privind organizarea și funcționarea Poliției Române
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului care exercită pe teritoriul tarii atribuțiile privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, a avutului privat și public, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordi- nii și liniștii publice, în condițiile legii.
Activitatea Poliției Române se desfășoară exclusiv pe baza și executarea legii. Polițiștii nu pot face parte din partide sau formațiuni politice.
În îndeplinirea misiunilor ce îi revin Poliția Română colaborează cu celelalte instituții ale statului care au atribuții privind asigurarea ordinii de drept și cooperează în acest sens cu cetățenii, în limitele legii.
Poliția se organizează corespunzător organizării administrative a teritoriului tarii. De asemenea, se poate organiza și după specificul unor sectoare ale economiei naționale - transporturi feroviare, aeriene și navale - sau al unor obiective economice și sociale, în funcție de numărul și importanța acestora.
Unitățile de poliție se înființează prin ordin al ministrului de interne.
Poliția Română are următoarea structura organizatorică:
a) Inspectoratul General al Poliției;
b) Direcția generală de poliție a municipiului București;
c) inspectoratele de poliție ale județelor;
d) inspectoratele de poliție pentru transporturi feroviare, aeriene și navale;
e) instituții de învățământ pentru pregătirea și specializarea politistilor.
Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrala a poliției care conduce, îndrumă și controlează activitatea tuturor celorlalte unități de poliție, desfășoară activități operative în cauze de importanța deosebită și orice alta activitate data în competența sa prin lege.
Inspectoratul General al Poliției este condus de un inspector general, numit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne. Inspectoratul general este ajutat de un număr de adjuncți, numiți, la propunerea sa, de către ministrul de interne.
În aplicarea legii, inspectoratul general al poliției poate emite dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine.
Inspectoratul General al Poliției are în structura sa organizatorică direcții generale, direcții, brigazi, servicii și birouri înființate cu aprobarea ministrului de interne, în limita fondurilor la dispoziție.
În municipiul București funcționează Direcția generală de poliție a municipiului București, condusă de un director general, ajutat de adjuncți.
În județe funcționează inspectoratele de poliție, conduse de un șef al inspectoratului, ajutat de adjuncți.
Directorul general al Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și șefii inspectoratelor de poliție ale județelor se numesc și se eliberează din funcție prin ordin de către ministrul de interne, cu avizul prefectului.
În cadrul Direcției generale de poliție a municipiului București se organizează și funcționează unități de poliție ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia.
În fiecare sector se organizează și funcționează secții de poliție. Numărul acestora se stabilește prin ordin al ministrului de interne, în funcție de întinderea teritoriului, de numărul populației, de numărul și importanța obiectivelor economice, sociale și politice, precum și de sarcinile specifice de activitate.
În municipiile și orașele din județe funcționează politii municipale și orășenești, iar în comune, posturi de poliție.
În municipii pot fi înființate secții de poliție, iar în comunele cu suprafața teritorială mare, cu sate și cătune dispersate, pot fi înființate birouri de poliție, potrivit criteriilor și în condițiile prevăzute de art. 10 alin. 2.
În sectorul transporturilor feroviare, navale și aeriene se organizează și funcționează, cu competența specifică, inspectoratele de poliție pentru transporturi.
Numărul inspectoratelor de poliție pentru transporturi și raza lor teritorială de competența se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Inspectoratele de poliție pentru transporturi au în structura organizatorică servicii, birouri, compartimente, precum și posturi de poliție pentru transporturi feroviare, navale și aeriene.
Șefii inspectoratelor de poliție pentru transporturi și adjunctii acestora se numesc prin ordin de către ministrul de interne.
Direcția generală de poliție a municipiului București, inspectoratele de poliție ale județelor, inspectoratele de poliție pentru transporturi, politiile municipale, orășenești și secțiile din cadrul sectoarelor municipiului București și din alte municipii mari se pot organiza pe brigazi, servicii, birouri și compartimente, potrivit ordinului ministrului de interne, și își desfășoară activitatea pe baza regulamentului de organizare și funcționare.
Prin ordin al ministrului de interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, în cadrul inspectoratelor de poliție județene și al Direcției generale de poliție a municipiului București se pot înființa unități de poliție în obiective și domenii de interes public, în raport cu nevoile concrete de muncă și în limita efectivelor și fondurilor aprobate.
Poliția Română are următoarele atribuții:
a) apara viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, avutul privat și public, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale statului;
b) asigura menținerea ordinii și liniștii publice și respectarea legii;
c) asigura, împreună cu trupele de jandarmi, direct sau în cooperare cu alte forte legitime ale statului, combaterea manifestărilor de violenta, neutralizarea unor acțiuni de natura sa împiedice desfășurarea normală a activității pe căile publice, în piețe, gări, în zonele de acces la punctele de control pentru trecerea frontierei și în alte obiective de importanța deosebită, restabilirea ordinii publice;
d) stabilește măsurile necesare, potrivit sarcinilor ce-i revin prin lege, cu privire la asigurarea desfășurării normale a adunărilor și manifestărilor publice;
e) îndrumă și coordonează organizarea și funcționarea pazei bunurilor la instituțiile publice și la agenții economici cu capital de stat și acorda, la cerere, sprijin de specialitate agenților economici cu capital privat, precum și altor solicitanți în organizarea și funcționarea pazei bunurilor;
f) acționează pentru culegerea de informații în vederea cunoașterii, prevenirii și combaterii infracțiunilor, precum și în situațiile în care exista date sau indicii ca se pregătește săvârșirea de fapte ilicite;
g) desfășoară, potrivit competentei stabilite prin lege, activități pentru constatarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală și efectuarea cercetărilor în legătură cu aceste fapte;
h) asigura paza și funcționarea, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție;
i) desfășoară activități specifice de poliție în domeniul transporturilor feroviare, navale și aeriene;
j) exercita controlul, potrivit legii, asupra deținerii, portului și folosirii armelor și munițiilor, a deținerii și folosirii materiilor explozive, a modului în care se efectuează operațiunile cu arme, muniții și materii explozive, precum și asupra funcționarii atelierelor de reparat arme;
k) exercita controlul, potrivit legii, asupra respectării normelor legale referitoare la produsele și substantele toxice, stupefiante și radioactive, precum și la alte obiective și materii supuse autorizării, care prezintă pericol public ori care pot fi folosite la săvârșirea de infracțiuni;
l) supraveghează și controlează circulația rutiera, tine evidenta conducătorilor de autovehicule și a autovehiculelor, în afară cazurilor exceptate prin lege; colaborează cu alte autorități publice pentru îmbunătățirea organizării și sistematizării traficului, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecționarea pregătirii conducătorilor auto și educarea rutiera a participanților la circulație;
m) colaborează cu instituțiile de învățământ și cadrele didactice la activitatea de educare a copiilor și tineretului școlar, în vederea circulației corecte pe drumurile publice;
n) coordonează și îndrumă în mod unitar, împreună cu Departamentul pentru Administrație Publică Locală, activitatea de stare civilă din administrația publică și asigura registrele și certificatele necesare pentru aceasta activitate;
o) tine evidenta populației, eliberează acte de identitate și înregistrează schimbarea domiciliului, precum și a reședinței cetățenilor români, în condițiile prevăzute de lege; la comune, tine evidenta nominală a cetățenilor români cu obligații militare;
p) organizează, în condițiile legii, cazierul judiciar pentru ținerea evidentei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal;
r) constata și aplica sancțiuni pentru contravențiile la dispozițiile legale date în competența politistilor;
s) participa, împreună cu unitățile de jandarmi și de pompieri, în cooperare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, unități de protecție civilă și alte organe prevăzute de lege, la activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale și catastrofe, precum și de limitare și inlaturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
t) îndeplinește orice alte atribuții ce îi sunt date prin lege.
Unitățile teritoriale sunt obligate sa sprijine prefectii, primării și președinții consiliilor județene în exercitarea atribuțiilor lor de menținere a ordinii și liniștii publice.
În realizarea atribuțiilor ce îi revin potrivit legii, politistul este investit cu exercițiul autorității publice și are următoarele drepturi și obligații:
a) sa legitimeze și sa stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt suspecte și sa ia măsurile legale care se impun;
b) sa conducă la sediul poliției, în vederea luării măsurilor legale, pe cei care prin acțiunile lor periclitează ordinea publică, viața persoanelor sau alte valori sociale, precum și persoanelor suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită.
Persoanele suspecte de acțiuni prin care se periclitează ordinea publică, viața persoanelor sau alte valori sociale, care refuza să-și decline identitatea ori aceasta nu poate fi stabilită, sunt conduse la sediul poliției pentru clarificarea situației și, după caz, prezentarea acestora, de îndată, în fața organului de urmărire penală competent, activități ce nu pot dura mai mult de 24 de ore;
c) sa invite sediul la poliției persoanele a căror prezenta este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale poliției, prin aducerea la cunoștința, în scris, a scopului și motivului invitatiei;
d) sa ia măsura reținerii, sa pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare și pe cele de executare a pedepselor în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Organele de cercetare ale poliției au obligația sa aducă de îndată la cunoștința celui reținut sau arestat, în limba pe care o înțelege, motivul reținerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen. Învinuirea se aduce la cunoștința numai în prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu;
e) sa acorde sprijin persoanelor cu funcții ce implica exercițiul autorității publice, dacă acestea intimpina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;
f) să între, pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, în orice incinta a unităților economice, a instituțiilor publice ori particulare, a organizațiilor social-politice, indiferent de deținător, de proprietar sau de destinația acesteia, la bordul navelor și aeronavelor române, cu respectarea dispozițiilor legale. Orice perchezitie sau act de urmărire penală trebuie să se facă numai cu consimțământul conducerii acestor unități, instituții sau organizații, al comandantilor navelor sau aeronavelor ori cu autorizația magistratului, în condițiile prevăzute de lege.
În caz de infracțiune flagrantă, consimțământul sau autorizația nu este necesară;
g) să între în locuinta persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimțământul scris al acestora, ori cu autorizația magistratului, în condițiile prevăzute de lege.
În caz de infracțiune flagrantă, consimțământul sau autorizația nu este necesară;
h) sa controleze vehiculele aflate în circulație rutiera, în cazul săvârșirii unor infracțiuni grave ori când exista indicii temeinice ca săvârșirea de infracțiuni este iminenta, iar persoana sau bunurile cautate se afla în zona controlată;
i) să efectueze controale și razii când exista indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din infracțiuni;
j) sa poarte asupra sa armamentul cu care este dotat și munitia necesară, indiferent dacă este în uniforma sau civil, și sa folosească pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare cu sau fără însemnele distinctive ale poliției;
k) sa folosească orice mijloace de transport și telecomunicații, indiferent de proprietar sau deținător - persoana fizica sau persoana juridică -, cu excepția celor aparținând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare și care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionale vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, și vor fi suportate, după caz, din fondurile organelor de poliție sau de persoanele ce au determinat intervenția;
l) sa folosească, gratuit, mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel; personalul din poliția pentru transporturi are dreptul sa folosească, gratuit, mijloacele de transport feroviare și navale în executarea sarcinilor de serviciu. Folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
m) să solicite sprijinul cetățenilor pentru îndeplinirea atribuțiilor legale referitoare la urmărirea, prinderea, imobilizarea și conducerea la unitățile de poliție a infractorilor, a persoanelor care întreprind acțiuni prin care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane, a celor care tulbura prin acte violențe ordinea și liniștea publică ori care degradeaza sau distrug bunuri, precum și a persoanelor care întreprind acțiuni de ultraj contra unui funcționar care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității publice;
n) exercita orice alte drepturi și îndeplinește orice alte îndatoriri prevăzute de lege.
În exercitarea atribuțiilor, politistul este obligat să își facă cunoscută, în prealabil, calitatea și să prezinte legitimatia de serviciu. El este obligat sa acționeze cu imparțialitate și demnitate, să aibă o conduita politicoasa și civilizata față de cetățeni, ferma și intransigenta față de cei ce încalcă legile tarii.
Pentru combaterea crimei organizate și a infracțiunilor grave, în interesul urmăririi penale, poliția poate solicita parchetului competent interceptarea convorbirilor telefonice și deschiderea corespondentei de către organele abilitate potrivit Legii nr. 51/1991.
Pentru împiedicarea și neutralizarea acțiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea și liniștea publică, acțiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale, politistul poate folosi scutul de protecție, casti cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc, câini de serviciu, precum și alte mijloace de imobilizare, care, de asemenea, nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală grava.
Mijloacele prevăzute la alin. 1 pot fi folosite împotriva persoanelor care:
a) întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane;
b) incearca sa pătrundă sau patrund fără drept în sediile organelor administrației publice, ale partidelor politice sau ale altor instituții de interes public ori privat și periclitează în orice mod securitatea acestora și a personalului ori tulbura desfășurarea normală a activității;
c) ultragiaza organele de ordine ori persoanele cu funcții ce implica exercițiul autorității publice, prin amenințare, lovire sau orice alte acte de violenta.
Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. 1 împotriva participanților la acțiunile agresive se va face în mod gradat, după atenționarea prealabilă repetată, asupra uzului unor asemenea mijloace și lăsarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și părăsirea zonei. Mijloacele folosite nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive.
În caz de absolută necesitate și când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constringere nu este posibila, politistul poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc, în condițiile strict prevăzute de lege pentru:
a) apărarea sa și a altor persoane împotriva atacurilor care le pun în pericol viața și sănătatea, precum și pentru eliberarea ostaticilor;
b) respingerea atacurilor îndreptate împotriva sediilor sau altor bunuri ale poliției ori asupra efectivelor forțelor de ordine, când vietile acestora sunt în pericol iminent;
c) apărarea obiectivelor, a perimetrului terenului sau a persoanelor de care răspund;
d) reținerea infractorilor prinsi în flagrant care incearca sa fuga și nu se supun somației de a rămâne la locul faptei;
e) reținerea infractorului care a ripostat cu arme albe sau de foc sau a celor evadati din locurile de deținere ori care fug de sub escorta.
Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 18 și 19 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, a persoanelor cu semne vadite de invaliditate și a copiilor, cu excepția în care aceștia infaptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viața sau integritatea corporală a unor persoane.
În cazurile prevăzute la art. 19 și 20 se va face uz de arma numai după ce s-a făcut somația legală. Somația se face prin cuvintul: "Stai!". În caz de nesupunere, se someaza din nou prin cuvintele: "Stai ca trag!". Dacă cel (cei) în cauza nu se supune nici de această dată, se someaza prin tragerea focului de arma în sus, în plan vertical. În cazul în care, după executarea somației legale, potrivit prevederilor din prezentul articol, persoana (persoanele) în cauza nu se supune, se poate face uz de arma împotriva acesteia. Uzul de arma se va face în asa fel încât sa ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se folosește arma, pentru a se evita cauzarea morții acestora.
Uzul de arma se poate face fără somație în cazul atacului prin surprindere exercitat asupra politistului sau asupra altei persoane, precum și pentru reținerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc, dacă lipsește timpul necesar pentru somație.
Poliția intervine în forta pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbura ordinea și liniștea publică, care pun în pericol viața și integritatea corporală a persoanelor și organelor de ordine sau ameninta cu devastarea ori distrugerea de clădiri și bunuri de interes public și privat.
Intervenția în forta a poliției și a celorlalte organe de ordine, cu mijloace tehnice din dotare, va fi decisa, pentru fiecare caz în parte, de către prefect, primar sau înlocuitorii acestora din localitatea în care au avut loc asemenea evenimente, la solicitarea șefului organului local de poliție sau a înlocuitorului acestuia.
Folosirea mijloacelor tehnice din dotare se face numai după avertizarea și somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participanților la dezordine, asupra necesității respectării legii și ordinii publice. Dacă, după avertizare, se încalcă în continuare ordinea publică și legile, politistul numit ca șef al dispozitivului de ordine sau șefii ierarhici someaza pe participanți, folosind formula: Prima somație: "Atențiune, va rugăm sa parasiti...Vom folosi Forta!", urmată de semnale sonore și luminoase. Dacă, după trecerea perioadei de timp necesare dispersarii, cei somati nu se supun, se folosește o ultima somație, astfel: Ultima somație: "Parasiti.... se va folosi forta!".
Dacă în astfel de situații se impune și folosirea armelor de foc, în prealabil se va repeta ultima somație.
Folosirea mijloacelor de împiedicare și constringere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.
Aprobarea intervenției nu este necesară în cazul în care asupra organelor de ordine se exercită violenta ori acestea se afla într-un pericol iminent.
Fiecare situație în care s-a făcut uz de arma se raportează de urgenta ierarhic. Dacă în urma uzului de arma s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent.
Prin ordin al inspectorului general al poliției sunt desemnați polițiștii care au calitatea de organe de cercetare penală.
În îndeplinirea activităților specifice, politistul are competența teritorială corespunzătoare unității de poliție din care face parte.
În caz de continuare a unei măsuri sau activități specifice, politistul poate acționa și în raza teritorială a altor unități de poliție, comunicând despre aceasta unității competente.
În caz de detașare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unități de poliție, politistul are competența teritorială stabilită pentru acea unitate. Politistul din Inspectoratul General al Poliției are competența teritorială generală.
Politistul este obligat sa intervină și în afară orelor de program, a atribuțiilor sale de serviciu și a competentei teritoriale a unității din care face parte, când ia cunoștința de existenta unei infracțiuni flagrante, precum și pentru conservarea probelor în cazul altor infracțiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.
Personalul Poliției Române se compune din politisti și salariați civili.
Drepturile și îndatoririle specifice de serviciu ale politistului se stabilesc prin statut.
Politistului îi este interzis sa provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice, cu scopul de a obține, de la aceasta persoana, sau de la o terta persoana, informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane.
De asemenea, politistului îi este interzis sa comita acte de tortura, în orice împrejurare, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de război sau de amenințări cu războiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de excepție.
Politistul nu poate invoca ordinul superiorului sau al altei autorități publice, pentru a justifica încălcarea legii, în vreuna din situațiile prevăzute în alin. 1 și 2.
Politistul răspunde pentru faptele sale săvârșite prin îndeplinirea abuzivă a atribuțiilor de serviciu sau neîndeplinirea lor și poate fi tras la răspundere în condițiile prevăzute de lege.
Personalul poliției este obligat sa vegheze ca sănătatea și integritatea corporală a persoanelor a căror paza o exercită să fie pe deplin ocrotite și, în special, sa ia imediat măsuri ca ingrijirile medicale să le fie acordate de fiecare data când acestea se impun.
Personalul poliției este obligat să aibă o conduita corecta, să fie integru și incoruptibil și sa acționeze cu hotărâre pentru prevenirea și combaterea oricăror acte de natura sa stirbeasca autoritatea și prestigiul instituției.
Personalul poliției este obligat să respecte legea și sa acționeze pentru împiedicarea oricărei încălcări a acesteia. Personalul poliției care ia cunoștința de încălcarea normelor cu privire la conduita politistului este obligat sa o semnaleze superiorilor ierarhici și, la nevoie, altor autorități competente.
Personalul poliției se bucura de stabilitate la unitatea de poliție la care a fost numit. Avansarea în funcție, mutarea, transferarea sau detasarea, precum și scoatere din poliție se pot face în cazurile prevăzute de statut și de regulamentul aprobat de ministrul de interne.
Salariații civili sunt supuși prevederilor statutului funcționarilor publici, dispozițiilor Codului muncii și celorlalte norme legale referitoare la drepturile și îndatoririle acestora, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Polițiștii provin din rindul absolvenților instituțiilor de învățământ de specialitate.
Pentru satisfacerea nevoilor de specialiști se pot încadra în poliție și absolvenți ai instituțiilor civile de învățământ.
Inspectoratul General al Poliției organizează cursuri pentru pregătirea de specialitate a politistilor, perfecționarea pregătirii de specialitate a acestora și a salariaților civili, în limita fondurilor aprobate în acest scop.
Pentru anumite perioade de timp, în condițiile legii, pot fi rechemate în activitate cadre de poliție din rezerva.
Polițiștii depun la angajare jurămîntul prevăzut în statutul politistului.
Salariații civili, la încadrare, depun următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa păstrez secretul profesional și să-mi îndeplinesc cu buna-credința sarcinile încredințate".
Drepturile bănești ce se cuvin persoanelor poliției sunt stabilite prin legi și hotărâri ale Guvernului, în baza cărora ministrul de interne poate emite ordine și instrucțiuni de aplicare.
Dreptul la pensie al personalului poliției se stabilește în condițiile legii.
Personalului poliției, familiilor și urmașilor acestora li se asigura asistența medicală socială și, după caz, drepturile de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii se bucura de protecția deosebită, potrivit prevederilor legii penale.
În cazul infracțiunilor săvârșite împotriva soțului sau a sotiei ori a copiilor politistului, în scop de intimidare sau răzbunare pentru măsuri legale luate de acesta în exercitarea atribuțiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute în Codul penal se majorează cu 2 ani.
Omorul savirsit împotriva unui polițist în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestor atribuții constituie infracțiunea de omor deosebit de grav și se pedepsește conform art. 176 din Codul penal.
Polițiștii care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în urma săvârșirii împotriva lor a unor infracțiuni, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pensie pentru invaliditate permanenta, egala cu salariul avut în momentul respectiv, și vor beneficia, o singură dată, de o gratificatie egala cu de cinci ori salariul din ultima luna de activitate.
Polițiștii care au devenit parțial incapabili de muncă în condițiile alin. 1 și nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia de o pensie egala cu cel puțin 1/2 din salariul avut în ultima luna de activitate, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv, precum și de dreptul de a cumula pensia cu salariul pe care îl pot primi pentru o alta activitate desfășurată.
Urmașilor politistilor decedati în timpul sau din cauza serviciului, ori în condițiile art. 38 alin. 3, li se acordă, conform legii, o pensie egala cu salariul integral pe care polițiștii respectivi l-au avut la data decesului.
În cazul când nu exista urmași și nici soț supraviețuitor, dacă cel decedat era singurul sustinator al părinților săi, aceștia vor beneficia, în condițiile legii, de jumătate din pensia de urmaș, stabilită potrivit prevederilor alin.1.
De drepturile prevăzute la art. 38, 39 și 40 beneficiază orice militar care a participat la acțiuni de cooperare în vederea îndeplinirii unor misiuni.
În cazul persoanelor prevăzute la art. 38, supuse unor amenințări sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau răzbunare, Ministerul de Interne are obligația de a le acorda operativ tot sprijinul, în vederea inlaturarii pericolului, prinderii și tragerii la răspundere a vinovatilor.
Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de politisti și membrii de familie ai acestora, în condițiile art. 38, urmînd să le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.
Componentele forțelor armate care cooperează cu poliția și vor avea cazuri ce intra sub incidența art. 38 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari și familiile lor.
Personalului poliției i se pot conferi ordine, medalii și titluri de onoare, prevăzute de lege, pentru îndeplinirea cu credința a obligațiilor ce-i revin, de apărare a ordinii publice și a legilor tarii.
Unitățile Poliției Române cooperează cu:
a) autoritățile publice centrale de specialitate și autoritățile administrației publice locale;
b) organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale;
c) marile unități, unitățile și instituțiile Ministerului Apărării Naționale în îndeplinirea unor atribuții privind paza unor obiective, combaterea manifestărilor de violenta și restabilirea ordinii de drept, apărarea civilă, efectuarea obligațiilor militare, circulația pe drumurile publice, precum și a altor atribuții prevăzute de lege ori stabilite de Guvern sau prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
d) celelalte unități și organe ale Ministerului de Interne.
Șefii organelor locale ale poliției au obligația sa informeze periodic sau la cerere pe prefecți și primari despre starea infractionala, măsurile luate pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, menținerea ordinii și liniștii publice, asigurarea pazei și solicita sprijinul administrației publice în legătură cu măsurile ce se impun în unitatea administrativ - teritorială pentru aplicarea și respectarea legilor, decretelor, hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului.
Informațiile cu caracter confidențial, care sunt deținute de personalul poliției, trebuie ținute secret, în afară cazului când îndatoririle funcției sau nevoile justiției impun dezvaluirea lor.
Inspectoratul General al Poliției poate autoriza, la cerere, înființarea societăților de detectivi ori exercitarea activității de detectiv particular.
Condițiile de autorizare, organizare și funcționare a societăților de detectivi ori de exercitare a activității de detectiv particular se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Poliția Română cooperează cu organele similare din alte state și cu organisme internaționale de poliție, în baza înțelegerilor la care România este parte. În cadrul Organizației Internaționale de Poliție Criminală - INTERPOL - cooperează cu politiile naționale ale celorlalte state membre ale acestei organizații.
Poliția Română își organizează banca de date privind infracțiunile și criminalitatea.
Unitățile de poliție utilizează un parc propriu de autovehicule și au în dotare tehnica de lupta, aparatura tehnico-științifică și alte mijloace necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Pe lângă unitățile de poliție se pot constitui unități de asistența sanitară, secții sau asociații sportive și gospodării anexe.
Structura unităților de poliție și posturile de personal pentru fiecare unitate se stabilesc de ministrul de interne, în raport cu efectivele aprobate prin hotărâre a Guvernului.
În termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare proiectul de lege privind statutul politistului.
Legea nr. 21 din 18 noiembrie 1969 privind organizarea și funcționarea militiei, precum și orice alte dispoziții contrare se abroga.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ADRIAN NASTASE
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
------------------------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.