept ai asiguratului vor fi recunoscut în scris ca asigurarea nu a fost în vigoare;

5. Orice acte care ar dovedi în mod cert stingerea obligațiunii pentru alte cauze.

Delegatul ministerului, după verificare, încheie un proces-verbal, în dublu, din care unul rămîne la societate, iar altul s înaintează ministerului împreună cu statul asigurărilor stinse. Ministerul va autoriza Casa de depuneri a restitui societății suma depusa, cu procentele acumulate, privitoare la asigurările stinse, în titluri, în creanțe ipotecare depuse în gaj sau prin degrevare de imobile afectate, după cum va cere societatea.

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Cînd se închide o tontina, societățile și asociațiunile administratoare de tontine, sînt datoare să prezinte spre verificare delegatului ministerului statul repartitiunii, în care se va arata suma totală de repartiție și partea cuvenită fiecărui asociat împreună cu piesele justificative, adică contul de lichidare cu toate anexele lui și procesul-verbal al comitetului asociațiunilor.

Un exemplar al acestui stat de repartitiune, vizat pentru exactitate de delegatul ministerului, se va inainta ministerului, care ordonă publicarea lui pe cheltuiala Statului, în Monitorul Oficial, dar fără numele asociațiunilor și autoriza Casa de depuneri a restitui societății suma depusa, cu procentele acumulate privitoare la grupa intrata în repartitiune, în titluri, în creanțe ipotecare depuse în gaj sau prin degrevare de imobile afectate, după cererea societății.

(Mod. Leg. 3 Mai 1900).

Formularea statelor trimestriale ce urmează a se publică de către societățile și asociațiunile care au de obiect exercițiul creditului sau care, în temeiul art. 173 vor emite obligațiuni pentru o sumă mai mare decît capitalul vărsat și existent și acela pentru bilanțul societăților și al asociațiunilor care au de obiect asigurările, se vor alcătui printr-o deciziune a Ministerului de Comerț, care se va publică în Monitorul Oficial, pînă la 31 Octombrie 1900.

Cererea de liberatiune sau de reducțiune a cautiunilor date de societățile existente la punerea în aplicatiune a noului codice de comerț, conform dispozițiunilor art. 950, numărul 3, trebuie să fie prezentată Camerei de Comerț în resortul căreia societatea reclamanta își are sediul, și afișată în localurile bursei și în sala Camerei și a Tribunalului de Comerț din același loc și din toate locurile în care societatea are stabilimente, reprezentante sau agenți, cu încunoștințarea expresă ca fiecare este liber de a face opozițiune în termen de trei luni.

Sus-zisa publicațiune trebuie să se facă împreună cu aceleași incunostintari și în foaia anunțurilor judiciare, precum și în unul din jurnalele cele mai raspindite din aceleași locuri.

Opozițiunea, la cererea prevăzută în articolul precedent, trebuie să se facă prin citatiune înaintea Tribunalului de Comerț căruia s-ar adresa cererea.

Dacă termenul sus-zis a trecut fără opozițiuni sau dacă opozițiunile făcute s-au retras ori au fost respinse prin sentințe nesusceptibile de opoziție sau apel, Camera de Comerț trebuie să transmită cererea cu avizul sau Ministerului Agriculturii, Domeniilor, Industriei și Comerțului, care urmează a statua în conformitate cu dispozițiunile art. 20 și 21.

Cu toate acestea, reducțiunea cautiunilor date de către societățile și asociațiunile de asigurare asupra vieții sau administratoare de tontine, poate fi acordată numai atunci cînd pentru garanția obligațiunilor existente rămîne cel puțin o sumă corespunzătoare cu partea capitalului și a procentelor acumulate, care ar fi fost afectată în favoarea acelorași obligațiuni pentru rezervele determinate în art. 147 din codicele de comerț, dacă dispozițiunea zisului articol ar fi fost aplicată încă de la încheierea fiecărui contract în vigoare.

În marginea registrului prescris pentru transcriptiunea actelor de protest, numerotat, parafat și vizat de președinte, portărelul și judecătorul de ocol vor indica:

1. Data fiecărui protest;

2. Numele, prenumele și domiciliul sau reședința reclamantului;

3. Numele, prenumele, firma comercială și domiciliul sau reședința persoanei, ori firma socială sau denumirea și sediul societății contra căreia s-a făcut protestul;

4. Suma datorată;

5. Motivele refuzului de plată.

Declarațiunile și contractele care au ca obiect constructiunea, proprietatea sau folosință vaselor, precum asemenea contractele de gaj și de împrumut maritim în cazul cînd sînt făcute prin acte sub semnatura privată, nu pot fi primite pentru transcriptiune în registrele maritime, dacă semnăturile părților nu vor fi autentificate conform legii.

Cu toate acestea, actele sus-zise, care au de obiect vasele sau alte bastimente scutite de obligațiunea de a avea actul de naționalitate pot fi primite pentru adnotare în registrul maritim, deși numai semnăturile dintr-însele ar fi legalizate.

Vasele și celelalte bastimente destinate exclusiv la navigare pe lacuri și pe riuri, vor trebui să fie înscrise într-un registru format după modelul anexat E, la biroul destinat pentru aceasta și în lipsa la autoritatea comunală a locului unde vasele sau bastimente sînt de ordinar stationate.

Dacă locul de stationare se schimba, biroul sus-zis, sau autoritatea comunală unde inscriptiunea s-a făcut, va transmite o copie a partidei, cu toate comutarile făcute autorității comunale a locului noii stațiuni.

Declarațiunile și contractele care au de obicei constructiunea, proprietatea sau folosință vaselor și a bastimentelor arătate în alineatul articolului precedent și în acest articol, și orice limitare la libera lor disponibilitate, derivînd din gaj sau din alt contract nu au efect, în privinta celor de-al treilea dacă actele care le conțin nu vor fi depuse în original sau în copie autentică la autoritatea respectiva și adnotate în registrele indicate în aceste articole.

Adnotarile se vor face imediat, sub responsabilitatea personală a funcționarului sau a primarului respectiv și documentele prezentate în sprijinul cererii de inscriptiune vor fi conservate într-un dosar prevăzut cu o lista și o rubrica alfabetica, de numele proprietarilor sau al altor indrituiti.

Inventarul bordului indicat în art. 510 din codicele de comerț, va fi informat după modelul stabilit de Ministerul Afacerilor Străine.

El va cuprinde arătarea imprimata a tuturor uneltelor și aparatelor fixe și mobile prescrise în legile maritime, pentru orice fel de călătorie, după natura vasului, cu pinza sau cu vapori. El va mai cuprinde arătarea în scris a cantității acelorași obiecte și a altora care se găsesc de fapt la bordul vasului.

Inventarul va fi subscris de căpitan și vizat de funcționarul competent sau de experții însărcinați cu vizitarea vasului, conform regulilor de marina mercantila.

Schimbările făcute în inventarul bordului se vor adnota în locurile anume indicate pentru aceasta, în modelul prevăzut prin articolul precedent și vor fi justificate în mod sumar, cu o simpla trimitere la adnotarile ce se găsesc în jurnalul general al vasului.

În vizitele succesive ce sa fac vasului conform dispozițiunilor regulilor maritime, funcționarul sau experții vor certifica prin viza lor regularitatea inventarului și a sus-ziselor schimbări.

Înainte de plecarea dintr-un port unde capitanul și-a făcut raportul sau despre sinistrele suferite cu pierderea sau deteriorarea obiectelor descrise în inventar capitanul va face a se constata în inventar prin viza autorității maritime sau consulare, ca a substituit alte obiecte în locul celor pierdute sau deteriorate, cu care vasul trebuie să fie echipat.

În privinta vaselor care, după legile de mai sus-zise nu sînt supuse la vize, vizita pentru verificarea inventarului se va face la fiecare doi ani.

Raportul căpitanului în cazurile prevăzute de art. 527 din codicele de comerț, dacă nu l-a prezentat în scris, se va primi cu proces-verbal de președintele tribunalului, de judecătorul delegat sau de judecătorul de ocol respectiv, asistat de grefier sau ajutor.

Aceeași autoritate va constata în jurnalul general al vasului ca a primit raportul.

Deciziunile care fixează pentru verificare raportului, se va scrie pe marginea lui și atît afiptele cît raportul portareilor pentru efectuarea afișării se vor face pe hirtie libera și fără nici o plata de taxe.

Ziua fixată se va notifica prin îngrijirea grefei, biroului maritim care este dator sa transmită, în orice caz, autorității judiciare, care a primit raportul și toate documentele arătate în regulamentele marinei mercantile.

Înțelegerea prevăzută în art. 509 din codicele de comerț între proprietarii sau armatorii vasului și căpitan pentru întocmirea echipajului și fixarea retributiilor personalului ce-l compune, poate rezultă din concursul ambelor părți în contractul de inrolare, iar dacă capitanul nu poate sau nu voiește sa uzeze de drepturile ce-i sînt acordate și înrolarea s-a făcut de proprietari sau armatori, ei pot sa subscrise și contractul.

În cazul cînd aceștia au mai multe vase, înrolarea se poate face printr-un singur contract, însă inrolatii să se oblige a presta serviciile lor pentru timpul convenit pe acela din vase aparținînd acelorași proprietari sau armatori la care au fost succesiv destinați și pentru diferitele călătorii ce aceleași vase întreprind.

În cazurile prevăzute în ultimul alineat al art. 532 din codicele de comerț, indicatiunile rolului echipajului, formate în conformitate cu dispozițiile regulamentului marinei mercantile, țin loc de contract de inrolare pentru toate efectele ce legea îi atribuie.

În aplicațiunea art. 688 din codicele de comerț, girantul, cesionarul subrogat sau creditorul care a primit în gaj o creanta asupra unui vas transcrisă în registrele căpităniei și adnotata pe actul de naționalitate, poate cere să se facă adnotarea girului cesiunii, subrogatiunei sau a constituirii gajului, oriunde se găsește vasul dacă prezintă titlul sau în forma autentică, autorității maritime sau consulare a aceluiași loc, și dacă îi prezintă și actul de naționalitate al vasului.

Autoritatea maritima sau consulară transcrie actul în registrele sale, îi face adnotarea pe actul de naționalitate și transmite o copie autentică după dinsul biroului maritim unde vasul este înscris.

Acesta va face îndată o adunare pe marginea transcrierii creanței și pe matricola vasului.